Protecția la incendiu și reducerea concentrației de radon, gaz radioactiv, nu sunt prevăzute în proiectul de finanțare lansat de Ministerul Mediului pentru ca școlile și grădinițele să fie reabilitate termic, deși sunt obligatorii prin legislație

986 de vizualizări
Scoala saraca din mediul rural / Sursa: World Vision Romania
Nicio condiție pentru protecția la incendiu a școlilor și grădinițelor și nici pentru reducerea expunerii copiilor la gazul radioactiv radon în sălile de clasă nu este prevăzută în Ghidul de finanțare a Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ, lansat în dezbatere publică de Ministerul Mediului.

Ghidul de finanțare a programului de eficiență energetică în școlile publice stabilește condițiile și modul în care autoritățile publice locale (primăriile) pot aplica pentru a primi bani ca să anvelopeze școlile, grădinițele și creșele. În acest ghid, autoritatea prevede ce anume trebuie să remedieze intervenția respectivă, astfel încât clădirea să fie eficientă energetic și care cheltuieli sunt eligibile pentru finanțare.

În Ghidul lansat în dezbatere publică nu există nicio condiție impusă pentru protecția la incendiu a clădirilor reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat. În plus, nu există nicio cheltuială eligibilă în proiect pentru aceste măsuri de protecție la incendiu, deși eficientizarea energetică clădirii presupune o intervenție asupra majorității elementelor construcției.

Pe lângă asta, nu este prevăzută nici reducerea nivelului de radon în clădirile școlare, radonul fiind cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Ambele condiții sunt obligatorii în legislația actuală, potrivit experților contactați de Edupedu.ro.

Ce anunță ministerul în comunicatul de presă prin care demarează dezbaterea:

“Peste 400 de școli din România vor putea fi eficientizate energetic prin intermediul acestui program, care are un buget de 384 de milioane de lei. Astfel, orice școală din România poate primi finanțare prin AFM pentru lucrări de izolație termică, încălzire centralizată, pentru reducerea consumului de energie sau investiții care conduc, în final, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, potrivit Ministerului Mediului.

Instituția menționează că “fiecare primărie primește 90% din valoarea acestor investiții, dar nu mai mult de 1,5 milioane de lei. Localitățile cu mai mult de 4.000 de locuitori pot depune două proiecte și pot obține astfel până la 3 milioane de lei”.

Cheltuielile eligibile pentru școli și grădinițe sunt:

  • dotarea instituțiilor cu centrale termice,
  • înlocuirea centralelor sau a componentelor sistemului de încălzire cu unele mai performante
  • tâmplărie cu geam termopan
  • izolație termică fațade și terase
  • alte lucrări menite să reducă pierderile de energie termică
  • sisteme nepoluante pentru obținerea necesarului de energie sau pentru anumite utilități
  • sisteme de încălzire a apei care utilizeaza energia solară, panouri fotovoltaice
  • schimbarea corpurilor de iluminat
  • instalarea de senzori de mișcare
  • sisteme moderne și eficiente de monitorizare a energiei
  • sisteme de ventilatie și climatizare pentru sporirea confortului termic al utilizatorilor.

Nu există în acest ghid nicio prevedere pentru siguranța la incendiu și reducerea concentrației de radon din mediu interior, chestiuni care țin de siguranța fizică și starea de sănătate a copiilor care stau în grădinițe și școli câte 6-8 ore pe zi și a cadrelor didactice și personalului auxiliar din instituțiile de învățământ.

Edupedu.ro a solicitat Ministerului Mediului și Guvernului României o poziție legată de acest ghid lansat în dezbatere. Vom publica răspunsul în momentul în care îl primim.

Reamintim că autorizația ISU de securitate la incendiu a fost eliminată pe 26 septembrie 2019 și dintre condițiile pentru autorizarea și acreditarea școlilor și grădinițelor de stat și private. Concret, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) nu mai trebuie să verifice autorizația de securitate la incendiu, înainte de a propune autorizarea/acreditarea unei școli. La acel moment președintele ARACIP, Șerban Iosifescu spunea că “mai ales în mediul rural, până la 80% dintre clădirile cu destinația învățământ nu au autorizație de securitate la incendiu”.

Normativele actuale, P118/1999, precum și legislația care prevede documentația de autorizare a oricărei construcții sau lucrări de renovare/reabilitare/eficientizare termică obligă respectarea normelor de siguranță și protecție la incendii. Neincluderea cheltuielilor pentru asigurarea siguranței la incendiu pe lista celor eligibile, lăsarea obținerii autorizației de la ISU în seama primăriei și faptul că autorizația ISU nu mai este obligatorie la acreditarea școlii poate duce la nerespectarea normelor de protecție și siguranță la incendii.

Ce este Radonul și de ce ajunge în școli
Foto: © Antoine2k | Dreamstime.com

Radon este elementul cu numărul 86 din tabelul periodic. Simbolul lui este Rn.

Radon este un gaz, care nu miroase, nu are gust sau culoare și face parte dintr-un grup numit “gaze rare/nobile”. Nu reacționează cu alte elemente, așa că se găsește în stare pură.

Radonul este radioactiv, asta înseamnă că poate emana radiații periculoase. Unii oameni au niveluri ridicate de radon în casele lor, iar acest lucru poate fi periculos. Radonul se poate acumula în încăperi, fie locuințe, școli, spitale sau clădiri de birouri, mai ales în camerele care nu sunt izolate anti-radon și aerisite. Astfel persoanele care stau în acele încăperi respiră acest gaz care ajunge în plămâni și care este cunoscut pentru faptul că poate produce cancer.

Radonul este principalul agent de mediu cancerigen, potrivit Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății. Radonul este a doua cauză pentru cancer pulmonar după fumat și cea mai importantă cauză de cancer pulmonat pentru nefumători, potrivit instituției citate.

Instituția responsabilă de implemantarea Planului Național de Acțiune la Radon este Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare. Am solicitat punctul de vedere al CNCAN și îl vom publica în momentul în care îl vom primi.

Radonul este e rezultat din dezintegrarea uraniului. 

“În contextul expunerii organismului uman la radiații ionizante, de interes sunt oricare dintre izotopii radioactivi radon-222, radon-220 și radon-219 care fac parte din seriile de dezintegrare ale uraniului-238, toriului-232 și uraniului-235”, prevede metodologia de măsurare a radonului aprobată de CNCAN.

Radonul poate ajunge în clădiri în două feluri:

  • din solul pe care este construcția, prin crăpăturile pardoselilor, prin subsoluri sau fundații neizolate corespunzător pentru protecție la infiltrații cu radon, sau prin emanații din apropierea locuinței, care ajung în încăperi
  • din rocile sau materialele de construcție din care sunt construite clădirile (nu există material de construcție natural – mai puțin lemnul – care să nu aibă o anumită radioactivitate)
Concentrația de Radon dintr-o clasă

Dacă într-o cameră/încăpere/clasă se acumulează un anumit nivel de radon, atunci concentrația poate fi periculoasă. Concentrația de Radon se măsoară în Bq/m³ (Bequereli pe metru cub), unitate de măsură pentru radioactivitate. Nivelul maxim admis al concentrației anuale de Radon pentru clădirile din România, potrivit legislației în vigoare, este de 300 Bq/m³. După această valoare sunt impuse măsuri de remediere.

Organizația Mondială a Sănătății a recomandat ca în interiorul clădirilor limita maximă a concentrației de radon să fie 100 de bq/m³, dar Comisia Europeană a ales ca pragul maxim să fie 300 de Bq/m³, România alegând această limită.

Potrivit cercetătorilor, cantitatea de radiație încasată de corpul uman la o concentrație anuală maximă de 300 Bq/m³ este echivalentul a 150 de radiografii pulmonare.

Riscul de expunere la radon este un risc pe termen lung și depinde de nivelul de radon, de cât timp este expusă o persoană și de obiceiul fumatului.

De exemplu, în Canada radonul este cauza a peste 3.000 de decese în fiecare an.

În Canada, fumătorii care sunt expuși la niveluri ridicate de radon în încăperi (acasă/birou), au un risc de a dezvolta cancer pulmonar de 1 la 3. Nefumătorii au un risc de 1 din 20 de a face cancer pulmonar dacă nivelul de radon la care se expun în interior este ridicat, potrivit autorităților canadiene.

Dacă facem o comparaţie între impactul asupra sănătății unei persoane ca urmare a expunerii la o valoare medie anuala de 300 Bq/m3 masurata pentru concentratia de radon in aerul interior si efectele generate de un număr de RADIOGRAFII la care persoana se expune pe durata unui an, avem următoarea echivalenţă:

Recomandarea Comisiei Internaționale de Protecție în Radiologie (International Commission on Radiological Protection – ICRP) este ca doza maximă admisă de radiații acumulate pe durata unui an să nu depășească 20 mSv (micro Sievert) – adică două-patru radiografii pulmonare pe an.

Pe site-ul ministerului mediului din Japonia (link engleză) găsiți explicații detaliate despre impactul și măsurarea radiațiilor asupra corpului uman.

În cazul în care nu este o urgență medicală, femeile gravide, copiii și tinerii sunt categorii care nu au voie sa se expună radiațiilor X, adică să facă radiografii pulmonare, potrivit Dr. Mihaly Enyedi, medic specialist Radiologie – Imagistică medicală, șef lucrări la Catedra de anatomie a Spitalului “Victor Babeș”.

Calitatea scăzută a aerului din interior poate afecta sănătatea pulmonară și generală a elevilor și a personalului didactic și administrativ și le poate influenta starea de bine generală.

“Radonul este, poate, mai periculos decât fumatul, deoarece fumatul este o chestiune voluntară, dar cu acest gaz, radonul, pe care ţi-l dă pământul, ce faci? Habar nu ai că trăieşti într-un mediu care te poate afecta şi de care te poţi feri, dacă ştii de existenţa radonului şi măsurile de prevenţie. Este nevoie de o ventilaţie adecvată a clădirilor, de materiale de construcţii, folosite mai ales la partea de fundaţie, dar şi de efectuarea unor analize medicale o dată pe an”, declara medicul chirurg pneumolog Dan Nicolau în urmă cu un an, când România se pregătea să lanseze măsurători în toate clădirile publice, așa cum prevede legislația.

Există studii făcute chiar la noi în țară care arată că dacă o clădire este izolată termic și nu sunt aplicate soluții de îmbunătățire a calității aerului interior, atunci concentrația de radon și de alte gaze sau substanțe nocive se poate dubla sau chiar tripla.

În 2014 proiectul Sinphonie al celor de la Uniunea Europeană a descoperit că în şcolile de la noi copiii nu au parte de un mediu sănătos. Am ieşit pe locuri fruntaşe la poluarea cu substanţe chimice periculoase, care pot da sau pot agrava probleme respiratorii. Este afectată în acest caz și performanța intelectuală a elevilor, pe lângă starea fizică și de sănătate.

Lipsa ventilaţiei, precum și lipsa izolării temice adecvate, ori a etanșeizării construcției sau lipsa unei soluții de îmbunătățirea a calității aerului interior în sălile de curs aduce niveluri mari de dioxid de carbon şi umezeală.

Foto: Comncentrația de formaldehidă/SINPHONIE

În România singurul proiect de măsurare a nivelului de radon din școli, grădinițe și creșe a fost derulat de Primăria Cluj-Napoca. Edupedu.ro a solicitat instituției rezultatele proiectului, iar în momentul primirii unui răspuns, îl vom publica.

Ce alți poluanți mai sunt în aerul interior din școli, grădinițe și creșe

Copiii sunt supuși unor riscuri crescute de probleme legate de calitatea aerului din interior, în special cei care suferă de probleme pulmonare şi respiratorii, precum alergii, astm sau hiperactivitate traheobronșică.

Sursele majore de poluare a aerului din interiorul şcolilor şi clădirilor educaţionale sunt reprezentate de solul de sub clădire, materialele de construcție şi decorative ale cladirilor, finisajele și activitățile ocupanţilor şi a lucrătorilor (ex. fumatul, produsele de curățenie, vopselele, adezivii și alte produse de larg consum care generează umiditate și CO2). Alți factori cu o contribuție masivă includ poluarea datorată traficului și poluarea industrială, precum și tipul de teren pe care a fost construită clădirea.

Cei mai importanți poluanți din aerul interior sunt:

  1. Radonul
  2. Formaldehida
  3. Compușii organici volatili
  4. Pulberile inhalabile
  5. Dioxidul de carbon

În graficele de mai sus, din proiectul Sinfonie al celor de la Comisia Europeană, se poate vedea cu România are un nivel ridicat de dioxid de carbon în școli, și o lipsă cronică a ventilației. Apar în măsurătorile de interio făcute în școlile de la noi și poluanți din oraș, specifici traficului rutier – NO2 și PM 2,5.

Clădirile (rezidenţiale, birouri, școli, spitale, grădinițe, creșe, săli de spectacol sau de sport etc.), cu precădere spațiile ventilate insuficient sau neaerisite, reprezintă mediul cel mai expus populaţiei în care se pot acumula concentraţii mari de radon, care pot constitui un risc pentru sănătatea populaţiei. Procentul mare de timp pe care populaţia îl petrece în interiorul clădirilor conduce la posibilitatea expunerii naturale pe termen lung la acţiunea nocivă a radonului.

Izolarea termică poate înrăutăți calitatea aerului interior

Cercetări actuale indică o creştere a concentraţiei de radon cu 25 – 125 % ca urmare a aplicării unor tehnologii de reabilitare termică în scopul îmbunătăţirii performanţei energetice a cladirilor, dacă nu se acordă o atenţie cerinţelor de calitate aer interior în procesul de retehnologizare, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Babeş-Bolyai, care au derulat în perioada 2014-2020 studii şi cercetări privind evaluarea expunerii la radon într-un eşantion de 1100 case eficiente energetic sau cu elemente de izolare termică, selectate din zone metropolitane aglomerate, precum şi din regiuni ale României, în care măsurători preliminare au indicat un potenţial ridicat de radon cum ar fi Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Bucureşti, Sibiu, judeţul Alba etc. Toate casele investigate au fost construite, modernizate şi izolate termic în perioada 2001-2012.

Rezultatele arată că un procent de 24% din casele investigate depășește nivelul de referință de 300 Bq/m3 impus de legislaţie ca prag de risc pentru concentraţia de radon în aerul interior, respectiv că 72% din case au nivelul de radon superior valorii de 100 Bq/m3 recomandată de OMS ca nivel fără risc. Concluziile preliminare ale acestei cercetări pilot în România sugerează că lucrările de izolare termică, materialele de construcţii actuale şi sistemele de aer condiţionat pot contribui la acumularea radonului în cladiri. 

Legislația în privința remedierii concentrației de radon

Directiva CE 2013/59 Euratom de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante, transpusă în legislația națională prin HG 526/25.07.2018 și Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 185/22.07.2019 privind Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, impune ca obligativitate realizarea măsurătorilor de determinare a concentraţiei de radon în aerul din interiorul tuturor clădirilor cu acces public şi cu locuri de muncă de pe teritoriul României, precum şi aplicarea soluţiilor de remediere pentru reducerea poluării cauzate de radon, în situaţia în care concentraţia de radon este mai mare de 300 Bq/m3, ca urmare a măsurătorilor de determinare prin metoda pasivă.

Legislație în privința respectării normelor de siguranță și protecției la incendiu în școli

Hotărârea de Guvern nr. 28 / 2008, privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnicoeconomice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;

Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor nr. 185/2008 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenţie “Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă” în cadrul axei prioritare “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare

Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor nr. 863/2008, pentru aprobarea “Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii” cu modificările şi completările ulterioare.

Foto: © Inquam Photos – Octav Ganea

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reacție dură a geografilor la “scăparea” lui Andronescu: Includerea geografiei în invenția de probă de BAC numită Creativitate ne provoacă o nemulțumire profundă

Reacție dură a Societății Române de Geografie, la ideile vehiculate de Ecaterina Andronescu privind ba eliminarea Geografiei de la BAC, ba introducerea materiei într-un examen numit “probă de creativitate”. Explicațiile…
Vezi articolul