Profesorul de Limba și literatura română Horia Corcheș, scriitor: Pentru învățători, anii de practică din liceu sunt, efectiv, o avere inestimabilă pe care nu ne permitem să o pierdem, dacă ne pasă de viitorul copiilor noștri și al națiunii, în fond

10.449 de vizualizări
Foto: captura Youtube.com/Centrul pentru Jurnalism Independent
Eliminarea specializării de învățător-educator de la liceele pedagogice “la prima vedere, ar putea părea un lucru bun“, scrie profesorul de Limba și literatura română Horia Corcheș, într-un articol de opinie publicat în Dilema Veche, în contextul în care proiectul legii învățământului în varianta trimisă de ministrul Ligia Deca partidelor politice, prevede această desființare. “Calificarea universitară ar reprezenta, în aparență, un plus valoric. În fapt, aici avem unul dintre cele mai mari pericole la adresa calității învățămîntului nostru“, scrie Corcheș, care este și scriitor.

“A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întâi“, potrivit autorului, care explică în editorialul citat souă situații din experiența personală – cea a învățătoarei sale, care nu avea facultate, dar terminase liceul pedagogic și cea a nepoatei sale, absolvente și ea de pedagogic, aflată acum la studii universitare. Acesta scrie în articol că a citit și petiția liceelor pedagogice, și poziția profesorului univ. dr. Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, “în care susține ferm și el pericolul desființării acestei specializări de la nivel preuniversitar“.

Horia Corcheș susține că “elevii aceștia încep pregătirea sistematică și aplicată în domeniul pedagogic încă din clasa a IX-a, într-un regim curricular specific, avînd patru ani materii de specialitate și ore de practică săptămînale. Este o acumulare inestimabilă de cunoștințe, de deprinderi și de experiențe didactico-pedagogice în acești patru ani, pe care nu o poate suplini sub nici o formă parcursul universitar de trei ani de la nivelul de licență. În primul rînd, pentru că numărul de ore de practică la nivel universitar este infim, în raport cu oportunitățile de practică pe care le au elevii de la profilul pedagogic preuniversitar. Apoi, pentru că în mediul liceal pedagogic există un fel de ethos specific educațional pe care mediul universitar nu-l poate oferi“.

Corcheș trage un semnal de alarmă pentru practica pedagogică pe care o fac absolvenții de facultate, lucru pe care îl consideră incompatibil cu profesia de învățător. “Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt. Dar dacă pentru un profesor de română sau de biologie, care va preda după studiile universitare la gimnaziu și la liceu, hai să zicem că formarea didactică se mai poate ajusta în anii de mentorat de după intrarea în sistem, pentru învățători, care lucrează cu elevii de primar, clasele I-IV, nu este la fel de ușor. Anii de practică din liceu sînt, efectiv, o avere inestimabilă. Pe care nu ne permitem să o pierdem, dacă ne pasă de viitorul copiilor noștri și al națiunii, în fond“, scrie profesorul.

Autorul scrie și despre școlile de la sate, în care “este foarte greu să presupunem că în viitorul apropiat vom găsi cu ușurință absolvenți de universitate care să meargă ca învățători“.

“Chiar dacă am fi obligați să avem doar absolvenți de studii universitare ca învățători, tot nu cred că acesta ar trebui să fie un argument pentru desființarea specializării respective din preuniversitar. După cum nu desființăm nici specializări ca mate-info, pentru că la nivel universitar se studiază matematică și informatică. Este de nepermis această perspectivă!“, încheie Horia Corcheș.

Horia Corcheș este un scriitor român născut în 1974 la Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Litere la Universitatea Babeș-Bolyai și este profesor de Limba și literatura română la Colegiul Național “George Barițiu“ din Cluj-Napoca. A fost inspector de specialitate la ISJ Cluj. Prima carte a sa a fost un volum de poezie, în 2008, căruia i-au urmat două romane: Istoria lui Răzvan (Editura Arthur, 2014) și Partaj (Editura Art, 2016). Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.


11 comments
  1. Facultatea a devenit școală generala!…
    Am întrat la facultate înainte de ’89 și dădeam examen, nu mai spun ca am prins și cele doua trepte de liceu, unde din 4 clase, rămâneau 2!Asta da, selecție! Pentru nota 8 știam 80 la suta din materie! Și… nu veneau părinții să și dea cu părerea, dar nici elevii nu aveau arata tupeu! Plus ca găseai loc de munca! Acum… ce faci cu atâtea facultăți?!… Devii politician😎

  2. Tot ceea ce a fost bun, s a distrus!
    Asa a fost și cu liceele sanitare, licee de unde ieșeau asistentele medicale! Au fost create postliceale, cu bani, unde au fost pregătite cadre medicale mediocre!!!
    La fel și liceele economice!!!…
    Nu s a găsit încă varianta propice învățământului, dar nici nu știu țărișoara asta încotro se îndreaptă!!!… Greu de înțeles!

  3. Mulțumesc tuturor CELOR care fie că sunt excele
    nte cadre didactice,si nu ma îndoiesc ca așa sunt, fie că sunt Părinți sau de alte profesii,
    vorbesc admirabil , cu pasiune și mai mult decât orice argumentat , având forța convingerii venită char și din propria experiență de viață didactică! Mulțumim tuturor CELOR care, EI înșiși fiind formați in ambianța cultural-pedagogică de certă calitate a Liceului Pedagogic au evidențiat calitatea pregătirii psiho-pedagogice si practico-metodice pe care o obțin în patru ani la rand elevii -absolvenți de Liceu și Colegiu Pedagogic in raport cu absolvenții unei facultăți de profil unde este bine a se recunoaște cât de dezorganizat este cel puțin modulul practicii pedagogice. Pe scurt ,Liceele si
    Colegiil Pedagogice realmente înnobilează pe tânărul care vrea, dorește sa devină cadru didactic pentru învățământul preprimar si primar cu virtuțile si armătura didactică si metodicaă necesare pentru a conduce cu succes și măiestrie pedagogică pe tinerii săi scolari in tainele ele mai captivante ale literelor,cifrelor,culturii și științei.
    Sperăm ca reacțiile Domniilor Voastre PRO LICEE și COLEGII PEDAGOGICE să oprească decizia absurdă si realmente criminală pe care a gândit-o ministrulp Ligia Deca de a desființa ,fără argumente plauzibile, ce sunt în afara oricărui criteriu de performanță școlară ,o întreagă rețea școlară pedagogică de nivel preuniversitar,si care se definește și printr-o prestigioasă si impozantă tradiție cultural-istorică ! prof.dr.Doru Bogdan ,absolvent de Liceu Pedagogic din Arad fost profesor și director al acestei brave si demne ȘCOLI A ȘCOLILOR jj.

  4. Facultate? Am avut o învățătoare fără facultate, în primul ei an de muncă. Era înainte de 1989. Și n-am s-o uit niciodată. Nu cred că e necesară facultatea, pentru ciclul primar.

  5. Admiterea la liceul pedagogic este destul de grea,nu orice este admis. In patru ani se formează viitorul cadru didactic ,care va sta la baza formării caracterelor copiilor . Practica pe care o fac in cei patru ani de liceu ,nu se compara cu doua săptămâni de practica din facultate. Cele mai importante persoane din viața unui copil sunt , în afară de părinți,educatoarea și învățătoarea . De ce trebuie sa distrugem ceea ce mergea bine în țara asta?

  6. Dacă ( mai) existã ceva cu adevãrat temeinic& vital în sistemul de învãțãmânt românesc acesta este profilul pedagogic al liceelor/ colegiilor pedagogice !
    Din orice ipostazã am privi – elev, educator, părinte, cetãtean– primii ani de gradinita & școală sunt decisivi in formare, evolutie intelectuala și profesională!
    Un copil care traverseaza bine ciclul prescolar va fi un școlar fiarte bun in învățământul primar și se va integra va performa frumos in gimnaziu și in liceu!

    Dar , ca sã fie atât de simplã evolutia,
    baza pregãtirìi o constituie Educatoarea şi Învãțãtorul!
    Pregãtirea acestora – de specialitate- din liceul pedagogic incepe din primul an pe toate palierele:
    1. cultura generalã și de specialitate :
    * limba și literatura română, dar si literatura pentru copii plus metodică predarii la grupe de gradinie& clasele mici ; la fel , aritmetica &metodică predarii aritmeticii ..;
    * gramatică normativã;
    * psihologia generala ( din primii ani)
    *psihologia copilului( preşcolar& şcolar)
    * pedagogie
    * metodici( pentru fiecare obiect de predare in gradinita și învățământul primar)
    * instrument muzical( vioara,..)
    *muzica( teorie, solfegiu, istoria muzicieni, dirijat și repertoriu) .
    * desen
    *lucru manual

    PRACTICA PEDAGOGICA începe din primul an cu asistente la ore in gradinite și scoli de aplicatie .
    Apoi ,se învață cum se intocmeste un plan de lecțiile, dozarea timpuluiin predare, se coreleaza predarea & invatarea& evaluarea.
    Și asta, procesual, în fiecare săptămâna zi de practica…o ucenicia care dubleaza pregãtirea theoretical.

    NU se poate ÎNLOCUI cu nimic această pregãtire de duratã, temeinicã , precis focalizatã pe formarea( instrucția copilului de vârstã micã)!

    Sunt profesor doctor in filologie. Am predat decenii la liceu.
    Dar baza ( didactica) o am ca absolventã de liceu pedagogic !
    Numai cine știe cât de serioasa este pregãtirea pentru a devenit educatoare sau învățător poate să prețuiascã rolul extraordinar al liceului pedagogic! Studiind psihologia și pedagogia, fiind in contact permanent cu grupe& clase mici…se formeaza& se modeleazã un anumită profil intelectual ( de dascãl socratic, rabdator cu maieutica formarii copilului)
    Înainte de se a lua decizii pripite , ar trebui văzut “dinlăuntrul ” profesiei de invatator .
    Deopotrivã , ar trebui să se încline cu respect in fața primilor dascãli !

    Mai e nevoie sã spun cât de ABSURD pare un demers distructiv tocmai la Temelia învãțãmântului?
    Poate ar fi nevoie de mai multe licee pedagogice ! De o retribuire onorantã …
    Și de asezarea pe locul care li se cuvine : în fața, cu consideratie

  7. Cei mai valoroși profesori de limba română din învățământul preuniversitar din Craiova (Florea Firan, Dumitru Gherghina, Nicolae Andrei etc.) sau universitar (Dumitru Ivanus, Elena Pârvu, Silvia Pitiriciu etc.) sunt învățători la bază.

    1. Vă înșelați! 4 ani de liceu pedagogic valorează mult mai mult decât cei 3 ani de facultate! Se știe că examenele sunt cumpărate f. ușor la facultate, mai ales la cele particulare! Dacă nu ai pasiune, har, dorința de a transmite adevărate valori unor copilași, nu-ti vor folosi 3 ani in plus față de un liceu pedagogic, liceu unde se accede învățând din greu! La facultate, mai ales la cele private, se intră fără examen, plătind niște taxe!

  8. Când se depistează un lucru bun, hai să-l distrugem! Asta pare să fie deviza guvernanților de peste 30 de ani!

    1. tot ce e bun de zeci de ani, trebuie desființat
      pentru ca dregătorii 9unui domeniu ( de studiu) simt nevoia sa aducă ceva nou ( de obicei, destructiv) . prea multa toleranta fata de cei care fac experiențe pè viitoarele generații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Definitivat 2024. Subiectele și baremul pentru consilierii școlari, publicate de Ministerul Educației / Prezentare despre „Educația pentru carieră”, evidențierea unei consecințe în plan școlar a stimei de sine scăzute la elevi – subiecte de examen

Subiectele și baremele de la Definitivat 2024 pentru profesorii consilieri școlari au fost publicate de Ministerul Educației la ora 15:00. Proba scrisă a examenului durat 4 ore, între orele 9 și…
Vezi articolul

DOCUMENT Școlile să fie deschise pentru o lună, clasele primare și grădinițele să rămână închise într-un scenariu complet de revenire la ore trimis Ministerului Educației de Inspectoralul Școlar București

Redeschiderea școlilor ar trebui să se facă mai întâi pentru elevii de clasele a VIII-a și a XII-a, care vor sta la cursuri timp de două săptămâni, iar pentru următoarele…
Vezi articolul

Ligia Deca schimbă discursul despre creșterile salariale promise angajaților din Educație la 1 ianuarie 2024: Acum se discută, în funcţie de proiecţia de buget pentru anul următor, care vor fi creşterile posibile / Ministra spunea recent că „vom face toate demersurile ca, chiar și în cazul în care nu avem o lege a salarizării, profesorii să beneficieze de ceea ce li s-a promis”

Ligia Deca a spus vineri seara, la Sinaia, legat de creșterile salariale ale personalului didactic, auxiliar și nedidactic, de la 1 ianuarie 2024, promise de Guvern și prevăzute în Ordonanța…
Vezi articolul