Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a vorbit despre ce înseamnă, de fapt, activitatea la clasă, în contextul creșterii normei de predare. „Dacă eu am 5-6-7 ore de predare într-o zi, eu trebuie să mă pregătesc cel puțin o oră pentru fiecare oră pe care o predau. Eu nu mă duc să vorbesc la pereți în fața copiilor”, a spus aceasta, duminică, 19 iulie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Amintim că, începând cu anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Profesoara a explicat că un cadru didactic se pregătește pentru fiecare oră, apoi sunt activitățile pe care le desfășoară cu elevii (activități școlare și extrașcolare). Aceasta a amintit de testele pe care le au de corectat profesorii și de notele pe care le au de pus în catalog. „În anul acesta am pus aproximativ 1.300 de note – și eu nu le pun „din burtă”. Chiar îmi ascult elevii”, a precizat cadrul didactic.
„Deci, o dată trebuie să te pregătești pentru ore. După aceea, sunt activitățile pe care trebuie să le faci împreună cu elevii: școlare și extrașcolare. Ai de corectat la lucrări de nu se mai poate. Ne-au obligat în ultimii ani, pe lângă numărul de ore pe care îl avem, eu aveam 4-5 ore, să mai punem încă trei note în plus. Am făcut o socoteală. În anul acesta am pus aproximativ 1.300 de note – și eu nu le pun „din burtă”. Chiar îmi ascult elevii.
Și atunci, dacă am avut în grija mea 162 de copii în clasele mele la limba și literatura română și am pus cel puțin 7-8-9 note, îți dai seama ce s-a adunat. Deci, trebuie să îți faci niște documente de verificare, pentru că clasele nu sunt omogene. Ai copii foarte buni, buni, medii, mediocri, submediocri. Tu trebuie să știi ce întrebări să le pui la fiecare și mai trebuie să și predai în ora aceea de 50 de minute.”
Florina Rogalski a făcut o paralelă între Mircea Miclea și Daniel David, ambii foști miniștri ai Educației. Despre Daniel David a afirmat că este „o persoană față de care am toate rezervele, ca să mă exprim elegant”:
„Domnul Daniel David a primit o sumă mult mai mică în septembrie 2025, pentru salariile cadrelor didactice. A recunoscut că a trebuit să facă reduceri masive de vreo 17.000 de oameni.
Și au redus suplinitorii, care și ei au rolul lor. Sunt colegii noștri, vin și suplinesc acolo unde nu sunt titulari. (…) Deci, un om ca Mircea Miclea, în clipa în care nu i s-a dat procentul din PIB solicitat pentru reforme, a plecat. Un om ca domnul David a rămas și a scris în CV calitatea de ministru, a făcut reducere. Când a plecat? A plecat în momentul în care i s-a cerut a doua oară să facă reduceri salariale și în învățământul superior. Și atunci a plecat. Credea că o să se întâmple lucrurile astea numai pentru învățământul preuniversitar.”
Redăm declarațiile complete ale profesoarei Florina Rogalski:
Diana Dumitrașcu, moderator: Să vedem impactul Legii Bolojan, legea 141 de anul trecut, cum l-ați resimțit dumneavoastră personal? Au fost mai multe măsuri, de la creșterea normei didactice la mărirea numărului de elevi la clasă și reducerea tarifului la plata cu ora. Le luăm pe rând – norma didactică. Dumneavoastră, înainte de Legea 141, câte ore aveați?
Florina Rogalski: Aveam 18 ore de predare, până când au înțeles decidenții noștri, care parcă n-au trecut prin școală, ce înseamnă normă de predare. Înseamnă că, dacă eu am 5-6-7 ore de predare într-o zi, eu trebuie să mă pregătesc cel puțin o oră pentru fiecare oră pe care o predau. Eu nu mă duc să vorbesc la pereți în fața copiilor – și vezi bine că, dacă am venit în fața ta, sunt pregătită cu documente. Și așa am fost toată viața în fața copiilor mei. Dar toți profesorii se pregătesc că nu se poate altfel. Și atunci ei au spus: «cum au numai 18 ore? Vai, dar se poate atât de puțin?»
Deci, o dată trebuie să te pregătești pentru ore. După aceea, sunt activitățile pe care trebuie să le faci împreună cu elevii: școlare și extrașcolare. Ai de corectat la lucrări de nu se mai poate. Ne-au obligat în ultimii ani, pe lângă numărul de ore pe care îl avem, eu aveam 4-5 ore, să mai punem încă trei note în plus. Am făcut o socoteală. În anul acesta am pus aproximativ 1.300 de note – și eu nu le pun „din burtă”. Chiar îmi ascult elevii.
Și atunci, dacă am avut în grija mea 162 de copii în clasele mele la limba și literatura română și am pus cel puțin 7-8-9 note, îți dai seama ce s-a adunat. Deci, trebuie să îți faci niște documente de verificare, pentru că clasele nu sunt omogene. Ai copii foarte buni, buni, medii, mediocri, submediocri. Tu trebuie să știi ce întrebări să le pui la fiecare și mai trebuie să și predai în ora aceea de 50 de minute.
Pe urmă, sunt testele, sunt lucrările de control care trebuie date și care trebuie corectate.
Sunt zeci de ore care îți iau numai să corectezi aceste lucrări și activitățile pe care trebuie să le desfășori. Nu mai discutăm câte documente ne trimite și ISMB-ul, ne trimite și Ministerul să le completăm.
Deci, profesorul face mai mult decât acele 8 ore zilnice, pentru că, dacă faci un calcul elementar – am 6-7 ore într-o zi și trebuie să mă pregătesc pentru fiecare și m-am pregătit -, am depășit acel termen. Ei nu au înțeles asta.
Diana Dumitrașcu, moderator: De la 18 ore, dumneavoastră ați ajuns la …?
Florina Rogalski: La 20 și suntem amenințați că vor fi 22 sau 24. Probabil că vor să luăm pixul, să îl punem pe masă și să ne retragem de la catedră, dacă vor ajunge aici, ca să facă economii. Bun, dar vreau să spun că m-am pregătit cu analiza domnului Costin Ionescu, care zice așa: România este sub media europeană în ce privește salariile profesorilor la toate ciclurile de învățământ și în fiecare etapă a carierei didactice, chiar și după creșterile decise ca urmare a grevei din 2023-2024. El a luat datele de la Eurydice, rețeaua Comisiei Europene, deci a dat niște date oficiale.
Noi am fost pe locul 28 în 2024, am făcut o mega-grevă, cu trei mitinguri de peste 20.000 de profesori. Au venit săracii oameni din nord țării, n-au mai dormit noaptea să vină aici. Și am ajuns pe locul 21. După reducerile guvernului Bolojan, suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană, imediat înaintea Bulgariei. Deci, ce s-a făcut? Este de neadmis ceea ce s-a făcut. Învățământul rural este la pământ, cred că e ca pe vremea lui Ion Creangă, adică la mijlocul secolului al XIX-lea. Aici, eu am adus un document care mi-a mers mie la suflet, un interviu al domnului profesor universitar Mircea Miclea, care a mai vorbit în emisiunile tale, care este profesor de științe cognitive la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și este unul dintre puținii profesori universitari căruia chiar îi pasă de învățământul preuniversitar, pentru că, în fond, ei pregătesc ce le dăm noi.
Diana Dumitrașcu, moderator: Și fost ministru al Educației.
Florina Rogalski: Și fost ministru al Educației în 2004-2005 și care a demisionat singur, pentru că i s-au promis 6% din PIB pentru educație și nu s-a respectat această promisiune. Deci, a plecat el singur. Și ce a spus Mircea Miclea pe 8 septembrie 2025: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani. Niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni în conflict unii cu alții în școală, inegalitatea dintre România și celelalte state se accentuează și avem și un cost de încredere în clasa politică.
Mai spunea ceva domnul Mircea Miclea. Spunea că este foarte trist întâi să tai și pe urmă să-ți găsești argumente de ce ai tăiat. Deci, este de neiertat pentru orice profesor din sistemul de învățământ preuniversitar sau universitar. Au tăiat și la universitari, dar nu ca la noi.
Deci, au procedat ca niște contabili primitivi. Au zis: cine sunt cei mai mulți din sistemul bugetar? Profesorii. Pe ei. Deci lor le mărim norma didactică, le micșorăm salariile. Toată lumea este sub salariul de bază foarte mult. Comasăm școlile, punem câte 34 de copii. Ba chiar cineva – nu spun cine – important zicea: «ce contează dacă mai puneți o bancă sau două în aceeași clasă?». Zău? Păi, vino tu și predă în asemenea condiții. Și atunci, domnul Daniel David, pentru că declarația îi aparținea dumnealui, o persoană față de care am toate rezervele, ca să mă exprim elegant, domnul Daniel David a primit o sumă mult mai mică în septembrie 2025, pentru salariile cadrelor didactice. A recunoscut că a trebuit să facă reduceri masive de vreo 17.000 de oameni.
Și au redus suplinitorii, care și ei au rolul lor. Sunt colegii noștri, vin și suplinesc acolo unde nu sunt titulari. (…) Deci, un om ca Mircea Miclea, în clipa în care nu i s-a dat procentul din PIB solicitat pentru reforme, a plecat. Un om ca domnul David a rămas și a scris în CV calitatea de ministru, a făcut reducere. Când a plecat? A plecat în momentul în care i s-a cerut a doua oară să facă reduceri salariale și în învățământul superior. Și atunci a plecat. Credea că o să se întâmple lucrurile astea numai pentru învățământul preuniversitar.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Principalele măsuri luate prin Legea 141/2025, în Educație
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul
- Comasările de școli vor avea loc după reguli care trebuie stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
Citește și:
Profesor de Sport cu ore în 4 școli din București: În urma măririi normei didactice, a trebuit să fac un sacrificiu enorm. Lucrul acesta pentru mine a demonstrat faptul că fac totul cu plăcere
Simion Hăncescu, FSLI: Profesorii care sunt în pragul pensionării vor ieși masiv la pensie. În anul acesta școlar s-a apelat la studenți, pentru că nu mai vine nimeni. România va plăti scump această bătaie de joc la adresa educației
