Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. „Considerăm că, deși actualele măsuri au repercusiuni, cu precădere, asupra mediului preuniversitar, suntem datori să îi susținem pe cei care formează generații de viitori studenți”, se arată în document.
- Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au lansat un mesaj comun adresat tuturor profesorilor, anume să boicoteze prima zi de școală, indiferent dacă merg la protest sau aleg să vină la școală. Amintim că, pentru data de 8 septembrie, sindicatele au anunțat un protest național la care să participe 30 de mii de profesori.
„În contextul recentelor măsuri din educație, care afectează pe termen lung atât infrastructura, cât și procesul educațional, SINDICATUL SALARIAȚILOR din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale este solidar cu profesorii/profesoarele, elevii/elevele, studenții/studentele și părinții care protestează, începând cu luna iulie, împotriva Legii nr. 141/2025”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, membrii de sindicat intră în grevă japoneză începând din luna septembrie și la data de 8 septembrie se alătură protestului organizat de sindicatele din educație:
„Pe 8 septembrie ne alăturăm protestului organizat de sindicatele din educație, susținându-le revendicările și retragerea de urgență a măsurilor de austeritate în educație, care nu sunt altceva decât o nouă încercare de destructurare a sistemului educațional public. Începând cu luna septembrie intrăm în grevă japoneză, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu.”
În documentul Sindicatului Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale se vorbește și despre creșterea normei didactice, mărirea numărului de elevi la clasă și despre reducerea tarifului pentru plata cu ora:
„Mărirea normei cadrelor didactice din mediul preuniversitar – de la 18 la 20 de ore – contribuie la diminuarea calității procesului educațional, la dispariția unor catedre, la eliminarea suplinitorilor, și, automat, la scăderea salarizării. Toate acestea au consecințe asupra bunei pregătiri a elevilor, care nu vor mai beneficia de sprijinul de care au nevoie.
De asemenea, prevederea privind majorarea efectivelor de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari este în defavoarea calității actului educațional, contribuind la scăderea intervalului de timp alocat atenției acordate fiecărui elev în parte și evaluării corespunzătoare a competențelor dobândite.
Totodată, reducerea tarifului la plata cu ora la un nivel mult inferior celui care s-a aplicat 28 de ani (de la data intrării în vigoare a Legii nr. 28/1997 privind Statutul personalului didactic și până în prezent) reduce din calitatea actului educațional și agravează precarizarea sporită a cadrelor didactice. O sumă de 24 de lei pentru plata cu ora va duce la deficit de personal și la migrația profesorilor spre alte domenii, în contextul în care sunt materii unde există deja o criză de profesori calificați.”
- Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Informații de context
Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.
Președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a explicat ce înseamnă, de fapt, creșterea normei didactice de predare. „Colegii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I au 4 ore în plus pe săptămână. Într-o lună sunt 16 ore efectuate fără a fi plătiți, ceea ce înseamnă o reducere mascată a salariului cu 25%”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Craiova.
O profesoară a declarat, pentru adevarul.ro, că urmează să predea în 4 școli, ca urmare a creșterii normei didactice de predare, deși înainte era într-o singură școală. „Acum am luat în completare Muzică și Desen la mine în școală și Educație socială în alte școli. Acum predau în patru școli, înainte predam în una singură.”
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Redăm comunicatul integral:
„În contextul recentelor măsuri din educație, care afectează pe termen lung atât infrastructura, cât și procesul educațional, SINDICATUL SALARIAȚILOR din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale este solidar cu profesorii/profesoarele, elevii/elevele, studenții/studentele și părinții care protestează, începând cu luna iulie, împotriva Legii nr. 141/2025.
Pe 8 septembrie ne alăturăm protestului organizat de sindicatele din educație, susținându-le revendicările și retragerea de urgență a măsurilor de austeritate în educație, care nu sunt altceva decât o nouă încercare de destructurare a sistemului educațional public.
Începând cu luna septembrie intrăm în grevă japoneză, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu.
Educația nu a contribuit niciodată la deficitul bugetar. Dimpotrivă, educația nu a beneficiat de investițiile prevăzute în Legea Educației Naționale din 2011. Articolul 8 din această Lege prevede un minimum 6% din PIB pentru educație și un minimum 1% pentru cercetare. Niciun guvern, de-a lungul anilor, nu a ținut cont de aceste prevederi privind finanțările din educație, acordându-i doar 3% din PIB. Impactul financiar imediat al prezentelor măsuri este minor în raport cu impactul lor pe termen lung asupra unor generații întregi, condamnate la abandon social și la privare de drepturi fundamentale. Țările care au investit într-o educație accesibilă tuturor și cât mai echitabilă au reușit să crească performanțele economice, standardul de viață al cetățenilor, gradul de incluziune și participare civică. Nu ne putem considera o țară europeană dacă educația nu este prioritate națională.
Considerăm că, deși actualele măsuri au repercusiuni, cu precădere, asupra mediului preuniversitar, suntem datori să îi susținem pe cei care formează generații de viitori studenți. De altfel, măsurile propuse au efecte distructive și asupra mediului universitar, mai precis asupra stabilității financiare a studenților, prin scăderea fondului de burse cu aproximativ 40%, şi, implicit, prin diminuarea numărului de beneficiari. În România, aproximativ 18% din populație urmează o facultate, țara noastră plasându-se pe ultimele locuri din Europa privind absorbția în universități.
Vulnerabilizarea constantă a sistemului educațional, atacurile permanente la adresa educației publice, coroborate cu tot mai multe mesaje ale politicienilor care susțin privatizarea, au dus, în ultimii ani, la o degradare a statutului socio-profesional al cadrelor didactice în percepția publică, la o subfinanțare cronică a sistemului, la o rată crescută a abandonului școlar. Actualele măsuri nu fac decât să accentueze și mai mult toate aceste deficiențe și să contribuie la distrugerea educației publice.
Mărirea normei cadrelor didactice din mediul preuniversitar – de la 18 la 20 de ore – contribuie la diminuarea calității procesului educațional, la dispariția unor catedre, la eliminarea suplinitorilor, și, automat, la scăderea salarizării. Toate acestea au consecințe asupra bunei pregătiri a elevilor, care nu vor mai beneficia de sprijinul de care au nevoie.
De asemenea, prevederea privind majorarea efectivelor de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari este în defavoarea calității actului educațional, contribuind la scăderea intervalului de timp alocat atenției acordate fiecărui elev în parte și evaluării corespunzătoare a competențelor dobândite.
Totodată, reducerea tarifului la plata cu ora la un nivel mult inferior celui care s-a aplicat 28 de ani (de la data intrării în vigoare a Legii nr. 28/1997 privind Statutul personalului didactic și până în prezent) reduce din calitatea actului educațional și agravează precarizarea sporită a cadrelor didactice. O sumă de 24 de lei pentru plata cu ora va duce la deficit de personal și la migrația profesorilor spre alte domenii, în contextul în care sunt materii unde există deja o criză de profesori calificați.
Comasarea școlilor care nu au 500 de elevi, în unități mai mari, cu personalitate juridică, afectează școlile din mediul rural și adâncește absenteismul, abandonul școlar, lipsa de echitate și acces garantat la educație.
Așa cum este structurată în acest moment, Legea nr. 141/2025 contribuie la falimentul educației publice.
Pentru o educație de calitate, pentru susținerea unui nivel de finanțare care să nu fie sub media europeană, pentru accesul tuturor copiilor la sistemul educațional, pentru recâștigarea demnității statutului profesional al cadrelor didactice, ne alăturăm protestelor actuale și suntem solidari cu revendicările din mediul preuniversitar și cu cele ale studenților și studentelor din întreaga țară!”
Citește și:
Sindicatele le cer profesorilor să boicoteze prima zi de școală: Ne întâlnim pe 8 septembrie, la ora 11:00, în Piața Victoriei / Rolul celor care rămâneți în școli este la fel de important: O sală de clasă goală, o festivitate anulată vor fi un semn puternic că Educația este în suferință
Mesaj fără precedent al sindicatelor din Învățământ către politicieni și primari pentru prima zi de școală: Evitați școlile, nu sunteți bineveniți / Sărbătorirea deschiderii anului școlar, alături de profesorii și elevii pe care i-ați ignorat și i-ați umilit, ar fi o ofensă și o ipocrizie de neiertat
Protest național în învățământ pe 8 septembrie. Liderii celor două federații sindicale din preuniversitar cer boicotarea începerii școlii și anunță „Marșul Educației – un protest al demnității și al responsabilității față de viitorul școlii românești”
Reducere mascată a salariului cu 25%, pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I, semnalată de Adrian Voica, liderul sindical SIPA Muntenia: Într-o lună sunt 16 ore efectuate fără a fi plătiți
Apel lansat de peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate impus școlii: Educația nu este o povară bugetară, ci condiția dezvoltării unei țări civilizate. Radu Vancu, Mircea Cartarescu, Catinca Draganescu, Mihaela Michailov – printre semnatarii apelului
Nu m-am gândit niciodată să-mi contabilizez numărul de ore, să văd dacă am parcurs cele 40 legale, spune profesoara Mona Coțofan: Sentimentul a fost întotdeauna că le-am depășit, nu mi-am închis niciodată telefonul la ora 16
Profesoara Mona Coțofan: Voi renunța la salariu, dacă asta presupune greva, dar nu voi renunța la ore. Voi fi alături de elevii mei, pentru că la 8 septembrie anul școlar este deja întemeiat pe o normare, pe o repartizare la clasă și nu văd ce mai putem schimba dacă nu am schimbat până acum
Profesoara Mona Coțofan: În cei 36 de ani de carieră, n-am început niciodată anul școlar cu sentimentul că mă voi duce să muncesc pentru un salariu, ca în acest an / Va fi ultimul meu an
Daniel David: Haideți să definim timpul de lucru. Din cele 40 de ore, 20 de ore sunt de predare. Rămân celelalte 20 de ore pentru pregătire și activități administrative – VIDEO
Ministerul Educației: Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână permite elevilor o mai mare interacțiune cu profesori-titulari
Din toamnă, aproximativ 1,4% dintre profesorii titulari sunt nevoiți să predea la mai multe școli, după aplicarea Legii Bolojan, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării / Sunt vizate peste 2.400 de cadre didactice titulare – calcul estimativ
Creștere normă didactică de predare 2025. Profesoară: Am luat în completare Muzică și Desen la mine în școală și Educație socială în alte școli. Acum predau în patru școli, înainte predam în una singură
Sindicatele din Învățământ transmit profesorilor că este esențial ca, în data de 8 septembrie, să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026: Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice
I.N.
Redacția
Raluca Pantazi
1 comment
Poate fi și o lecție despre solidaritatea profesionala. Foarte frumos!