Profesorii ar trebui să le explice elevilor de ce informația științifică se poate schimba, pentru a combate scăderea încrederii publice în știință – experți americani

1.112 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Elevii trebuie ajutați să înțeleagă faptul că nesiguranța este o componentă de bază a științei, dacă se dorește refacerea încrederii publicului în cercetarea științifică, potrivit unor specialiști citați de Education Week, autori ai unui raport recent publicat pe această temă. În școală, foarte util ar fi ca elevii să înțeleagă modul cum funcționează știința, nu doar să acumuleze informații pe care le consideră a fi fără tăgadă.

Autorii pleacă de la premisa că, în perioada recentă, pe fondul controverselor stârnite în timpul pandemiei și al înmulțirii acțiunilor de dezinformare, în societate se simte o scădere a încrederii publicului în știință. Este dat exemplu un studiu realizat de Pew Research Center din SUA, care arată că, dacă în ianuarie 2019, cu un an înaintea pandemiei, 86% din publicul american declara că are un anumit grad de încredere în știință, acest procent a scăzut la 77% la sfârșitul anului trecut, când doar 29% dintre respondenți spuneau că au un grad ridicat de încredere în știință.

Publicația menționată îl citează pe Joshua Rosenberg, profesor specializat în educație de tip STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) la Universitatea din Tenessee, potrivit căruia, “atunci când descoperirile științifice se schimbă, percepția publicului este, lucru de înțeles, că ceva nu a funcționat cum trebuie – dar, de fapt, acesta este un aspect intrinsec al progresului științific”. E dat drept, în acest sens, ceea ce s-a întâmplat în pandemia Covid-19, când informațiile despre cum se răspândește și cum acționează virusul s-au schimbat în timp și, drept urmare, s-au schimbat și recomandările epidemiologilor.

Expertul citat este unul dintre autorii unui recent raport publicat în jurnalul Science&Education, în care argumentează că, în școală, elevii trebuie să fie expuși mai mult la concepte precum probabilitatea subiectivă și nesiguranța.

“Dacă predăm știința ca o modalitatea de a înțelege felul cum funcționează lumea, ar fi mult mai ușor pentru elevi să înțeleagă faptul că aceasta generează lucruri pe care ne putem baza, dar și că putem învăța lucruri noi care pot schimba ceea ce știm”, afirmă el. Joshua Rosenberg susține că profesorii de științe trebuie să îi ajute pe elevi să înțeleagă variațiile, probabilitățile, nesiguranța ca elemente ale procesului normal de dezvoltare a științei și nu doar la nivel teoretic, ci prin experimente și discuții care să îi facă să înțeleagă mai bine aceste lucruri.

  • Un alt profesor citat de publicația menționată argumentează că, așa cum e structurat în prezent curriculumul în domeniul științelor, se poate ajunge ușor la o creștere a neîncrederii elevilor, dacă aceștia nu acceptă un anumit grad de nesiguranță în privința informației acumulate. E dat drept exemplu faptul că elevii află, inițial, că Pământul este sferic, nu plat – dar ulterior învață că nu e perfect sferic: “Cuvântul sferă nu este potrivit, dar este mai puțin nepotrivit decât să spui că e plat (…) Dar oamenii pot avea impresia că dacă ceva e puțin incorect, atunci e complet incorect”, potrivit profesorului citat.

Foto: © Kreangkrai IndarodomDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comentarii
  1. La noi, profesorii sunt prea obtuzi, unii dintre ei, ca să fie în pas cu tehnologia. Mulți dintre ei în pandemie, nici măcar nu s-au interesat să intre online, să țină ora la materia respectivă

  2. Discursul asta “informația științifică se poate schimba” pica complet cand te apuci sa dai exemple de schimbari.
    Dupa cum se si vede in exemplul dat chiar de sustinatorul teoriei: “Pământul este sferic, nu plat”. Nu stiu de unde a luat prostia asta respectivul. Mie la scoala mi s a spus din prima ca e rotund/sferic FARA alta mentiune. (Pe urma am aflat eu ca datorita rotatiei in jurul propriei axe nu e perfect sferic.) Dar cand eram la scoala globul ala pamantesc de carton pe care il aveam cu totii pe banca si/sau acasa arata ca pamantul e rotund atat de clar ca nu si punea nimeni nici un fel de problema.
    In concluzie ma intreb unde/cu cine o fi facut scoala profesorul asta?

  3. Este perfect real acest curent, inclusiv in Romania.
    O cauza este aceea că, între cercetările științifice s-au inserat o groază de studii sociale, in mod fals denumite cercetari științifice sau studii științifice. Aceste studii sociale sunt extrem de numeroase si acoperă arii variate, care într-o mai mică măsură sunt si subiectul unor cercetari reale științifice, cum ar fi : comportament uman social, alimentatie umană, poluare, sexualitate, psihologie, învățământ, medicină, logică, genetică, climă, industrie, istorie, inginerie, samd; cât și din domenii non-științifice (și bineînțeles neabordate științific) : astrologie, homeopatie, identitate de gen, ezoterism, antropologie, misticism, veganism, feminism, rasism (în general alte derivate din <>).
    Sunt atât de multe aceste studii și se susțin unele pe altele (inclusiv bibliografic), încât o parte au ajuns să fie utilizate de către instituții ale statului, pentru a impune anumite schimbări. Ori, oamenii, oricât de proști ar fi, pot identifica atunci când “împăratul este gol”, oricât de multe argumente s-ar utiliza.
    O soluție, de fapt cea mai bună cred, este re-orientarea tuturor instituțiilor către pragmatismul științific.
    Căci, de aici putem determina și diferența primară dintre o cercetare științifică și un studiu social : prima ofera concluzii clare, bine determinate, folosind factualități monitorizate atent în timp, pe când un studiu folosește termeni gen “poate”, “it may” ș.a., folosește eșantioane restrânse, subiective, regionale, minoritare, utilizeaza întrebări generalizate, tendențioase, au subiecte cu rezonanța pe moment (se folosește si termenul de “actualitate”), senzaționale, menite a provoca modificări fundamentale în acel domeniu și de obicei se fac recomandări viitoare fără o analiză de impact (impact care se “întamplă” într-o perioadă cu mult mai lungă dupa un anumit eveniment).
    Nu este de mirare că mulți oameni cu educație superioară ignoră știința reală și caută răspunsuri în zonele periferice ale fluxurilor oficiale, îmbrățișând complet abordări pur conspiraționiste, fantastice, ezoterice, iluzorii, culmea provenind din zona tot acelor mai sus menționate studii sociale, care prin însăși existența lor la același nivel cu știința reală, fac ca aceasta să fie negată, pusă în umbră, luată în râs sau chiar complet ignorată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Dan Petre, sociolog: Închiderea școlilor și organizarea alegerilor a avut impact mare și a fost sancționat ca dublu limbaj. Pe cei care nu cred în virus i-a activat să iasă. La AUR, corelez energia aceasta cu negaționismul / Cei din AUR sunt și cu convingeri religioase, iar BOR a fost în conflict în ultimele săptămâni cu autoritatea medicală

Rezultatele alegerilor parlamentare vin cu un partid-surpriză de 9% apărut complet pe sub radar în Parlament, cu un scor de 25% pentru PNL, 29% pentru PSD și 16% pentru USR,…
Vezi articolul

Analist “21st Century Children”, despre copii și tehnologie: Dependența de telefon nu este recunoscută psihiatric, în pofida titlurilor-șoc din media. O abordare moderată: oportunități vs. riscuri

Foarte mulți oameni au tendința să vorbească despre “dependența” de ecrane, mai ales în cazul tinerilor și copiilor. Această “dependență” este, însă, în continuare subiect de dispută și nu este,…
Vezi articolul
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război

Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență…
Vezi articolul