Carul pus înaintea boilor, la Ministerul Educației. După ce a fost aprobat bugetul pe 2023, instituția îi convoacă pe cei care ar fi trebuit să decidă dinainte câți bani erau necesari pentru școli în 2023, prin costul standard per elev / Noile sume vor include și creșterile de salarii pentru profesori

18.130 de vizualizări
Foto: © Vsg Art Stock Photography And Paintings | Dreamstime.com
Ministerul Educației a trimis convocatorul pentru ședința Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar care va avea loc marți, pe 13.12.2022, ora 11.00, potrivit documentului consultat de Edupedu.ro. Între timp, bugetul Ministerului Educației a fost deja aprobat de Guvern prin proiectul de Lege a bugetului de stat pe 2023, astfel încât orice propunere ar face CNFIP acesta nu va putea decât să stabilească formal costul standard per elev, în funcție de banii deja alocați.

Organizațiile de părinți și elevi care fac parte din CNFIP au semnalat în ultimii ani situația anormală legată de acest fapt, explicând că în mod firesc ar fi trebuit ca acest consiliu să calculeze costul standard per elev înaintea formării și aprobării bugetului, acest cost standard fiind cel în urma căruia să fie stabilite sumele necesare finanțării școlilor. În condițiile stabilirii mai întâi a bugetului, sarcina CNFIP este doar una formală, aceea de a împărți sumele primite la numărul total de elevi.

Foto: captura convocator CNFIP

Într-un comunicat dat vineri, Consiliul Național al Elevilor remarcă anomalia: „Totodată, tragem un puternic semnal de alarmă cu privire la activitatea pur decorativă a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. În urmă cu puțin timp, plenul CNFIP a fost convocat pentru data de 13 decembrie 2022, pe ordinea de zi aflându-se propunerile Ministerului Educației pentru costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru anul 2023. Practic, plenul CNFIP va fi pus în situația penibilă de a aproba fundamentarea costului standard în funcție de alocările bugetare făcute de Guvern, chiar dacă, cel puțin principial, bugetul educației ar trebui fundamentat și pe propunerile CNFIP și nu invers. Este o dovadă clară a faptului că o structură atât de importantă pentru învățământul preuniversitar este consultată pur formal, fără șanșa reală ca aceștia să poată aduce o modificare benefică propunerilor Executivului”.

Pe 4 august 2022 președintele Federației Naționale a Asociaților de Părinți – EduPart – Iulian Cristache, remarca faptul că „an de an am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim numărul de elevi, așa se calculează în România costul standard per elev, baza finanțării tuturor școlilor din țară”.

 „Să nu-mi spună mie cineva, că sunt de 3-4-5 ani în CNFIP (Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar), că vom avea libertatea de la Guvern, la CNFIS, să gândim costul standard așa cum vrem noi. Cu excepția anului 2020 când a existat o creștere substanțială de 16%, în medie, uneori 25% în mediul rural, în rest am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim: matematică simplă – ai acest spațiu financiar, ai atâția elevi, aplică împărțirea, regula de trei simplă și gata, acela este costul standard.

Deci, trebuie să iasă din această amorțeală clasa politică. Înțeleg și respect, încă o dată vă spun ceea ce face ministrul Cîmpeanu, că încearcă să obțină ceea ce probabil nici dumnealui nu crede în unele momente. Și atunci presiunea trebuie să vină de la noi, în special, pe societatea civilă, pe dumneavoastră, profesori, și toți cei care putem veni în sprijinul Ministerului Educației, astfel încât să ne asigurăm că actuala clasă politică va pune în centrul atenției sistemul de învățământ, pentru că suntem sătui de ei,” spunea Iulian Cristache la o dezbatere despre finanțarea sistemului de învățământ. 

La nivelul Ministerului Educației există Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar care determină costul standard per elev, potrivit Legii Educației Naționale. Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.

Primele numiri făcute de Ligia Deca în calitate de ministru al Educației, au fost cele decise de Sorin Cîmpeanu. Adică Deca i-a promovat pe un fost deputat PDL, actual inspector general la Arad, Marius Gondor, ca șef al CNFIP și pe secretarul de stat din ministerul Dezvoltării, condus de Liviu Dragnea, Sirma Caraman, în consiliul care stabilește finanțarea pentru școli.

Ligia Deca a păstrat astfel componența majoritară a Partidului Național Liberal, pe care o puteși vedea mai jos, în articol. 

Ce este costul standard per elev

În februarie 2022, guvernul a aprobat majorarea costurilor standard per antepreşcolar/ preşcolar/ elev pentru anul 2022, valoarea coeficientului 1 pentru cheltuielile salariale ajungând la 6.386 lei, iar cel pentru cheltuielile materiale la 485 lei, după cum a anunțat atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Mai multe detalii aici.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Art. 104 alin. (4) din Legea Educației Naționale 1/2011: „Baza de calcul al fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar. Costul standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/ domeniu. Determinarea costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, care ia în considerare costul standard per elev/preșcolar/antepreșcolar, numărul de elevi/preșcolari/ antepreșcolari din unitatea de învățământ, precum și factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori.”

Cine sunt cei din Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP):

Marius-Sorin Göndör, președintele CNFIP – inspectorul școlar general din Arad și fost deputat PDL Arad în perioada 2008-2012, a fost numit președinte al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Marius Göndör a mai fost inspector școlar general în perioada 2005-2008.

De menționat este că Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației, a anunțat încă de la sfârșitul lunii septembrie că Marius-Sorin Göndör va ocupa această funcție, după cum scrie glasularadului.ro. Declarația a fost făcută la festivitatea de inaugurare a noului cămin pentru studenți al Universității „Aurel Vlaicu”. Jurnaliștii de la glasularadului.ro spun că ordinul era deja pe masa lui Cîmpeanu și că urma să fie semnat.

Corina Marin, directorul Direcției Generale Învățământ Preuniversitar din Ministerul Educației – vicepreședinte CNFIP – face parte în mod tradițional din acest consiliu;

Mirela-Gabriela Toma, directorul Direcției juridice din Ministerul Educației.

Adrian-Marius Bărbulescu, director în Ministerul Educației;

Adelaida Glonț, Direcția managementul resurselor umane și rețea școlară din Ministerul Educației – a fost în componența CNFIP și în trecut;

Adriana Stoica, șefa Inspectoratului Școlar Județean Ilfov, consilier local în comuna Clinceni din partea PNL, fost consilier județean în mandatul 2016-2020 din partea PNL;

Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean Cluj, consilier județean PNL la al doilea mandat, candidat la alegerile parlamentare în 2020;

Elena Ignat, șefa Inspectoratului Școlar Județean Alba – membră în biroul politic al PNL Alba;

Ferencz-Salamon Alpár-László, Școala Generală „Jozsef Attila“, Miercurea-Ciuc – consilier județean în Harghita din partea UDMR;

Alina Meclea, Colegiul Național „I. Maiorescu“, Giurgiu – consilier județean din partea PNL, candidat la alegerile parlamentare din 2020;

Florica Stoica, director al Școlii Profesionale Speciale pentru Deficienți de Auz „Sfânta Maria“ București, președinta organizației de femei a PNL Sector 3, candidat la consiliul local în 2020;

Christian-Eneil Comșa, Școala Gimnazială Fridolin, București, fost consilier parlamentar la Senat al lui Ștefan Pălărie (USR) până în august 2022 și președintele Asociației Școlilor Private;

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ;

Marius Ovidiu Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“;

Luminița Costache, UNICEF;

Iulian Cristache, Federația Asociațiilor de Părinți;

Alexandru Petrovici, Asociația Orașelor din România;

Aurel Gabriel Simionescu, Asociația Municipiilor din România (AMR);

Nicolae Pandea, Asociația Comunelor din România (ACoR)

Sirma Caraman, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România.

Conform G4Media.ro, Sirma Caraman a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării (2014-2019), cel mai important bazin de finanțare pentru consiliile județene și primării. „Sevil Shaideh, mâna dreaptă a fostului șef PSD Liviu Dragnea, a lăsat Ministerul Dezvoltării în mâinile Sirmei Caraman. Caraman a fost demisă de fostul premier Ludovic Orban, în 2019”, potrivit sursei citate. Firma fiului lui Caraman, Cristian Caraman, a primit, în 2018, aproape 350.000 de euro pentru echipamente de construcții, deși societatea activează în domeniul panificației, mai scrie G4Media.ro. – Ancheta integrală poate fi consultată aici

Foto: © Vsg Art Stock Photography And Paintings | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Proiectul Generation Z, al elevilor de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a intrat în finala pentru marele premiu European Charlemagne Youth Prize, acordat de Parlamentul European

Joi, 30 septembrie 2021, la Aachen, în Germania, va avea loc ceremonia de decernare a marelui premiu European Charlemagne Youth Prize, acordat de Parlamentul European. România este reprezentată în competiția finală…
Vezi articolul