Tabloul dezechilibrelor din școala românească, într-un raport al Comisiei Europene: bani prea puțini, sprijin cvasiinexistent pentru elevii din mediile dezavantajate, lipsă de putere pentru școlile sărace

3.149 de vizualizări
Photo 163473863 © Dreamstime.com
Accesul inegal al elevilor la învățătură, exacerbat de criza corona și trecerea la școala online, pune presiune pe autoritățile române să acționeze cu măsuri concrete în sprijinul elevilor defavorizați. Cât de mare este, însă, problema, dincolo de estimările și sondajele diverselor ONG-uri și de calculele de tipul necesarului de tablete în școli? Problema este sistemică, reiese dintr-un raport Eurydice privind echitatea școlară în Europa, potrivit căruia, la nivel de reglementări și măsuri birocratice, România stă relativ bine, dar când vine vorba de sprijin direct, inclusiv financiar, sau de măsuri concrete pentru copiii și școlile din medii dezavantajate, acțiunile sunt mai degrabă simbolice sau lipsesc cu desăvârșire.
  • Studiul publicat recent de Comisia Europeană completează alte astfel de documente, precum analizele realizate pe baza PISA 2018, pe care le și citează. Acestea au arătat cât de mari sunt diferențele între elevii in medii favorizate și cei din medii afectate de sărăcie, din perspectiva participării la viața școlară și a rezultatelor la învățătură.

Analiza Eurydice trece în revistă toate politicile și măsurile luate în diverse segmente ale sistemelor de educație din 37 de țări europene, de la modele de finanțare la tipuri de admitere și de la autonomia școlară la structura tipurilor de învățământ. La majoritatea, România se încadrează într-o categorie sau alta de țări, aliniată “administrativ” la contextul european.

Diferențele se simt, însă, în detalii semnificative la capitole-cheie, precum admiterea în școală, urmărirea evoluției elevilor sau repetarea anului, dar și atunci când vine vorba despre finanțarea educației în general și despre sprijinul pentru mediile defavorizate.

Încă din cuvântul introductiv, Comisarul pentru educație, Mariya Gabriel, enumeră măsuri-cheie pe care, potrivit datelor din raport, țările membre ar trebui să le ia pentru a reduce inechitatea. Acestea includ creșterea finanțării publice, mai ales pentru educația primară, eliminarea diferențelor în politicile de admitere la școală, reducerea repetării claselor, profilarea elevilor în funcție de abilități.

  • România se aliniază diverselor curente europene în privința ultimelor două criterii, unde toate țările încearcă să găsească un balans între dezavantajele și avantajele diverselor măsuri. Educația românească prezintă, însă, mari neajunsuri la capitolele bani și sprijin pentru profesori și elevi în zonele dezavantajate.
Problema finanțării

Dintre toate țările pentru care studiul prezintă date, România are cea mai redusă finanțare a educației per elev.

Sursa: Eurydice

Când vine vorba despre relația dintre finanțarea învățământului și echitate, studiul Eurydice, folosind date Eurostat, raportează nivelul finanțării publice per elev la diferențele în rezultatele învățării. Studiul argumentează că, la nivelul tuturor țărilor analizate, nu se poate face o corelare tranșantă: diferențele dintre cei mai buni elevi și cei mai slabi pot fi mari și în cazul unor finanțări publice mari, și în cazul unor fonduri reduse.

Dar, când vine vorba despre România, țara pare din alt grafic: atât la nivel de școală primară, cât și la nivel de gimnaziu, România apare cu cele mai mici finanțări publice per elev. Dacă diferențele de învățare sunt moderate în învățământul secundar, în cazul învățământului primar ele bat toate recordurile.

Impactul finanțării reduse – școala primară / Sursa: Eurydice
Impactul finanțării redue – învățământ secundar / Sursa: Eurydice
Sprijinul direct și indirect pentru mediile defavorizate

Trei mari măsuri-cadru sunt avute în vedere de sistemele de învățământ de pe continent pentru a îmbunătăți diversitatea socio-economică în școli. Este vorba depre reglementări și/sau recomandări privind compoziția socio-economică a școlilor, atragerea de profesori buni către zonele defavorizate, respectiv sprijin direct pentru școlile din zone defavorizate. Potrivit raportului Eurydice, Romania aplică una dintre aceste măsuri, aplică într-o oarecare măsură pe a doua și deloc pe a treia.

Studiul analizează aceste categorii de măsuri pornind de la premisa că mediul școlar are o componentă socială majoră, ce influențează performanța educațională individuală. Iar măsurile de echilibrare pot fi benefice pentru creșterea performanței elevilor defavorizați, înscriși adesea la școli care servesc unor comunități sărace, care au mai puține resurse și și care au rezultate educaționale sub medie.

Cum stă România la cele trei criterii principale de sprijin pentru școlile defavorizate?

  1. se numără printre cele 17 țări care acționează pentru a preveni segregarea socială în școli și pentru a încuraja diversitatea socio-economică. Face parte, totodată, din grupul de doar câteva țări și teritorii (Belgia, Spania, Ungaria, Portugalia, Slovacia și Irlanda de Nord) care au introdus reglementări și recomandări privind compoziția socio-economică a școlilor, ce se referă la gruparea elevilor în clase, reguli de admitere în școală etc. Pe de altă parte:
Sursa: Eurydice

2. La capitolul sprijinului pentru profesorii din medii defavorizate, România întâmpină greutăți în zone-cheie și oferă un sprijin limitat, de natură financiară, pentru profesorii care predau în astfel de școli.

Diverse țări europene se lovesc de obstacole de un fel sau altul când e vorba despre atragerea unor profesori către școli dezavantajate. În România, la nivel înalt sunt identificate provocări în trei zone esențiale: îmbunătățirea competențelor profesorilor pentru a lucra cu elevi din medii diverse, atragerea de profesori experimentați și calificați spre școlile dezavantajate, pregătirea specifică a profesorilor pentru a aborda problema inegalităților. În același timp, România se numără printre puținele țări (alături de Lituania și Slovenia) care figurează cu măsuri de sprijin financiar sub forma unor creșteri salariale pentru profesorii atrași spre mediile defavorizate, alte opt țări figurând cu alte tipuri de sprijin financiar și câteva – cu sprijin non-financiar. Raportul citat arată că această formă de sprijin nu este folosită în majoritatea țărilor europene, din diverse motive.

Provocările în atragerea de profesori către școlile dezavantajate / Sursa: Eurydice

3. La capitolul finanțării suplimentare și al sprijinului nefinanciar pentru școlile dezavantajate, România figurează în rândul celor câtorva țări (alături de Croația, Malta, Albania, Bosnia-Herțegovina, Norvegia și Turcia) care nu oferă niciun fel de sprijin central, financiar sau nefinanciar, pentru școlile defavorizate.

Niciun sprijin suplimentar pentru școlile cu elevi dezavantajați / Sursa: Eurydice
Ce libertate au școlile în folosirea fondurilor disponibile

Dacă o școală săracă ar vrea să-și aloce resursele după propriile nevoi, fără să ceară voie mai sus, ce posibilități are?

  • Școlile românești au autonomie redusă în demiterea profesorilor și în stabilirea unor sarcini și responsabilități pentru profesori și nu au niciun fel de autonomie în numirea profesorilor.
  • Școlile românești nu au niciun fel de autonomie în alocarea de resurse pentru cadrele didactice și în determinarea utilizării resurselor alocate acestora. În plus, când vine vorba despre elevii dezavantajați, nici nu se pune problema de resurse suplimentare sau de decizie în alocarea resurselor suplimentare, situație care, în cadrul UE, se mai întânește doar în Ungaria și Malta.
Autonomia școlilor în folosirea fondurilor publice / Sursa: Eurydice
Sprijinul redus pentru elevii cu rezultate slabe

La capitolul Sprijin pentru elevii cu rezultate slabe, cele mai multe sisteme europene oferă patru sau mai multe tipuri de activități, inclusiv ore 1 la 1 sau în grupuri restrânse, în timpul sau în afara programului de școală. Cele mai multe țări oferă astfel de sprijin în toate școlile.

  • Or, România oferă doar limitat sprijin pentru elevii cu rezultate slabe. Asemenea acțiuni sunt raportate doar în unele școli și doar sub forma ajutorului psihologic sau de forma terapiei tulburărilor de limbaj și în lecții 1 la 1 sau în grup restrâns, în afara programului – iar acestea din urmă, existente la clasele 1-8, dispar la liceu. În evaluarea Eurydice, România nu figurează cu sprijin de tipul: profesori specializați, lecții 1 la 1 sau în grup restrâns în timpul programului, schimbarea clasei, schimbarea programului, alte acțiuni.
Sprijin pentru elevii cu rezultate slabe / Sursa: Eurydice
Admiterea în învățământul primar, fără criterii socio-economice

România, alături de majoritatea largă a țărilor europene, are un cadru clar de admitere a copiilor în școala primară, bazat pe zona de rezidență (care implică și perpetuarea diviziunilor, acolo unde școlile se află în zone profund sărace). Pe lângă acestea, există o serie de alte câteva criterii, dintre care România aderă la una – prezența fratelui în școala unde este înscris un copil.

Dar, arată raportul, pentru reducerea inechităților pot fi folosite criterii socio-economice, pe care România nu le folosește și care apar doar în șapte dintre națiunile europene (Belgia – parțial, Spania, Ungaria, Portugalia, Anglia, Țara Galilor, Irlanda de Nord). Scopul acestora este să îi discrimineze pozitiv pe elevii dezavantajați, acordându-le un grad de prioritate la înscrierea la școală (de ex., prioritate pentru ocuparea locurilor rămase libere după înscrierea normală).

Citește și:

România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

Experți OECD: Investițiile în educație ar trebui să fie prioritate în centrul oricărei strategii de recuperare economică post COVID-19

Diferențe majore rural-urban în rezultatele Evaluării Naționale / Aproape jumătate dintre elevii de la sate au luat sub 5 la matematică – Consiliul Național al Elevilor

Foto deschidere: 163473863 © Tinnakorn JorruangDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
    1. De acord, poate in felul acesta vor disparea manualele extraterestre. De la an la an, a fost mai rau, eu cred ca se nasc generatii cu doua capete. Daca manualul lui fi miu de istorie de clasa a patra era cat de cat omenesc si se intelegea ceva, dupa trei ani deja au aparut niste notiuni abstracte si complicate, plictisitoare pentru copii si neadecvate varstei lor. Aviz istericelor cu, sa faca, sa faca’ si celor care multumesc frumos toata ziua. Expresia e penibila pentru urechile fine, ajunge un multumesc. E mai simplu si de bun gust, dar trebuie neaparat sa aratam ca suntem educati. Watsup ul meu o ia razna de atata multumesc frumos. Ati presat ani la rand pe sistem pana l ati facut praf, ca voi toate sunteti specialiste si stiti mai bine, acum spalati va pe cap cu el. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, profesorii trebuie salarizati corespunzator, pentru a mentine un sistem performant.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ecaterina Andronescu susține că semnătura din dreptul numelui său, de pe contractul cu Alexandru Cumpănașu, nu este a sa: Aveam un secretar de stat care răspundea de proiecte europene

“Nu este pe niciunul dintre documente semnătura mea”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu. Reacția vine la contractul dintre Ministerul Educației și ONG-ul condus de Alexandru…
Vezi articolul

Întoarcerea copiilor la clasă e vitală, dar trebuie să se bazeze pe politici și măsuri clare de siguranță, susţine ghidul UNESCO și UNICEF pentru redeschiderea școlilor

Instituțiile de învățământ și autoritățile în domeniu sunt îndemnate să urmeze un proces sistematic pentru redeschiderea școlilor, într-un ghid-cadru emis pe această temă, vineri, de patru organizații internaționale – UNESCO,…
Vezi articolul

În Iași, Brașov sau Ploiești, școala poate începe cu revenirea parțială la clase, la Constanța, Cluj sau Timișoara se aplică scenariul verde, potrivit datelor oficiale / 43 de localități mici sunt în scenariul roșu

Jumătate dintre orașele mari și mijlocii ale României vor începe școala după primul scenariu, cel în care toți elevii sunt așteptați la clasă, iar celelalte urmează să înceapă școala după…
Vezi articolul

Cât de pregătită este România pentru adaptarea la educația online? Nou raport realizat de OECD pe baza testelor PISA / Expertul Andreas Schleicher: Elevii vor deveni mai pretențioși când va reîncepe școala

Cele mai multe țări dintre cele incluse în ultima evaluare PISA nu sunt pregătite pentru lumea învățării în medii digitale, cu toate oportunitățile acesteia, într-o vreme în care, sub presiunea…
Vezi articolul