Radiografia carierei de profesor în țara analfabetismului funcțional: cadrele didactice din România sunt, statistic, cel mai puțin stresate din Europa, au o dorință “unică” de a munci în străinătate și evită excesul în propria formare profesională – raport Eurydice

14.821 de vizualizări
Foto: © Andreysha | Dreamstime.com
Profesorii din România manifestă cel mai scăzut nivel de stres din Europa, iar când sunt stresați, motivele țin de munca administrativă și răspunderea pentru rezultatele elevilor. Dar cu munca administrativă nu se prea ocupă și, în medie, admit că lucrează mai puțin decât li se cere prin contract. Universitățile tind să nu se complice peste măsură cu formarea profesională pentru cariera didactică, iar profesorii la rândul lor par mai degrabă reținuți când vine vorba despre formarea profesională continuă, în sistemul educațional care, după cum au dezvăluit testele PISA, livrează un nivel record de analfabetism funcțional în rândul elevilor. Mobilitatea internațională, oricum redusă, oferă la rândul ei un “model unic” în Europa. Așa arată portretul robot al profesorului român de gimnaziu, rezultat din datele furnizate de ultimul raport Eurydice privind cadrele didactice din Europa.
  • Raportul “Profesori în Europa – cariere, dezvoltare și bunăstare”, publicat în martie a.c. de Comisia Europeană, este bazat pe datele colectate de rețeaua Eurydice, aferente anului 2019-2020, respectiv pe studiul cantitativ TALIS 2018, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD). Studiul se referă la profesorii de gimnaziu și urmărește să evalueze punctul de plecare – din punct de vedere al carierei și bunăstării cadrelor didactice – în eforturile de reformă pe care se presupune că le declanșează criza profundă determinată de pandemia Covid-19 în ultimul an.

Documentul european începe cu situația generală actuală a profesoratului – din punct de vedere al demografiei, salarizării, sistemelor de lucru – și trece la cariera didactică, de la formarea inițială la exercitarea meseriei și până la instruirea continuă. În final, raportul analizează bunăstarea profesorilor, principalul criteriu fiind cel al nivelului de stres suferit de aceștia.

  • Edupedu.ro a analizat datele prin care, în cel mai nou raport Eurydice, profesorii români “ies în evidență” la nivel european, în condițiile în care pregătirea lor, încă de pe băncile facultății, este adesea descrisă drept una dintre principalele rotițe în angrenajul care a dus la nivelul ridicat de analfabetism funcțional în rândul elevilor români.
Printre cei mai mulți profesori de vârstă medie, printre cei mai puțini profesori angajați permanent

România se numără printre țările europene, majoritare, care se confruntă cu problema unui număr insuficient de cadre didactice. Țara se numără printre puținele din Europa care nu au alte probleme, precum îmbătrânirea populației de profesori sau numărul ridicat al celor care renunță la profesie. Pe continent, există doar două țări care nu se confruntă cu probleme din punct de vedere al cererii și ofertei de forță de muncă în învățământ – Finlanda și Bosnia-Herțegovina.

România se numără printre singurele cinci țări în care cel mult 25% dintre profesori au 50 de ani sau mai mult, categoria de vârstă cu cei mai mulți profesori fiind 35-49 de ani – circa 51%, printre cele mai mari procente din Europa la această categorie de vârstă. Doar Cipru și Portugalia au mai mulți profesori de vârstă medie, în condițiile în care, spre deosebire de România aceste țări au printre cele mai îmbătrânite populații de profesori.

Contracte permanente vs. contracte pe termen limitat – raport Eurydice

România se numără printre singurele șase țări europene în care mai bine de 25% dintre profesori au contracte de muncă pe perioadă limitată. Țara se află pe penultimul loc la nivel european, după Spania, din punct de vedere al profesorilor care au contracte de muncă pe perioadă nelimitată: 73% dintre profesorii români sunt angajați permanent, 20,6% – angajați pe perioade de până la 1 an școlar, iar ceilalți – pe termen limitat de minim 1 an școlar. Situația României este similară celor din țări precum Spania, Belgia (fr.), Portugalia, Italia și Austria.

Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, în România contractele pe termen limitat (asociate profesorilor “suplinitori”) sunt concentrate în rândul tinerilor: pe lângă țările cu populație de profesori îmbătrânită, precum Italia, Portugalia, unde peste 80% dintre profesorii tineri au contracte pe termen scurt, România se numără într-un grup restrâns de țări – alături de Belgia (fr.), Cipru și Finlanda – unde peste 50% dintre profesorii cu vârste de până la 35 de ani au astfel de contracte.

Profesorii români predau după normă, dar lucrează în medie mai puțin decât li se cere

La nivel european, profesorii spun că, în medie, își petrec aproape jumătate (46,8%) din săptămâna de lucru predând efectiv, restul timpului dedicându-l altor activități – evaluarea lucrărilor, pregătirea lecțiilor, comunicare cu elevii/părinții, activități administrative etc.. România, cu 18 ore dedicate predării, din totalul de 40 de ore pe lucru pe săptămână, se încadrează în media europeană.

Cu unele observații: țara este una dintre cele două, la nivel european (alături de Letonia), unde profesorii declară că au lucrat mai puține ore pe săptămână decât e stipulat contractual. Mai precis, în România ei spun că au lucrat în medie cu 5 ore mai puțin (Letonia – cu o oră mai puțin). Și aceasta, în condițiile în care profesorii spun că își petrec considerabil mai puțin timp decât media europeană pentru activități precum sarcinile administrative (4,7% media europeană, sub 3% în România).

Timpul de lucru al profesorilor de gimnaziu – raport Eurydice

Din punct de vedere al salariilor, România și Slovenia sunt singurele țări din Europa Centrală și de Est unde profesorii au salarii peste valoarea PIB per capita. Pe de altă parte, nivelul satisfacției profesorilor față de salariul primit este printre cele mai mici din Europa: comparativ cu un grad de satisfacție de 37,8% la nivel european, gradul de satisfacție în România este doar de 24%, superior doar celui înregistrat în Letonia, Italia, Slovacia, Lituania, Portugalia și Islanda.

Salariu peste PIB/capita, satisfacție redusă
Formarea inițială a cadrelor didactice: fără prea multe complicații

Pe baza datelor disponibile până în 2019, luate în calcul în raportul Eurydice (date disponibile înainte să înceapă pilotarea masteratului didactic, în actualul an universitar), România avea unul dintre cele mai simpliste sisteme de formare inițială a cadrelor didactice pentru gimnaziu. România și Belgia (regiunea vorbitoare de limbă franceză) erau singurele sisteme unde această formare inițială se limita la 3 ani în învățământul de licență, concomitent cu studiile de bază. Același sistem mai e valabil și în Turcia și Danemarca, dar acolo este vorba despre patru ani de învățământ de licență. În restul țărilor, pentru formarea inițială profesorii trebuie să urmeze o combinație de cursuri concomitente și consecutive în studiile de bază și cele pentru cariera didactică, cele mai multe pretinzând și cursuri de master (24 de țări europene), fie simultan cu studiile de bază, fie consecutiv.

Formarea inițială a cadrelor didactice – raport Eurydice

Din punct de vedere al nivelului de pregătire a profesorilor, România se află aproape de mijlocul plutonului, la nivel UE, cu 59% dintre profesorii de liceu absolvenți de studii de licență, și aproape 36% cu studii de master. Diferențele față de mediile europene sunt însă considerabile – la nivel UE, procentele aproape se inversează – 55% au studii de master, iar 38% – studii de licență.

Formarea continuă: diferențe mari față de preocupările principale ale colegilor europeni

Pe de altă parte, pe baza datelor obținute prin sondajul cantitativ TALIS 2018, România figurează cu cel mai mare procent de profesori de gimnaziu care spun că au urmat programe de formare sau instruire ce au inclus conținut pedagogic și practică la clasă. 89,1% dintre profesorii participanți au spus acest lucru, comparativ cu o medie UE de 68,8%.

În privința participării profesorilor la programe de dezvoltare profesională, Eurydice apelează tot la TALIS 2019, observând că doar trei țări – România, Franța și Portugalia – au înregistrat o rată de participare a profesorilor la astfel de programe sub media europeană, chiar dacă și în aceste cazuri rata este ridicată (89% dintre profesorii români au spus că au participat la astfel de activități în ultimele 12 luni).

Tipuri de activități de dezvoltare profesională la nivel european – raport Eurydice

Ce fel de activități i-au interesat pe profesorii români este o altă chestiune.

La nivel european, cei mai mulți profesori (71,3%) au spus că au participat personal la cursuri și seminarii, 58% au spus că au citit literatură de specialitate, 43% – au participat la conferințe educaționale, 38% – au observat activitatea altora sau activitatea proprie și au urmat programe de coaching, 34% au urmat cursuri online.

  • Comparativ, profesorii români au manifestat interes redus față de cursuri și seminarii (47%) și alte activități similare, unde au înregistrat, de asemenea, procente sub media europeană. Ei au avut scoruri de peste 50% doar la capitole cu un grad redus de interactivitate, anume literatură de specialitate (60%) și observarea activității colegilor sau a activității proprii (62%). Pe de altă parte, profesorii români se numără printre europenii care declară o varietate largă de domenii studiate în formarea profesională continuă.
Evaluare profesională cu specific național

În privința evaluării profesorilor, raportul Eurydice notează că acesta se petrece, în România, atât regulat, cât și în anumite circumstanțe. România este inclusă într-un grup al țărilor balcanice, unde evaluările pot fi desfășurate la inițiativa profesorului sau a evaluatorului, în funcție de mai multe interese. Și aici, România figurează cu statut aparte: în timp ce în Ungaria și în republicile foste iugoslave Slovenia, Bosnia-Herțegovina și Serbia aceste evaluări aparte au drept scop să susțină promovarea profesorilor, iar în Muntenegru – să le întărească performanța didactică, în România scopul menționat este acela de a determina ce profesori primesc creșteri salariale.

  • România este, totodată, țara unde profesorii declară cele mai dese evaluări – 99,1% dintre ei lucrând în școlii unde directorul declară evaluări anuale.

Sistemul educațional românesc este, pe de altă parte, sistemul european cu cei mai mulți profesori care consideră că feedback-ul primit a avut un impact pozitiv: potrivit TALIS 2018, 89% dintre profesorii români au apreciat că feedback-ul a avut un astfel de impact în ultimele 12 luni, mult peste media europeană de 67%. De notat că această tendință a aprecierii feedback-ului, peste media europeană, se face simțită în special în rândul țărilor central și est-europene, scoruri similare cu cele ale profesorilor români înregistrându-se în Letonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croatia.

În privința modului cum se desfășoară evaluarea profesorilor, raportul arată că în România există doar metode obligatorii și acelea sunt reduse la număr, situație care se mai regăsește în special în câteva țări dezvoltate din Vestul Europei. Alte țări folosesc o combinație de metode obligatorii și opționale.

  • În România sunt folosite, obligatoriu, dialogul profesor-evaluator, inspecția și autoevaluarea profesorului. În alte țări sunt folosite, opțional sau obligatoriu, și alte metode precum: Evaluarea rezultatelor elevilor la nivel de școală, rezultatele testelor standardizate, sondarea opiniei elevilor, sondarea opiniilor părinților.
Mobilitatea: model “unic” românesc

În privința mobilității, profesorii români nu prea au cu ce să se laude: Se află pe ultimele locuri din Europa (alături de cei din Turcia, Marea Britanie și Bulgaria) din punct de vedere al proporției celor care au fost în străinătate – doar 33,4% în cazul României, comparativ cu media europeană de 40,9%.

Principalele motive invocate de profesori pentru deplasari in strainatate – raport Eurydice

În privința vizitelor în străinătate, cele mai comune scopuri declarate de profesorii europeni sunt: însoțirea elevilor în timpul unor vizite (51,5%), învățarea unor limbi străine (50,1%), respectiv învățarea în scopul formării profesionale (48%).

  • România este, la acest capitol, pe contrasens: cel mai comun motiv este “stabilirea unor contacte cu școli din străinătate” (63%), urmat de “predarea în străinătate” (56,6%). De altfel, profesorii români sunt cei care menționează cel mai des, la nivel european, “predarea în străinătate” drept principal motiv al mobilității, modelul românesc fiind considerat “unic în mod aparte” în raportul Eurydice.

Acesta mai notează și faptul că România face parte dintr-un grup restrâns de țări (alături de Bulgaria și Turcia) unde mai puțin de jumătate dintre profesorii de limbi străine au călătorit în străinătate în scopuri de formare profesională (altfel spus, de exersare/învățare aprofundată a limbilor respective). Și aceasta, în condițiile în care, la nivel european, învățarea unor limbi străine este printre principalele motive de mobilitate.

Tot profesorii români apar la coada clasamentului și în altă privință: precum cei din Letonia, Portugalia și Marea Britanie, doar 10% dintre ei au călătorit în străinătate în timpul studiilor pe care le-au urmat.

Bunăstarea: cei mai puțini profesori stresați. Care sunt motivele de stres, acolo unde există?

Ce înseamnă toate acestea pentru bunăstarea profesorilor? Un parametru principal luat în calcul în raport este nivelul de stres al profesorilor. Iar la acest capitol profesorii români stau cel mai bine la nivelul întregii Europe: România este țara cu cei mai puțini profesori care se declară stresați.

Proporția profesorilor stresați – raport Eurydice

Profesorii români, urmați îndeaproape de cei din Turcia, sunt pe ultimul loc în UE la capitolul “Proporția de profesori de gimnaziu care se simt foarte sau destul de stresați“. Doar 1 din 5 profesori români (22,2%) se declară stresați și numai 5,2% se declară “foarte” stresați. De notat că nivelul ridicat de stres nu ține cont de geografie: printre cei mai stresați profesori sunt cei din Portugalia, Marea Britanie, Ungaria, Belgia, Muntenegru, Letonia, Bulgaria, Estonia. 

Chiar și așa, care sunt cele mai puternice surse de stres pentru profesorii români? 42% au menționat ca sursă de stres munca administrativă – chiar dacă, după cum am notat, ei dedică foarte puțin timp, comparativ cu alți europeni, unor astfel de activități. Și tot atâția – 42% – sunt stresați de faptul că sunt considerați răspunzători pentru rezultatele elevilor.

Citește raportul integral

Foto: © Andreysha | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Profesorii din România ajung la salariul maxim după 40 de ani de muncă la catedră – studiu Eurydice. În mod paradoxal, stagiul de cotizare complet pentru ieșirea la pensie e de 31/35 de ani
Tabloul dezechilibrelor din școala românească, într-un raport al Comisiei Europene: bani prea puțini, sprijin cvasiinexistent pentru elevii din mediile dezavantajate, lipsă de putere pentru școlile sărace
Tabloul dezastrului din învățământul superior: România – pe ultimele locuri din Europa la numărul de tineri cu studii superioare, rata de înscriere la universitate, personal academic – Raport Bologna 2020
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

16 comentarii
  1. Un articol tendențios încă din titlu, ca un scuipat “artistic” pe obrazul profesorului român. Orice alte comentarii sunt de prisos…

  2. Corect! Pierdere de timp ca sa ne puna sa ne jucam si sa exersam ceea ce stim deja din primii ani de activitate. In schimb, cursuri cu adevarat folositoare ni se oferteaza contracost si costurile sunt la jumatate de salriu, cel putin.

  3. Dupa 27+ de ani ca suplinitor supra-calificat am renuntat sa mai insist. Titularii s-au plimbat pe posturi pana mi s-a facut lehamite. Sa fii scos din postul in care ai ajuns prin concurs anual, de acelasi titular care se plimba gratie metodologiei pe baza dosarului, ca iti arate cum poate el sa se invarta unde vrea…. Apoi sa vezi titularizati unii care nu mai dau examen de 5 ani, dar au aflat prin retea ca este un post titularizabil pe baza notelor anterioare si ocupa acel post dupa repartizarile de la examene… Sa li se intoarca, atat mai sper.

  4. Comparativ cu studiul, care este pur informativ, articolul de față nu este informativ, ci ironic; profesorul român este leneșul și cârcotașul Europei, nu este preocupat de propria formare, încasează banii ăia mulți, nu se stresează prea tare, dar se plânge că trebuie să răspundă pentru rezultatele elevilor. Ăsta ar fi rezumatul.
    Mulțumim, domnule Costin Ionescu, ați interpretat minunat rezultatele studiului! Aveți talent!

  5. Unde e deficitul ala de profesori, in conditiile in care am colegi cu note de peste 8-9 la titularizare care nu au post, au ramas pe dinafara pentru ca sistemul asta invechit si bolnav favorizeaza titularul ( nu conteaza daca vine de la tara sau din alt judet, nu conteaza daca e pregatit sau in pas cu zilele noastre) si profesorii care ar trebui sa iasa la pensie, dar nu o fac. Mergem la concurs cate 70-80 pe nici un post titularizabil. Tinerii nu au nici o sansa de a intra in sistem.

  6. Majoritatea cursurilor de formare profesională sunt ca pentru handicapați. Am fost la 5 astfel de cursuri și nu se compară cu ce cărți citesc deja acasă. Cel puțin cursurile de informatică și utilizare a PC-ului sunt de toată jena. Într-o zi, după ce mi-am făcut update la BIOS și mi-am reglat frecvența procesorului, m-am dus la un astfel de curs unde cadrele învățau sa bage calculatorul în priză. “Cu click dublu se deschide orice folder”, insista cel care prezenta cursul în fața unei audiențe care mai punea și întrebări. În scoala in care lucrez, dupa “n+1” astfel de cursuri, colegii nu știu cum se prelucrează un document Microsoft Word sau cum se lansează o sesiune pe Zoom. Știu însă toate posturile de peste an și toate conspirațiile adabracabrante, cu o groază de baliverne despre vaccinuri și măști antihristice care te omoară lent, la comanda veșnicei masonerii manipulatoare ce vrea să ucidă creștinismul ortodox.

  7. Profesoririi sunt cei mai puțin stresati? Total greșit. Profesorii tineri, care doresc să urmeze cariera didactică nu pot evolua deoarece li se taie orice urma de speranță în a avea un post titularizabil, an de an sunt nevoiți sa de-a examenul national, sa obțină fabuloasa medie de 7 si cu toate astea tot sa nu prindă post!! De ce? Pentru ca se fac nepotisme, pentru ca sunt cadre didactice cu vârsta de pensionare care inca predă. Ori lucru asta nu este unul din facturi principali pentru care cadrele didactice se stresează? Pentru ca nu pot face împrumuturi, nu pot trai decent intr-o tara care nu le oferă nici macar ceea ce e de drept al lor! Astfel, nu pot oferi multe lucruri familiei cu un contract pe perioadă determinata si aleg să plece decât sa presteze niste servicii importante si de calitate unei tari care nu merită! Singura motivație fiind cea de a vedea zâmbetele copiilor in fiecare zi! Alta nu există! Si va mai întrebați de ce cadrele didactice pleacă! Nu va mai întrebați si începeți sa măriți salariile, sa dați înapoi vouchere de vacanta si in primul rand sa oferiți CONTRACTE PE PERIOADA NEDETERMINATA MACAR PENTU CEI CU MEDIA PESTE 7 SI BINEINTELES GRADUL DIDACTIC DEFINITIV! De altfel, aveți pretenții la cat mai multe sarcini, atribuții si responsabilități! Sa se facă cat mai multe intr-o zi la școală si sa se primească cât mai mic salariul, etc. Faceți ceva in privința asta! Numai faceți sondaje ca nu ajuta populația cu nimic!

      1. Nu am pretenții sa înțelegeti motivele, așa suntem noi românii, cârcotași, comentam despre altcineva in necunoștința de cauză! Nu am recitit înainte de a-l trimite! Marea problemă a dumneavoastră!

      2. Domnule cititor, nu am pretenții să înțelegeți motivele pentru care nu am mai avut timp să recitesc ceea ce am scris si de asemenea sa corectez. De altfel, noi românii suntem cârcotași, râdem si judecam în necunoștința de cauză. Din punctul meu de vedere și din cauza răutăților românilor pleacă, atât profesorii cât si cetățenii acestei țări, unde răutatea este pe primul loc. Cred că dacă s-ar face un sondaj despre răutatea romanilor in comparație cu alte țări UE, noi am fi fără îndoială pe primul loc!

    1. Subscriu! Un articol de toată jena! Profesorii români sunt cei mai stresați, umiliți, prost plătiți! Sunt foarte dedicați profesiei și se formează mai bine individual decât urmând cursuri de formare irelevante, care nu se pliază pe nevoia lor de formare, ținute uneori de cei care nu le oferă răspunsuri la întrebări sau o altă perspectivă.

  8. Interesante concluzii !?, cred ca numai la noi la romani s-a inventat citirea pe diagonala; având la baza engleza mea de balta obținuta prin studiu individual rezulta alte lucruri, dar după fiecare colt exista un formator de opinie .

  9. Foarte obiectiv titlul…
    Nu era mai frumos ,, România pe ultimul loc in Europa la numarul de profesori titulari” sau
    România -tara care plătește profesorii cu cel mai mic salariu din Europa.
    P.S cel mai mic salariu, înainte de noua lege a salarizării, apoi va fi si mai mic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

(P) Lioara Ivanovici, profesorul cu cei mai mulți elevi medaliați la Olimpiada Națională de Matematică de anul trecut, despre Școala “a la Păltiniș” creată de platforma upper.school: Pentru acești copii îndrăgostiți de matematică, treptat ea devine o altă formă de a fi

Pregătirea digitală a copiilor care îndrăgesc matematica s-a transformat, peste noapte, într-o cerință-normă a școlii transferate exclusiv în online din cauza pandemiei. Profesor de matematică la Liceul Teoretic Internațional de…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre vacanța de o lună: E ilogic să închizi peste tot. Cum explici elevilor din sate că trebuie să stea o lună în vacanță? Ar trebui prelungită școala acum și început mai devreme în septembrie

O vacanță de o lună este o soluție greșită, spune profesorul Mircea Miclea pentru Radio Europa Liberă. “Bănuiesc că inițial s-au gândit doar la București, pentru că are o rată…
Vezi articolul