Cine este Ligia Deca, noul ministru al Educației: primul ministru fără grade de profesor sau cercetător finalizate, fost lider al asociației studenților, inginer naval și de navigație, absolventă a Universității Maritime Constanța, consilier prezidențial și coordonatorul România educată

57.003 vizualizări
Ligia Deca / Foto: INQUAM Photos - Octav Ganea
Ligia Deca / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Ligia Deca (40 de ani) preia Ministerul Educației fără a avea nicio experiență de management în educație, direct de pe postul de consilier al președintelui Iohannis care a coordonat proiectul prezidențial România educată, proiect criticat pentru lipsa unei direcții clare de acțiune în educație. Este primul ministru al Educației care a fost președintele unei asociații studențești (ANOSR) și care nu are toate gradele de profesor sau cercetător – este lector universitar la SNSPA, unde predă Studii europene. Propunerea de ministru a fost anunțată luni la ora 14:00 de șeful PNL, Nicolae Ciucă, numirea fiind o formalitate.

Deca este inginer diplomat în inginerie navală și navigație, fiind absolventă a Facultății de Navigație și Transport Naval de la Universitatea Maritimă Constanța, unde a urmat și un master în management maritim și portuar. Opt ani mai târziu, în 2016 a obținut titlul de doctor în științe politice de la Universitatea din Luxemburg.

Este primul ministru al Educației numit direct din echipa președintelui Klaus Iohannis, care, după cum a declarat, are ca obiectiv transformarea în lege a proiectului România educată, iar asta ca membru într-un executiv condus de un premier acuzat de plagiat – Nicolae Ciucă. Tot o afacere de plagiat a dus la vacantarea prin demisie a scaunului de ministru al Educației, funcție preluată acum de Deca de la Cîmpeanu.

De remarcat că președintele nu a dat niciun mesaj de susținere a pachetului de legi lansate de Sorin Cîmpeanu, iar fosta sa consilieră va prelua cele două proiecte de acte normative lansate în dezbatere, dar nefinalizate până la părăsirea fotoliului de ministru de către predecesorul său. Iohannis a făcut totuși o referire luni dimineață, în deschiderea noului an universitar, spunând că „Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc, în garantarea integrității și eticii în viața academică. Pentru aceasta avem nevoie de toleranță zero în privința plagiatului, iar noile legi ale Educației trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea și sancționarea acestui fenomen toxic al mediului educațional”.

“Miza este însăși credibilitatea sistemului de învățământ superior și a cercetării din România, dar și viitorul nostru ca societate democratică”, a spus președintele.

Amintim că surse din Comisia Europeană au declarat pentru Edupedu.ro că executivul european monitorizează reforma educației din România, așteaptă proiectele în varianta finală spre consultare și urmăresc cum aplică Guvernul român politici antiplagiat.

Potrivit surselor Edupedu.ro, Ligia Deca a fost unul dintre susținătorii Danielei Vișoianu în cabinetul fostului ministru Monica Anisie. Vișoianu a fost prezentă în mai multe grupuri de lucru la Cotroceni în elaborarea proiectului România Educată, iar Edupedu.ro a dezvăluit în exclusivitate legăturile sale cu băieții deștepți din energie și cu ONG-ul lui Cumpănașu (detalii aici și aici).

Ligia Deca (dreapta) și Daniela Vișoianu (stânga), alături de consilierul premierului Ciucă, Sorin Costreie, la o întâlnire cu ușile închise între mediul de business și ministrul Sorin Cîmpeanu înainte de lansarea în dezbatere a proiectelor legilor Educației. Foto: AVE

Ligia Deca este lector universitar la SNSPA de doar 8 luni, din februarie 2022, potrivit informațiilor publicate pe contul său de LinkedIn. Anterior, a mai deținut poziții de cadru didactic asociat la Universitatea de Vest Timișoara (2014-2015) și la SNSPA (2019-2021), conform unei prezentări de pe site-ul președinției.

Consilier al lui Klaus Iohannis încă din primul mandat al președintelui, Deca a coordonat proiectul România educată, criticat pentru ambiguitatea soluțiilor propuse. A fost numită în funcția de consilier pe educație al lui Iohannis în iunie 2015, iar pe 23 decembrie 2019 a fost numită în funcția de consilier prezidențial, din poziția de cercetător în științe politice la Universitatea din Luxemburg.

Este doctor în științe politice, titlu acordat în 2016 de către Universitatea din Luxemburg, și absolventă a unui program postdoctoral la New Europe College. În perioada 2010-2012 a coordonat Secretariatul Procesului Bologna.

În perioada 2012-2015 a fost expert în cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), iar în perioada 2017-2020 a fost membru al Boardului Executiv al Comisiei Fulbright în România, potrivit administrației prezidențiale.

În 2008-2010 a fost președintele Uniunii Studenților din Europa și în 2006 – 2007 a condus Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

Deca deține un master în management maritim și portuar, diplomă obținută în 2008 la Facultatea de Navigație și Transport Naval, Universitatea Maritimă Constanța, facultate pe care a absolvit-o în 2006 obținând diploma de inginer diplomat în inginerie navală și navigație.

În 2016 și-a finalizat doctoratul la Universitatea din Luxemburg, fiind doctor în științe politice. Este și absolventă a unui program postdoctoral la New Europe College.

În 2001 a absolvit Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța.

Ligia Deca va fi al 29-lea ministru al Educației de după 1990, adică din ultimii 32 de ani.

Lista miniștrilor educației din 2010 până în prezent:
  1. Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale. Nu a acordat cifre de școlarizare pentru înscrierea din nou a elevilor la Școlile de Arte și Meserii în anii 2010 și 2011, potrivit HG 364/2020 și HG 414/2011, dar a introdus învățământul profesional dual)
  2. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
  3. Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
  4. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme. Nu a acordat cifră de școlarizare pentru înscrierea din nou a absolvenților de gimnaziu la Școlile de Arte și meserii potrivit HG 549/2012)
  5. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației. Înainte de a părăsi funcția de ministru, în decembrie 2012, o ordonanță de urgență promovată de Guvernul Ponta în ultimele zile de ministru ale Ecaterinei Andronescu a dat lovituri decisive reformei în învățământ, ștergând din Legea Miclea-Funeriu articole esențiale a căror lipsă este resimțită inclusiv astăzi, cum ar fi eliminarea incompatibilităților rector-parlamentar și rector-lider de partide politice.
  6. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior). În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici
  7. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (susținut de PC). La puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă.
  8. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016 (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
  9. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
  10. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
  11. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
  12. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
  13. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
  14. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul Ludovic Orban – guvern minoritar al PNL. Are un mandat marcat de criza pandemică în care școala s-a desfășurat în format online sau hibrid. În timpul crizei COVID-19, decide ca evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a să fie anulate, la fel și tezele. Rezistă presiunilor de anulare a Bacalaureatului și extinde la nivel național obligativitatea ca școlile să repartizeze aleatoriu elevii în grupele de studiu la clasa pregătitoare.
  15. Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – 29 septembrie 2022 (PNL) Al doilea și al treilea mandat de ministru deținute de Cîmpeanu sunt marcate de afacerea de plagiat care i-a adus demisia și de cele două proiecte de legi ale educației pe care le-a lansat în dezbatere în vara 2022, sub egida proiectului prezidențial România Educată. Proiectele de lege aspru criticate de specialiști pentru articolele care propun amnistierea plagiatorilor, prescrierea plagiatelor, eliminarea limitelor mandatelor pentru rectori, eliminarea obligativității Evaluării Naționale și introducerea de examene cu subiecte proprii la Colegiile Naționale, desființarea inspectoratelor și înlocuirea lor cu structuri conduse de secretari de stat și subsecretari de stat care ar fi avut mandate strict pe perioada mandatelor miniștrilor educației – rămân cu statut nedefinit după plecarea sa din funcție, fiind finalizată perioada de dezbateri, fără ca Ministerul să fi publicat variantele care au reieșit din discuțiile publice. Dincolo de propunerile legislative, Sorin Cîmpeanu a eliminat tezele obligatorii anul acesta școlar, a împărțit anul pe module în loc de semestre, cu o singură medie înaintea vacanței școlare. A devansat începerea școlii la 5 septembrie 2022, fără să crească însă numărul de zile de școală care fusese obiectivul anunțat pentru scurtarea vacanței de vară 2022. Prin „calibrarea subiectelor” și simplificarea programelor pentru examene, măsuri puse pe seama școlii online din pandemie, a adus rata de promovare de la Bacalaureat 2022, respectiv cea a notelor peste 5 la Evaluarea Națională 2022, la maximele ultimilor 12 ani.

(sursa)

În timpul mandatelor deținute de Anisie și Cîmpeanu, România s-a numărat printre țările europene unde elevii au mers cel mai puțin la școală, pentru predare față în față, în pandemie, după cum a arătat un raport al rețelei europene Eurydice.


15 comments
  1. Cu cât te-a plătit, partidul să o lauzi pe această persoană total paralelă cu sistemul de învățământ, comunistule?

  2. Ligia, mă bucur pentru tine. Ești ca o navă care-a trecut cu succes prin strâmtorile destinului, ai navigat cu succes pe oceanele vieții și iată acum, de Ziua Educației și a Învățământului ești Ministra care are marea șansă de-a reforma și-a ridica Școala Românească la nivelul performanței maxime, cum ar fi performanța tizului meu, David Popovici…

  3. Comentarii de neaveniți!Din ce spuneți reiese clar că nu o cunoașteți!Faceți doar speculații ieftine!

  4. Chiar ne meritam soarta…se pare ca nu avem curaul sa zguduim scaune inalte…e inacceptabil sa vezi cum reactioneaza niste personaje din politica romaneasca…chiar nu le pasa! Fac joc de glezne dupa li se dicteaza din afara…nu inteleg…oare chiar nu se gaseste nimeni in Romania care sa faca ceva pentru Romania? Si avem pretentii la rezultate si comparam merele cu perele…vai de capul nostru!

  5. Total străină de sistem, cu studii în domeniul “ducerii cu preșul” și cu mari competențe în slugărnicia politica. E de ca și cum ai pune un gândac de bucătărie să facă miere de salcâm. De făcut, nu o face, dar de mâncat, o hăpăie cu un maxim de râvnă.

  6. Erata: vad ca si in Romania prin 2007 te numeai “inginer diplomat” daca terminai 5 ani de facultate. De parca ar fi si inginer nediplomat lol.

    Deci cucoana are diploma de inginer cu diploma, lol.

  7. >>inginer diplomat (cf. CV Deca)
    Denumirea asta, Diplom-Ingenieur (lb. germ.), era folosita cu ani in urma. Nemtii nu mai au astfel de cursuri. Nici aia in Luxemburg. La fel ca noi au licenta si master. Este de ajuns inginer. Nu ai cum sa fi inginer fara diploma.

    Denumirea mai este folosita de unii dinozauri care au absolvit cursurile universitare vechi din Germania si de aceasta distinsa doamna, careia ii suna bine pretiozitatile nemtesti in urechi lol.

    Tinand cont de experienta dansii as vrea s-o intreb daca are cea mai vaga idee cum se calculeaza in Project Management durata unui proiect. Dansa se da “project manager” si “project officer” fara sa aiba niciun studiu in domeniu. Este o intrebare retorica, desigur.

    1. In mod evident nu foloseste TimesNewRoman de 12 cu spatiu de 1,5 intre randuri … asa creste in mod artificial numarul paginilor pentru a masca subtirimea tezei …

  8. Adică una care nu are nicio legătură cu sistemul de învățământ, care va asculta comenzile altora și va aproba toate tâmpeniile debitate de respectivii 🤢🤮. În concluzie, o politrucă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Pragul de infectare la care se închid automat școlile, aplicat în România, este excepție, nu regulă în Europa. Soluțiile a 6 state europene pentru a ține școala deschisă / Discrepanțe între liderii și codașii PISA

Închiderea școlilor în orașele românești cu o incidență foarte mare, cum este capitala București, devine iminentă și este menționată regulat, în ultimele zile, inclusiv de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Pe…
Vezi articolul