Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, sare în apărarea ministrului Ligia Deca, lector la universitatea pe care o conduce, și laudă bugetul pe care aceasta l-a obținut pentru educație pentru 2023: Cea mai mare creștere din ultimii ani

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, îi ia apărarea ministrului Educației, Ligia Deca, în chestiunea bugetului pentru anul 2023, potrivit unui comunicat trimis presei de SNSPA, comunicat format exclusiv din declarația rectorului. Pricopie califică suma obținută de Ligia Deca de la Guvernul Ciucă pentru portofoliul pe care îl conduce „un start bun pentru Educație: un buget mai mare cu 1,2 miliarde Euro, în 2023. Cea mai mare creștere din ultimii ani”. Amintim că actualul ministru al Educației, Ligia Deca, este lector universitar la SNSPA, unde predă Studii europene.

Pricopie susține în comunicatul remis Edupedu.ro că „bugetul “Educației” reprezintă totalitatea cheltuielilor alocate pentru educație de către diferiți „ordonatori de credite” (definiție UNESCO). Cu cât nivelul de descentralizare este mai mare, cu atât mai mult fondurile alocate școlilor sunt direcționate prin autoritățile locale (recomandare UNESCO și Banca Mondială). Orice discuție privind investiția în educație trebuie să plece de la aceste informații exacte, reale, nu de la citirea trunchiată a datelor. Peste tot în lume, „bugetul educației” nu este echivalent cu „bugetul Ministerului Educației”.

Precizările rectorului vin în contextul în care Edupedu.ro a scris despre cel mai mic buget al Ministerului Educației, raportat la PIB, din istoria recentă, obținut de ministrul Ligia Deca, de 2,1% din PIB, pentru anul 2023, iar Deca a declarat vineri la o conferință că „Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1 – că am văzut cum s-a dus în media”, negând astfel faptul că bugetul pentru ministerul propriu ar trebui evidențiat și încercând să manipuleze discuția publică pe această temă spre bugetul general al cheltuielilor pentru învățământ, care este într-adevăr de 3,2% din PIB. Analiza integrală, aici.

De precizat că miniștrii Educației sunt singurii care își cosmetizează bugetele obținute pentru portofoliile pe care le conduc, care anual sunt printre cele mai mici din Guvern. Dacă toți miniștrii ar lua exemplul ministrului Ligia Deca, atunci și ministrul Familiei ar trebui să vorbească despre bugetul „familiei”, în care să includă și cheltuielile cu educația, pentru că vizează familia. La fel, ministrul Sănătății ar putea anunța cât este procentul alocat pentru Sănătate, în general, punând aici toate cheltuielile conexe de la primării, consilii județene etc. Exemplele pot continua. Dar niciun alt ministru nu vorbește decât despre ministerul său, când este vorba despre bugetul instituției, cu excepția celui al Educației.

Ligia Deca declara cu două zile înainte că bugetul primit pentru 2023 „e acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege”. În mod similar, în 2013, ministrul de atunci al Educației, Remus Pricopie, spunea despre bugetul obținut de el pentru acel an că „Acest buget ne asigură funcţionarea normală a ministerului şi a sistemului de Educaţie, acoperind toate cheltuielile de salarii, inclusiv drepturile salariale câştigate de profesori prin decizii judecătoreşti. Acoperim bursele elevilor, toate celelalte ajutoare, continuăm investiţiile”. În acel an instituția a reușit o execuție de 0,54% din PIB, potrivit datelor Ministerului Educației, salariile profesorilor nefiind incluse.

Revenind la rectorul SNSPA, acesta prezintă câteva lecții de interpretare a bugetului educației, în comunicatul amintit. Pricopie susține că atunci „când analizăm „bugetul educației”, propus pentru anul 2023, trebuie să „citim” toate sumele asociate tuturor ordonatorilor de credite. Astfel, pentru 2023, avem un buget pentru „domeniul educație” de 9,9 miliarde Euro (49,9 miliarde lei, ceea ce este echivalentul a 3,2% din PIB), față de 8,7 miliarde Euro, în 2022 (43,4 miliarde lei, respectiv 3,1 % din PIB). În concluzie, pentru 2023, este prevăzută o creștere de 1,2 miliarde Euro, față de 2022”.

De remarcat faptul că, la această postare a SNSPA, comentariile sunt închise.

Redăm comunicatul integral emis de SNSPA, cu privire la bugetul obținut de Ligia Deca pentru 2023:

„Bugetul “Educației” reprezintă totalitatea cheltuielilor alocate pentru educație de către diferiți „ordonatori de credite” (definiție UNESCO). Cu cât nivelul de descentralizare este mai mare, cu atât mai mult fondurile alocate școlilor sunt direcționate prin autoritățile locale (recomandare UNESCO și Banca Mondială).

Orice discuție privind investiția în educație trebuie să plece de la aceste informații exacte, reale, nu de la citirea trunchiată a datelor. Peste tot în lume, „bugetul educației” nu este echivalent cu „bugetul Ministerului Educației”.

Acest lucru se întâmplă și în România. Procesul de descentralizare a început în 1999, odată cu trecerea infrastructurii școlare în responsabilitatea autorităților locale, proces care a continuat în anii care au urmat. Cu alte cuvinte, cheltuielile asociate întreținerii clădirilor școlare, bazelor sportive ale școlilor, terenurilor, transportului local pentru elevi, programului „cornul și laptele”, burselor elevilor, activităților extrașcolare, precum şi alte cheltuieli materiale, se regăsesc în bugetele autorităților locale, nu la nivelul ministerului.

Când analizăm „bugetul educației”, propus pentru anul 2023, trebuie să „citim” toate sumele asociate tuturor ordonatorilor de credite. Astfel, pentru 2023, avem un buget pentru „domeniul educație” de 9,9 miliarde Euro (49,9 miliarde lei, ceea ce este echivalentul a 3,2% din PIB), față de 8,7 miliarde Euro, în 2022 (43,4 miliarde lei, respectiv 3,1 % din PIB).

În concluzie, pentru 2023, este prevăzută o creștere de 1,2 miliarde Euro, față de 2022.

O altă „tehnicalitate” necunoscută sau ignorată este aceea că bugetul se construiește în baza actelor normative existente. Prin urmare, măsurile prevăzute în „România Educată” vor fi baza legală pentru o creștere graduală a bugetului educației către obiectivul asumat de 6% din PIB. Iar adoptarea legilor educației, în primele luni ale anului 2023, va permite finanțarea noilor măsuri, prevăzute pentru anul școlar / universitar 2023-2024. Acest  lucru va fi posibil chiar începând cu anului 2023, cel mai probabil cu ocazia rectificărilor bugetare, care vor avea loc în a doua parte a anului următor.

Având aceste informații corecte, putem începe o discuție serioasă despre eforturile depuse (sau nu) de către guvernanți pentru a sprijini educația. Pentru anul 2023, dacă ne uităm la cifre într-o manieră obiectivă și nu părtinitoare, atunci eu văd un start bun pentru actualul ministru al educației, Ligia Deca, și actualul ministru al finanțelor, Adrian Câciu: Guvernul României a alocat 1,2 miliarde Euro în plus pentru educație, cea mai mare creștere din ultimii ani.

Toate celelalte discuții sunt fie neștiință, fie politicianism”.

DOCUMENT Comunicatul integral al SNSPA în chestiunea bugetului:

Edupedu.ro a arătat, în tabelul de mai jos, alocările bugetare și execuțiile, adică cheltuielile din acele alocări, pentru Ministerul Educației, în perioada 2018-2023, cu mențiunea că pentru 2023 este vorba despre un proiect de lege, iar execuția pentru 2022 este cea preliminată, anul nefiind încheiat. Dacă pentru 2023 Guvernul Ciucă propune 2,1% din PIB pentru educație, în anul în care președintele Klaus Iohannis a cerut aplicarea unei noi legi a educației, anul trecut bugetul Educației a fost de 2,28% din PIB. În 2021 bugetul Educației a fost de 2,39% din PIB, în 2020 bugetul Educației – 2,90% din PIB, în 2019 bugetul Educației – 2,92% din PIB, în 2018 bugetul Educației – 2,24% din PIB.

Citește și:

Cum încearcă Ligia Deca să manipuleze discuția despre bugetul Ministerului Educației, pe modelul folosit de Cîmpeanu: „Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1” la sută din PIB

Carul pus înaintea boilor, la Ministerul Educației. După ce a fost aprobat bugetul pe 2023, instituția îi convoacă pe cei care ar fi trebuit să decidă dinainte câți bani erau necesari pentru școli în 2023, prin costul standard per elev

“Așa cum Europa ne ține în anticamera Schengen din 2011, la fel Guvernele României și parlamentarii români amână aplicarea, tot din 2011”, a bugetului de 6% din PIB pentru Educație – Federația sindicală “Spiru Haret” cere parlamentului să majoreze bugetul alocat învățământului

Consiliul Elevilor condamnă “cel mai mic buget din ultimii ani” alocat Ministerului Educației în 2023 și cere Parlamentului să amendeze Legea bugetului de stat, pentru a asigura finanțarea necesară învățământului / Președintele CNE: “Luăm în calcul inclusiv pichetarea Parlamentului”

Nevoia ca alocările financiare publice în educație să nu mai fie cuantificate ca deficit bugetar, ci ca investiții, „subliniată” de Ligia Deca la o întâlnire OCDE, în aceeași zi în care a declarat „acoperitor” bugetul de 2,1% din PIB alocat pentru Ministerul Educației în 2023 – cel mai mic procent din istoria recentă

Eșecurile Ligiei Deca în primele două luni de mandat, prezentate de doi parlamentari USR: Bugetul Educației la minim istoric, blocarea comisiilor anti-plagiat, ignorarea situației burselor sociale pentru elevii din mediul rural care merg la liceu în altă localitate

ULTIMA ORĂ Ligia Deca anunță că nu luptă pentru alt buget decât cel mai mic din istoria recentă, de doar 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației, pe legea din prezent: E acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege

Ministerul Educației anunță că bugetul prevăzut pentru 2023 este de 2,1% din PIB, așa cum apare în proiectul Legii bugetului

Propunerea de 2,1% din PIB pentru Educație, în proiectul de buget pe 2023 nu are nicio legătură cu prioritățile programului România Educată, spune Alianța organizațiilor studențești, care amenință cu proteste „față de nepăsarea clasei politice”

VIDEO Ligia Deca, în 2013: 6% din PIB pentru Educație este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională. Pentru 2023, cu Ligia Deca ministru al Educației, Guvernul propune 2,1% din PIB pentru Educație

BREAKING Bugetul Ministerului Educației va fi de 2,1% din PIB în 2023 – proiect / Ar fi cel mai mic buget din istoria recentă

Scriitorul Radu Vancu, reacție dură la cel mai mic buget pentru educație din istoria recentă, propus în mandatul Ligiei Deca: Maximul de ipocrizie e să vorbești despre România educată, guvernul tău să fie plin de plagiatori și să dai 2% pentru educație