Profesorul universitar și scriitorul Radu Vancu a explicat că programa de Limba și literatura română trebuie fie refăcută integral, fie corectată în ceea ce privește periodizarea literaturii și adusă până în contemporaneitate. Într-un intervenție la Radio România Cultural, acesta a atras atenția că, în caz contrar, analfabetismul funcțional se va răspândi și mai mult în rândul elevilor.
„Aș prefera să fie luată de la zero [n. red. programa de Limba și literatura română], dacă este timpul pentru a se face asta. Dacă nu, trebuie, în orice caz, echilibrat, felul în care e prezentată acum oferta de programă cu inserția de literatură contemporană”, a afirmat Radu Vancu.
Scriitorul a subliniat că programa trebuie să vină din trecut înspre prezent. În plus, trebuie să existe o continuitate în firul istoric pe care îl urmează programa, nu să existe perioade de zeci de ani eliminate.
„Să vină înspre prezent dinspre aceste ancore aruncate înspre trecut, cu o mult mai bună periodizare – noi am criticat și asta, că a împărți aleatoriu, din 50 în 50 de ani literatura română, fără să o legi de evenimente istorice care o modifică cu adevărat, îi face și pe copii să nu mai înțeleagă nimic din mersul literaturii”.
„Deci astea două lucruri ar trebui corijate imediat: periodizarea, dacă tot vrei să faci o programă istoristă, și inserția scriitorilor români, care să ajungă până în prezent”, a completat el.
În ceea ce privește asemănările între programa propusă și cea existentă în Franța, Radu Vancu a explicat că, deși istorist, modelul francez „merge pe genuri – poezia, proza, eseul – între secolele XVII-XXI. Adică în interiorul unui gen merge istorismul acesta din secolul XVII-XVIII până în contemporaneitate, cu accent pe literatura contemporană”.
„Asta e problema: faptul că copiii noștri vor avea impresia, vor avea certitudinea că literatura e un obiect, nu verificat, într-o limbă stranie, foarte departe de problemele lor, care nu le procură niciun fel de plăcere, niciun fel de interes. Niciunul dintre adevărurile din acele texte nu sunt adevărurile lor și îi vom desprinde și mai mult de de lectură. Analfabetismul funcțional se va accentua și mai groaznic”, a avertizat acesta.
Redăm interviul cu Radu Vancu, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și scriitor:
Moderator: Găsim în acest memoriu, Radu Vancu, 10 motive pentru care proiectul de programă de Limba și literatura română îi va face pe elevi să deteste lectura și va spori analfabetismul funcțional. Am citat din acest memoriu. Haideți să vorbim despre principalele obiecții pe care le aduceți.
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Ele pot fi pur și simplu sintetizate astfel: într-o Românie a cărei problemă fundamentală cred că este, într-adevăr, lipsa lecturii – lumea nu citește și astfel avem o țară fără conștiință de sine – proiectul acesta de programă, așa cum e conceput acum, va accentua și mai radical, până la apocaliptic, aș zice, această absență a lecturii, pentru că nu poți convinge liceenii să înceapă să citească. Nu poți forma cititori când tu iei în clasa a IX-a – după ce ei tocmai au trecut printr-un examen de Evaluare Națională, care i-a stresat cel puțin un an îngrozitor și i-a făcut să învețe pe de rost – cronicarii, literatura veche, total desprins de lumea lor.
Într-adevăr, nu spune nimeni că nu e OK să te uiți și înspre literatura veche, dar trebuie mixată inteligent cu literatură contemporană, așa cum se face în Franța, pe care, în apărarea lor, o invocă drept model cei care au elaborat programa și spun că modelul francez este și el istorist. Este, dar, dacă se vor uita, el merge pe genuri – poezia, proza, eseul – între secolele XVII-XXI.
Adică în interiorul unui gen merge istorismul acesta din secolul XVII-XVIII până în contemporaneitate, cu accent pe literatura contemporană. Asta e problema: faptul că copiii noștri vor avea impresia, vor avea certitudinea că literatura e un obiect, nu verificat, într-o limbă stranie, foarte departe de problemele lor, care nu le procură niciun fel de plăcere, niciun fel de interes. Niciunul dintre adevărurile din acele texte nu sunt adevărurile lor și îi vom desprinde și mai mult de de lectură. Analfabetismul funcțional se va accentua și mai groaznic.
Moderator: Într-un interviu acordat scriitoarei Doina Ruști pentru revista „Ficțiunea”, Oana Fotache Dubălaru, profesoară universitară, coordonatoarea științifică a acestui proiect de programă, decan al Facultății de Litere, arăta că ideea revenirii la o structură cronologică a cursului de literatură nu s-a născut în acel grup de lucru selectat de Ministerul Educației și Cercetării, ci într-o întâlnire organizată cu un an înainte la Facultatea de Litere a Universității din București. Citez din interviu: „Anul trecut am organizat o întâlnire cu 30 de profesori de la licee foarte diferite, de elită și din cartiere defavorizate economic și social. Concluzia a fost că organizarea cronologică a materiei ar consolida mai bine cunoștințele și ar facilita formarea competențelor vizate”.
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Pe de-o parte, asta e foarte grav, faptul că se ia o decizie, înțeleg că a fost luat anterior discuției din grupul acesta de de lucru.
Moderator: Cu un an în urmă, da.
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Cu un an în urmă. Înțeleg că acest grup, din punctul de vedere al doamnei Fotache, a fost o parodie. E foarte multă desconsiderare la adresa colegilor din grup să declare așa ceva. Nu mai spun că e problematic procedural vorbind. Și apoi este o problemă cu felul de a înțelege acest acest istorism. Exact cum spuneam, istorismul nu înseamnă a lua literatura română și a merge pe firul cronologic dinspre cronicari înspre prezent. Înseamnă a te uita dinspre prezent înspre trecut, a încerca să înțelegi și textele acelea cu instrumentele prezentului, să vezi ce din ele îți vorbește și invers: a încerca să înțelegi literatura contemporană ca pe un produs, ca pe un efect, să zicem, al acelor texte. Ori, asta nu se poate face decât într-o programă care echilibrează autorii contemporani cu autorii clasici. Asta este problema fundamentală, viciul fundamental de metodă.
Moderator: Deci ar fi trebuit mixat trecutul cu prezentul.
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Da, într-adevăr spus, la cel mai inteligibil mod, asta ar fi trebuit să se întâmple. Ar fi trebuit, dacă țineau să fie prezenți și acești reprezentanți ai literaturii vechi, trebuiau întotdeauna alternați complementar cu scriitori contemporani. Pentru că asta s-a văzut în ultimul deceniu cel puțin sau în ultimii 15 ani, s-a văzut empiric peste tot unde literatura contemporană a ajuns în licee și în școli – copii au început să citească. La Festivalul Filit de la Iași, unde literatura contemporană ajunge o săptămână pe an în școli, pur și simplu a explodat numărul de cititori. Copiii citesc, vin la evenimente culturale, merg în librării, merg în biblioteci. În foarte multe locuri din din țară, acolo unde profesorii au energia și forța necesară să invite scriitori contemporani, copiii au început să citească. Nu-i poți face să citească altfel.
Este pur și simplu o eroare pragmatică, o eroare de strategie să crezi că îi pot face să citească astfel, printr-un istorism care, de fapt, așa cum e formulat în manualul în programa acesta, decuplează literatura română de la prezent.
Moderator: Metaforizând un pic, ca să înțeleagă mai bine ascultătorii, ar fi ca atunci când vrei să dai un medicament cu un gust mai rău unui copil mic și ca să-l faci să ia medicamentul, îi pui alături și o tabletă de ciocolată.
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Da, sigur că da. Dacă vrei ca el să înțeleagă că într-adevăr, literatura română are istorie destul de consistentă, întinsă pe câteva secole, are niște antecedente, care vin de undeva dinspre sfârșitul Evului Mediu înspre prezent, introduci câțiva cronicari, într-adevăr, dar apoi ai atâtea scriitoare și atâția scriitori contemporani care să îndulcească, într-adevăr, această pastilă istorică. Asta e problema.
Moderator: Unul dintre aceste motive, cele 10 motive pe care pe care le puneți în acest memoriu, este că perspectiva cronologică alimentează ideologiile extremiste. Cum alimentează această perspectivă cronologică ideologiile extremiste, Radu Vancu.
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Așa cum am formulat noi în acest memoriu, am spus că această acest istorism este prezentat cumva organicist evoluționist și triumfalist și face din literatură un mecanism de construcție a unei identități naționale etnocentrică, care e foarte periculoasă, mai ales în acest context politic pe care îl traversăm. A face asta este realmente riscant, pentru că noi știm unde au condus discursurile etnocentriste, aplicate mai ales asupra literaturii și istoriei. Este ceea ce trebuie să evităm cu precădere. Naționalismul, spus mai simplu, strecurat așa în discursurile de manual asupra literaturii și asupra istoriei. Există intenția asta în manual și mă bucură faptul că există intenția cuplării scriitorilor propuși spre studiu cu niște scriitori europeni. Nu discut aici. Am făcut în memoriu și în anexele la memoriu relevanța acestor asocieri, care putea fi mai bună, dar e foarte bine că există.
Există scriitori europeni sugerați, mai ales francezi, dar nu numai, sugerați spre analiză, comparativ cu scriitorii români. Aici trebuie să se pună accentul, pe felul în care literatura română vine mereu dinspre literaturile europene, este catalizată de ele. Cum spunea Șerban Foarță foarte frumos acum câțiva ani, „Mihai Eminescu este un mare poet romantic german de limbă română”. E un paradox foarte simpatic, dar se înțelege că e foarte profund și ce vrea să spună Șerban Foarță. Ăsta ar trebui să fie și spiritul manualelor noastre de literatură – să arate cum acest dialog permanent între literatura română și literaturile europene a catalizat.
Moderator: Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, îi numește pe cei care critică programa de română pentru clasa a IX-a „toboșari ai vremurilor noi”.
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Da, a personalizat într-un fel foarte neplăcut discuția, acuzându-ne așa de comunist, pentru că acest vers este un vers din Mihai Beniuc, un poet comunist, președinte al Uniunii Scriitorilor sub comunism.
Moderator: A cărui perioadă de glorie a fost perioada stalinistă.
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Da, în stalinism. A ales să nu discute despre obiecțiile noastre la programă, ci a ales atacul. Într-un fel, știu eu, încercarea de a vexa. Nu îi face cinste și nici nu o să intru în jocul acesta. Țin să spun că, din punctul meu de vedere, discuțiile în contradictoriu pe care le avem, aceste grupuri, pe de-o parte cel care a elaborat programa, pe de altă parte, noi, cei care o criticăm, nu sunt din punctul meu de vedere, confruntaționale și inamice. Adică eu nu văd un inamic în doamna Fotache sau în Alexandru Nicolae sau în cei care au elaborat. Văd niște parteneri alături de care trebuie să încercăm să construim o variantă optimă de programă de literatură pentru copiii noștri, pentru elevii din a IX-a și apoi pentru clasele mai mari în viitor. Așa trebuie înțelese lucrurile.
De asta se cheamă dezbatere, de asta e pusă în transparență și dezbatere o astfel de programă, pentru că împreună, comunitatea elevilor, comunitatea profesorilor, comunitatea părinților – m-ar bucura să se implice și ei – trebuie să discute pentru a găsi cele mai atractive programe școlare pentru copiii noștri.
Moderator: Ce propuneți, Radu Vancu? Poate fi remediată programa, ajustată sau luată de la zero, regândită?
Radu Vancu, profesor universitar și scriitor: Ați văzut că Liviu Papadima, mă rog, mai multe personalități au cerut să fie luate de la zero. Vă mărturisesc că nu am aici o opțiune foarte clară. Da, aș prefera să fie luată de la zero, dacă este timpul pentru a se face asta. Dacă nu, trebuie, în orice caz, echilibrat, felul în care e prezentată acum oferta de programă cu inserția de literatură contemporană. Să vină înspre prezent dinspre aceste ancore aruncate înspre trecut, cu o mult mai bună periodizare – noi am criticat și asta, că a împărți aleatoriu, din 50 în 50 de ani literatura română, fără să o legi de evenimente istorice care o modifică cu adevărat, îi face și pe copii să nu mai înțeleagă nimic din mersul literaturii. Deci astea două lucruri ar trebui corijate imediat: periodizarea, dacă tot vrei să faci o programă istoristă, și inserția scriitorilor români, care să ajungă până în prezent.
Informații de context
Proiectele programelor școlare s-au aflat în dezbatere publică până astăzi, 12 decembrie.
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.
Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.
În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.
Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.
Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.
Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.
G4Media.ro
Redacția
Mihai Peticilă
