Profesorul Dorin Stănescu, vicepreşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România: Avem nevoie de site-uri dedicate ca să predăm modern istoria / Oficialii „aruncă niște cuvinte”, pentru a „da cumva vina pe profesori” / Despre predarea după dictare: s-ar „practica peste tot”

Profesorul Dorin Stănescu acuză oficialii din Educație că preferă să schimbe direcția dezbaterilor pentru noile planuri-cadru pentru liceu „pentru a da cumva vina pe profesori”, în loc să ofere soluții reale pentru modernizarea metodelor de predare a istoriei, a declarat acesta, luni, în emisiunea „Istorica” de la Radio România Actualități.

• Profesorul Dorin Stănescu este vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România și cadru didactic al Şcolii Gimnaziale din Berceni, Prahova.

Cu privire la predarea după dictare, criticată de ministrul Daniel David, profesorul susține că aceasta s-ar „practica peste tot” și că scrierea unor puncte esențiale ajută la fixarea informației: „Sigur că nu dictez toată ora, dar există câteva idei care trebuie fixate, ori această fixare se face și în momentul în care elevul scrie niște puncte principale ale lecției”, a afirmat el în cadrul emisiunii amintite.

Profesorul Dorin Stănescu acuză oficialii din Educație că lansează declarații fără să ofere soluții concrete, ceea ce distrage atenția de la dezbaterea pe noile planuri-cadru către o culpabilizare a profesorilor: „pare că acum oficialii noștri nu au nicio idee, vin doar și aruncă niște cuvinte, doar pentru a schimba dezbaterea și pentru a da cumva vina pe profesori”, a afirmat el.

Profesorul face aceste comentarii în contextul în care ministrul Educației, Daniel David, a apreciat că „unii profesori folosesc metode efectiv plicticoase de predare, care nu implică elevii în actul educațional” și atrage atenția că trecerea la metode moderne de predare presupune existența unor resurse adecvate în școli: „ca să poți să faci această schimbare de paradigmă, trebuie să pregătești resurse educaționale deschise, atenție, care să nu coste. Ca să facem lucrul acesta, ne întoarcem iarăși la discuția despre bani”, subliniază profesorul Stănescu.

Redăm declarațiile profesorului Dorin Stănescu:

Una dintre declarațiile ministrului se referă la schimbarea modalității de predare. De acord, eu, ca și mulți dintre colegii mei, am participat la schimburi de experiență, la diverse stagii în statele din Occidentul Europei și acolo am văzut cum se predă istoria, care sunt metodele moderne și așa mai departe, ca să facem ceea ce se dorește și ceea ce și noi dorim. Dar uneori putem să facem la școală, cu mijloacele pe care le avem, alteori nu putem să facem acest lucru. Este nevoie de o întreagă infrastructură pentru digitalizare. Avem nevoie de site-uri dedicate de pe care să putem lucra cu elevii. Până acum 2-3 ani, pe site-ul British Museum, era o secțiune acolo disponibilă pentru predarea istoriei Egiptului Antic. Și noi la clasa a V-a facem un astfel de conținut cu elevii. Ei bine, utilizam acea secțiune a site-ului, care avea o animație foarte bună, se încadra exact pentru profilul elevului de 11 – 12 ani, ne-a ajutat foarte mult.

La noi ca să poți să faci această schimbare de paradigmă, trebuie să pregătești astfel de site-uri, astfel de resurse educaționale deschise, atenție, care să nu coste. Ca să facem lucrul ăsta, ne întoarcem iarăși la discuția despre bani și pare că acum oficialii noștri nu au nicio idee, vin doar și aruncă niște cuvinte, doar pentru a schimba dezbaterea și pentru a da cumva vina pe profesori: „istoria nu este plăcută sau nu place, pentru că se predă după dictare”. Chiar și dictarea aceasta se practică peste tot. Eu întotdeauna, sigur că nu dictez toată ora, dar există câteva idei care trebuie fixate, ori această fixare se face și în momentul în care elevul scrie niște puncte principale ale lecției, iar aceasta ajută foarte mult.

Așadar, din punctul meu de vedere, sunt multe de făcut, de schimbat. Însă ceea ce ar trebui să se întâmple în momentul de față, cred că avem nevoie de un nou contract social între școală și societate, un contract social care ne lipsește, în care școala trebuie să se angajeze să ducă formarea elevilor într-o anumită direcție, iar societatea în timp trebuie să ofere resurse, dar mai ales trebuie să revalorizeze profesia aceasta nobilă de profesor, de învățător și așa mai departe.

Informații de context

Ministrul Educației a declarat, în luna ianuarie, că formula de predare în care îi spui elevului „stai jos și scrie după dictare” trebuie interzisă, dacă acel conținut dictat este în manuale sau în alte tipuri de suport.

Referitor strict la orele de istorie, ministrul Daniel David a mai declarat, într-un dialog cu profesorul universitar Adrian Cioroianu, despre proiectele de planuri-cadru pentru liceu: „Pe lângă că avem un conținut prea complicat, îl predăm centralizat și cu metode proaste de predare”, a afirmat acesta.

Potrivit proiectului de planuri-cadru pentru liceu, lansate în dezbatere publică vineri seară, pe 31 ianuarie, istoria și geografia sunt eliminate din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a pentru elevii de la real și tehnologic.

Amintim că după lansarea în dezbatere publică a proiectelor de planuri-cadru pentru liceu, reprezentanții Facultății de Istorie din cadrul Universității din București au întocmit o analiză a proiectului de plan-cadru. Potrivit acesteia, „este imposibil ca istoria românilor și cea universală să fie parcurse în doar doi ani, cu o singură oră de istorie pe săptămână”, afirmă ei. Mai mult, specialiștii au avertizat că elevii vor risca să devină analfabeți funcțional din punct de vedere istoric dacă acest plan-cadru ar fi adoptat.

De asemenea, reprezentanții Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au criticat decizia Ministerului Educației. Aceștia au făcut apel la solidaritate către profesorii de specialitate, inspectorii școlari, cercetătorii și muzeografii din țară, motivând că „O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu”.

Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România (APIR), a semnalat într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că în noile proiecte de planuri-cadru, disciplina Istorie ar înregistra un „recul absolut semnificativ”: elevii non-umaniști de la clasele XI-XII nu ar mai avea acces la această materie ca obligatorie, fiind în categoria CDEOȘ, adică la alegerea elevului din oferta școlii.

Ulterior, Ministerul Educației a clarificat că statutul Istoriei și al Geografiei în noile planuri-cadru pentru liceu va fi reanalizat.