Radiografia Educației din România: Problemele actuale și indicatorii care măsoară atingerea obiectivului unei educații de calitate, până în 2030 – raport guvernamental

705 vizualizări
Foto: © Viorel Dudau | Dreamstime.com
În România se înregistrează un nivel de 2 ori mai mare al tinerilor care au cunoștințe reduse la disciplinele școlare principale, citit, științe și matematică, comparativ cu media UE, rata ridicată de părăsire timpurie a sistemului educațional de către tineri, de 15,6% în anul 2020, reprezintă o situație îngrijorătoare și cheltuielile publice alocate pentru educație sunt sub media UE. Aceștia sunt doar o parte dintre indicatorii care măsoară starea educației din România.

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 cuprinde 17 obiective, unul dintre ele fiind educația de calitate. 

Astfel, România își propune, până în 2030: 

  • reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, 
  • o educație centrată pe competențe și elev și incluziune, 
  • organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri bine echipate și elaborarea de curriculum-uri adaptate cerințelor pieței muncii,
  • asigurarea faptului că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile.

Principalele date legate de educația din România:

  • Rata ridicată de părăsire timpurie a sistemului educațional de către tineri (18-24 ani), de 15,6% în anul 2020, reprezintă o situație îngrijorătoare pentru România, în special în rândul persoanelor de sex feminin.
  • Reducerea ratei de participare la educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu, de la 84,1% în anul 2013 la 78,2% în anul 2020, poate crea dificultăți de integrare în sistemul de învățământ, cu efecte negative privind incluziunea socială.
  • În România se înregistrează un nivel de 2 ori mai mare al tinerilor care au cunoștințe reduse la disciplinele școlare principale (citit, științe și matematică), comparativ cu media UE din perioada 2009-2018.
  • România a înregistrat un grad redus de participare la procesul educaţional sau de instruire al adulților (1,0% în anul 2020), comparativ cu media UE (9,1% în anul 2020).
  • Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 de ani, la 1-3 ani după absolvire, a scăzut în perioada 2008-2020, atât în România (-0,83%), cât și la nivelul UE (-0,34%). 

Tintele sistemului educațional, până în 2030:

Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional
  • Indicator pentru Monitorizarea Progresului: Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional și cheltuieli publice alocate pentru educație
  • Situația în România: Rata ridicată de părăsire timpurie a sistemului educațional reprezintă o problemă importantă în România, mai ales pentru tinerii cu nivel scăzut de educație. Deși, între 2018 și 2020, decalajul față de media Uniunii Europene s-a redus, el continuă să fie la un nivel înalt, în special în rândul femeilor de 18-24 de ani.

Obiectivul național pentru 2030 este de a reduce rata de părăsire timpurie la 11,3%, dar se estimează că această țintă va fi atinsă abia în 2044.

Rata înaltă de părăsire timpurie a sistemului educațional indică o eficiență scăzută a sistemului de învățământ și o calificare redusă, atât din punct de vedere cantitativ, cât și în ceea ce privește competențele profesionale.

Cheltuieli publice alocate pentru educație în România sunt mai mici decât media Uniunii Europene, ceea ce indica o subfinanțare relativă a sistemului de educație din țară.

Educație centrată pe competențe și elev
  • Educația trebuie să se concentreze pe competențe, să țină cont de nevoile elevilor și să le ofere mai multă libertate în a-și defini prioritățile de studiu, în special prin adăugarea de materii opționale.
  • Indicator pentru monitorizarea progresului: Rata de participare la educația timpurie pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta oficială a înscrierii în învățământul obligatoriu.
  • Tinta UE pentru 2030: Atingerea a cel puțin 96% din copiii cu vârsta între 3 ani și începutul învățământului primar obligatoriu care să participe la educația timpurie.
  • Valorile recente în România au fost printre cele mai scăzute în UE, mai ales din cauza pandemiei.
Garantarea că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru dezvoltare durabilă, inclusiv prin educația pentru dezvoltare durabilă, stiluri de viață durabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea culturii păcii și non-violenței, aprecierea diversității culturale și a contribuției culturii la dezvoltare durabilă.

Un procent semnificativ de tineri de 15 ani au nivel scăzut de cunoștințe la citire, matematică și științe, iar aceasta poate duce la dificultăți de învățare și abandon școlar

  • Indicator pentru Monitorizare: Ponderea tinerilor de 15 ani cu nivel scăzut de cunoștințe la citire, matematică și științe.
  • Definiție: Acest indicator măsoară proporția elevilor de 15 ani care nu ating nivelul 2 („nivel de competențe de bază”) conform standardelor PISA în cele trei discipline principale din școală: citire, matematică și științe.
  • Situația în România: În România, un procent semnificativ de tineri de 15 ani are nivel scăzut de cunoștințe în citire, matematică și științe. Între 2009-2018, România nu a înregistrat progrese semnificative pentru nicio dintre competențele principale testate. Procentul tinerilor de 15 ani cu nivel scăzut de cunoștințe a crescut în cazul citirii și științelor. Aceștia prezintă un risc crescut de abandon școlar și întâmpină dificultăți în socializare. În matematică, procentul tinerilor cu nivel scăzut de cunoștințe a scăzut ușor. Comparativ cu media UE, România are un procent de două ori mai mare de tineri cu cunoștințe reduse în disciplinele principale, reflectând o calitate și eficiență reduse a sistemului de educație național.
Accentuarea rolului educației civice în procesul educațional, promovarea principiilor societăți durabile, pasnice si incluzive, egalitate de gen, democratia si pluralismul, multiculturalismul, prevenirea discriminării si înțelegerea percepției “celuilalt”, precum și importanța combaterii violenței, cu accent pe violența în școli.
  • Indicator pentru Monitorizare: Distributia populatiei școlare din învățământul preuniversitar, pe etnii.
  • Situația în România: Populația școlară din învățământul preuniversitar din România a înregistrat o scădere medie anuală de 1,19%, ceea ce a dus la o reducere a numărului de copii și elevi distribuiți pe etnii. 
  • Majoritatea sunt români, cu o pondere de peste 80%. Cu toate acestea, se observă o ușoară scădere a numărului de copii și elevi de etnie romă (-0,6% pe an). De asemenea, etnia maghiară a înregistrat o scădere semnificativă, cu o medie anuală de 1,78%, iar proporția elevilor maghiari în populația școlară din România a scăzut de la 5,2% în 2014/2015 la 4,6% în 2021/2022. Aceste fluctuații reflectă evoluția anuală a numărului de copii și elevi din fiecare etnie. 
Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri bine echipate și elaborarea de curriculum-uri adaptate cerințelor pieței muncii.

Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri speciale bine echipate, pregătirea personalului didactic în mod corespunzător, și elaborarea unor curriculum-uri adaptate cerințelor pieței muncii prin intermediul parteneriatelor, inclusiv cu sectorul privat.

  • Indicator pentru Monitorizare: Numărul absolvenților din învățământul profesional, postliceal și de maiștri.
  • Definiție: Un absolvent este un elev care finalizează ultimul an de studii al unei școli, indiferent dacă reușește sau nu la examenul de absolvire. Acest număr se raportează la finalul anului școlar.
  • Situația în România: În anul 2010, desființarea Școlilor de Arte și Meserii a dus la o scădere semnificativă a numărului de absolvenți din școlile profesionale, de la aproximativ 100.000 de elevi în 2008 la aproximativ 33.000 de elevi în 2010.

Cu toate acestea, între anii 2008 și 2019, numărul absolvenților din școlile postliceale a rămas relativ constant, cu peste 29.000 de persoane care au absolvit această formă de învățământ în 2019.

Creșterea numărului de absolvenți din învățământul profesional, postliceal și de maiștri în ultimii ani ai perioadei analizate se datorează măsurilor de reorganizare a învățământului profesional. Aceste măsuri au condus la dezvoltarea de competențe necesare pe piața muncii, reducerea șomajului și excluderii sociale, și implicit, la creșterea ratei de ocupare la nivel național.

Formare continuă și perfecționare: Extinderea formării continue pe tot parcursul vieții pentru adulți și implicarea companiilor

Formarea și perfecționarea continuă pe tot parcursul vieții, cu o creștere semnificativă a participării la sistemele de învățare formale și non-formale, pentru a apropia România de media performanței statelor membre ale UE.

  • Indicator pentru Monitorizare: Gradul de participare la procesul de învățare sau instruire al persoanelor cu vârsta între 25-64 de ani
  • Definiție: Gradul de participare la procesul de învățare sau instruire al persoanelor cu vârsta între 25-64 de ani se calculează prin raportarea populației din această grupă de vârstă care a participat la o formă de învățare (fie educație formală, fie instruire non-formală) în ultimele patru săptămâni anterioare interviului, la populația totală cu vârsta între 25-64 de ani, exprimată în procente.
  • Situația din România: În perioada 2008-2020, gradul de participare la procesul de învățare sau instruire al persoanelor cu vârsta între 25-64 de ani din România a înregistrat o scădere (-0,8 puncte procentuale). Comparativ cu media UE, România a fost mult în urmă pe întreaga perioadă analizată, cu o discrepanță de 8,1 puncte procentuale în anul 2020. 
  • Gradul scăzut de participare la educația și formarea adulților evidențiază probleme în relația dintre angajatori, angajați și furnizorii de educație și formare profesională, precum și ineficiența sau orientarea insuficientă a programelor către nevoile pieței muncii.
Extinderea rețelei de centre comunitare de învățare permanentă de către autoritățile locale și continuarea implicării companiilor în susținerea înscrierii angajaților în astfel de programe de formare.
  • Indicator pentru Monitorizare: Numărul de participanți la cursurile de formare profesională continuă.
  • Definiție: Un participant la cursurile de formare profesională continuă este o persoană care, în cursul anului de referință, a participat la unul sau mai multe cursuri de formare profesională continuă (fie în cadrul companiei angajatoare, fie extern).
  • Situația din România: În anul 2015, față de 2010, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului total de participanți la cursuri de formare profesională continuă, de peste 34%. Acest lucru indică faptul că angajatorii au înțeles importanța investițiilor în capitalul uman prin oferirea de sesiuni de instruire angajaților lor. 
  • Impactul: Creșterea numărului de participanți la cursurile de formare profesională continuă are un impact pozitiv, atât social, cât și economic. 

Creșterea semnificativă a numărului de tineri și adulți care dețin competențe relevante, inclusiv competențe profesionale, care să faciliteze angajarea, crearea de locuri de muncă decente și antreprenoriatul.

Indicator – Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 de ani, la 1-3 ani după absolvire:

  • Definiție: Rata de ocupare măsoară ponderea populației ocupate în rândul tinerilor cu vârste între 20 și 34 de ani, la 1-3 ani după absolvire, în raport cu totalul populației din aceeași grupă de vârstă.
  • Situația din România: În perioada 2008-2020, România a înregistrat o scădere a ratei de ocupare a tinerilor la 1-3 ani după absolvire, de la 84,8% la 76,7%, în scădere cu 8,1 puncte procentuale. Această tendință de scădere a fost de 2,5 ori mai accentuată în România decât media UE (0,34%). Comparativ cu țările vecine, România a avut cifre similare cu Ungaria în ultimii 3 ani, în timp ce Bulgaria a depășit valoarea înregistrată de România cu 1,2-2,0 puncte procentuale. Reducerea ratei de ocupare poate avea efecte negative asupra calității vieții și a binefacerii sociale. Cu toate acestea, în 2020, România s-a apropiat de media UE cu o diferență de doar 1,8 puncte procentuale.

Indicator – Ponderea reușiților la BAC, în totalul elevilor înscriși la începutul anului școlar în clasele terminale 

  • Definiție: Ponderea reușiților la examenul de bacalaureat reprezintă absolvenții de liceu care au susținut și au trecut examenul de bacalaureat în același an în care au terminat liceul.
  • Situația din România: Până în anul 2019/2020, România a înregistrat o creștere constantă a ratei de succes la examenul de bacalaureat, cu o creștere medie anuală de 4,6%, depășind nivelul necesar pentru atingerea obiectivului de 80% în 2030. Cu toate acestea, pandemia COVID-19 a dus la o scădere în 2020/2021 de 1,4 puncte procentuale în comparație cu anul școlar anterior.

Indicator – Gradul de participare la procesul educațional sau de instruire al persoanelor de 25-64 de ani:

  • Definiție: Gradul de participare la procesul educațional sau de instruire al persoanelor de 25-64 de ani măsoară proporția populației de 25-64 de ani care a urmat o formă de instruire (educație formală și/sau non-formală) în ultimele patru săptămâni înainte de interviu, în raport cu totalul populației din aceeași grupă de vârstă.
  • Situația din România: România nu a înregistrat un progres semnificativ privind participarea adulților la educație și formare profesională, cu o scădere de 0,8 puncte procentuale în 2020 față de 2008. Diferența între sexe a fost redusă în ultimii ani, cu o egalitate în 2020, câte 1,0% pentru femei și bărbați.
  • Comparativ cu media UE27, România a avut un decalaj între 6,1 puncte procentuale (în 2010) și 9,7 puncte procentuale (în 2018) pe întreaga perioadă analizată. Această scădere a participării la educație și formare a adulților arată disfuncționalități în relația angajatorilor, angajaților și furnizorilor de educație și formare profesională. Este necesară o implicare suplimentară și o creștere a eforturilor financiare ale angajatorilor pentru formarea profesională a angajaților.

Indicator – Rata tinerilor neocupati care nu urmează nicio formă de educație sau de instruire:

  • Definiție: Rata tinerilor neocupați care nu urmează nicio formă de educație sau instruire reprezintă proporția tinerilor care nu urmează nicio formă de instruire (formală sau non-formală) și nu sunt angajați, în raport cu totalul tinerilor din aceeași grupă de vârstă.
  • Situația din România: În 2021, rata tinerilor NEET (tineri neocupați care nu urmează nicio formă de educație sau instruire) a fost de 18,0%, cu o creștere de 2,1 puncte procentuale față de 2009 și cu o scădere de 4,8 puncte procentuale față de valoarea maximă înregistrată în 2015 (22,8%). Evoluția acestei rate reflectă dificultățile întâlnite de tineri în tranziția de la sistemul de educație la piața muncii.

Creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor

Indicatori: Creditele acordate gospodăriilor populației si depozitele gospodăriilor populației 

Extinderea în educația formală universitară a dezvoltării durabile ca principiu și specializare și accentuarea rolului cercetării interdisciplinare în dezvoltarea unei societăți durabile

Indicator: Populaţia în vârstă de 30-34 ani cu nivel superior de instruire 

Situația din România: procentul persoanelor cu educație superioară este mai mic decât media Uniunii Europene. Obiectivul este de a crește acest procent, astfel încât, până în 2030, cel puțin 45% din populația cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani să fi absolvit programe de învățământ superior. 

Cu o creștere medie de aproximativ 1,49% pe an în perioada 2012-2021, se estimează că acest obiectiv ar putea fi atins în România abia în 2056.

Foto: © Viorel Dudau | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Agenția Națională Antidrog

Agenția Națională Antidrog: România se află sub media europeană la consumul de droguri în rândul adolescenților, dar peste medie la consumul de tutun. Cât stau adolescenții români pe rețelele sociale

România se situează sub media europeană în ceea ce privește consumul de droguri în rândul adolescenţilor, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), transmite Agerpres. Astfel, consumul oricărui…
Vezi articolul

Amnistierea plagiatorilor nu este prevăzută în Romania educată. Întrebat dacă măsurile care îi favorizează pe plagiatori au susținerea Cotroceniului, ministrul Cîmpeanu a răspuns: Administrația Prezidențială va analiza proiectele de legi în momentul în care ele vor veni la promulgare

Propunerea de renunțare la titlul de doctor prin act unilateral de voință nu are acordul Cotroceniului, a lăsat să se înțeleagă ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-o dezbatere publică pe proiectul…
Vezi articolul

Remus Pricopie, despre anchetarea lui Tudorel Toader pentru că a folosit biroul de rector pentru interviuri când era ministru: Pentru o persoană, considerată azi de unii „indezirabilă”, se studiază „cu lupa” standardele etice, în timp ce pentru cei care încalcă „de la o poștă” standardele etice și legale în vigoare se practică tăcerea

“Mă mir că „reclamantul” sau Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) al Ministerului Educației nu sesizează şi alte elemente privind legalitatea și dimensiunea etică a situațiilor de conflict de…
Vezi articolul