Radu Vancu, scriitor și profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a reacționat după ce președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop i-a numit „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici la adresa programei de clasa a IX-a la limba și literatura română. Într-o postare pe Facebook, Radu Vancu spune că „noi, cei care credem că literatura contemporană e mai eficientă în a-i îndrăgosti pe copii de citit, suntem comuniști”.
- Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop a luat poziție în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a materiei de literatură română, propusă de Ministerul Educației în noua programă pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere: „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”
Scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu a reacționat după ce președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop i-a numit „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici la adresa programei de clasa a IX-a la limba și literatura română.
„Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne numește pe cei care criticăm programa de română pentru clasa a noua „toboșari ai vremurilor noi”.
Aluzia e, bineînțeles, la poetul comunist Mihai Beniuc. Asta e ce sugerează dl Pop: noi, cei care credem că literatura contemporană e mai eficientă în a-i îndrăgosti pe copii de citit, suntem comuniști (…) Aștept acum ca dl președinte al Academiei Române să ceară înființarea de comisii care să epureze de comuniști literatura contemporană & manualele în care se găsește acest produs comunist numit literatură contemporană & cancelariile în care există profesori care predau literatură contemporană. E pasul firesc, nu are de ce să ezite”, spune scriitorul Radu Vancu.
- De altfel, scriitorul Radu Vancu a fost printre primele voci critice ale programei de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă
Redăm postarea integrală a scriitorului Radu Vancu
„Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne numește pe cei care criticăm programa de română pentru clasa a noua „toboșari ai vremurilor noi.
Aluzia e, bineînțeles, la poetul comunist Mihai Beniuc. Asta e ce sugerează dl Pop: noi, cei care credem că literatura contemporană e mai eficientă în a-i îndrăgosti pe copii de citit, suntem comuniști.
Dl Pop n-a fost atât de deranjat de comunismul pe care ni-l reproșează când a permis ca institute din Academia pe care o păstorește să fie conduse de prefațatori ai lui Dughin, ideologul lui Putin.
Sau de oameni din conducerea AUR, acest partid deopotrivă național-comunist & legionar.
De fapt, n-a fost deranjat de comunism nici în tinerețe – când a fost secretar al Asociației Studenților Comuniști & vicepreședinte pentru probleme politico-ideologice în Consiliul Uniunii Asociației Studenților Comuniști pe Universitate.
Dar acum este. Și denunță adevăratul comunism – care nu e cel în care IAP a avut funcții de conducere.
Nu: literatura contemporană e adevăratul comunism.
Aștept acum ca dl președinte al Academiei Române să ceară înființarea de comisii care să epureze de comuniști literatura contemporană & manualele în care se găsește acest produs comunist numit literatură contemporană & cancelariile în care există profesori care predau literatură contemporană. E pasul firesc, nu are de ce să ezite”.
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop a sărit în apărarea variantei de programă de Literatura română propusă de Ministerul Educației, cu cronicarii la clasa a IX-a
Într-o luare de poziție, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, spune că „s-a căzut de acord, la finele anilor 1990 și la începutul anilor 2000, ca limba română să fie predată la liceu fără gramatică (?), iar literatura să fie reorganizată tematic și nu cronologic. Tot atunci, «s-au reorganizat» și istoria națională și istoria universală, după criterii anistorice. «Experții» se declarau aproape pe față «plictisiți» de vechile criterii care vizau organizarea sistemică a materiei, unele dintre aceste criterii fiind folosite și sub comunism, dar moștenite după o activitate laborioasă din secolele al XIX-lea și al XX-lea”.
„Rezultatul a fost catastrofal, în sensul că, după mai mulți ani, școlile și facultățile de profil au avut un feed-back negativ”, spune președintele Academiei Române. De remarcat că Ioan Aurel Pop face această evaluare fără referire la niciun studiu științific sau cercetare care să probeze relația de cauzalitate pe care o enunță între predarea pe teme și rezultatul „catastrofal”. Citește aici pozitia integrală a președintelui Academiei Române.
„Aflăm că și acolo, în țările Occidentului s-a «modernizat» materia, dar cu ce rezultat? Renunțarea la diacronie, studiul cronologic al literaturii nu modernizează nimic, ci dă apă la moară unor mișcări reprobabile, precum «Anularea culturii» sau «Treziții»”, continuă președintele Academiei Române.
Potrivit lui Ioan Aurel Pop, „la liceu, nu se pot face experimente de creativitate cu elevii decât în limite rezonabile, mai ales la cenaclurile literare sau în revistele literare”.
De remarcat că efortul de înnoire curriculară așteptată pentru nivelul liceu de 20 de ani a debutat cu prezentarea noilor programe școlare de istorie, de la sediul Ministerului Educației, de către președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Președinte peste o academie populată de naționaliști, „suveraniști” și promotori ai curentului protocronist apărut în perioada comunistă, după cum a arătat în repetate rânduri G4Media.ro, Ioan Aurel Pop a anunțat de la Ministerul Educației că „ne-am străduit foarte mult [ca noua programă de istorie – N.Red.] să nu conțină accente naționaliste, în înțelesul naționalismului de exagerare”.
Ioan Aurel Pop s-a transformat în doar câteva luni din criticul cel mai acerb al planurilor-cadru pentru liceu publicate în dezbatere de ministrul Daniel David, în coordonatorul științific al grupului de lucru de la Ministerul Educației pe noua programă școlară de istorie și acum în prezentatorul curriculumului de istorie al Ministerului Educației.
Informații de context
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea unor profesori și scriitori.
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Szekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart apreciază că: o programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal.
Dana Papadima, profesor, editor de manuale, specialist în educație și director educațional al Avenor College, scrie într-o postare publică pe Facebook, despre „bubuiala” provocată de proiect și avertizează că documentul riscă să îndepărteze elevii de literatura română, să reactiveze reflexe naționaliste și să ignore complet competențele europene și nevoile reale ale adolescentului din 2025.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.
Președintele Academiei Române sare însă în apărarea variantei de programă de Literatura română propusă de Ministerul Educației, cu cronicarii la clasa a IX-a, și îi numește „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici: La liceu nu se pot face experimente de creativitate cu elevii decât în limite rezonabile, mai ales la cenaclurile literare.
Ana Moise
Redacția
Andrei Popa
Ștefan Lefter
