Rectorul Universității de Vest, Marilen Pirtea, „observă” în 2026: Nevoia de dezvoltare a gândirii critice „presupune o mutare de accent în pedagogie, de la acumularea de conținut la aplicarea și integrarea cunoașterii în situații reale”

„Dezvoltarea gândirii critice și a capacității de rezolvare a problemelor complexe” este un pilon al modului în care universitățile trebuie să se „redefinească profund” în fața noilor tehnologii, apreciază rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, într-un comentariu transmis miercuri presei de instituția de învățământ superior. „Aceasta presupune o mutare de accent în pedagogie: de la acumularea de conținut la aplicarea și integrarea cunoașterii în situații reale”, observă el în comunicat, în care scrie că „universitățile sunt chemate să construiască un profil al absolventului mult mai complex și mai adaptabil”.

Rectorul UVT – care s-a remarcat în ultimele luni printr-un val de opinii pe diverse teme, transmise prin comunicate de presă – constată cu această ocazie, citând un „QS’s Global Employer Survey”: „Universitățile din întreaga lume se află într-un moment de redefinire profundă. Dacă în trecut misiunea lor era clară, fiind aceea de transmitere a cunoștințelor de specialitate și formare a specialiștilor într-un domeniu bine delimitat, astăzi întrebarea centrală devine alta: ce fel de competențe trebuie să aibă un absolvent pentru a rămâne relevant într-o economie dominată de tehnologie, incertitudine și transformări accelerate?” 

• Sursa citată – „QS’s Global Employer Survey” – este un instrument de colectare a datelor folosit de compania de consultanță QS în realizarea rankingurilor internaționale pe care aceasta le realizează, instrument ce conține chestionare de completat și ghiduri de completare, nefiind un raport în sine.

La întrebarea pe care o ridică, Marilen Pirtea răspunde semnalând că există mai mulți piloni pentru procesul de redefinire a activității universitare. Pintre acești piloni – elemente pe care companiile le solicită de ani de zile de la absolvenții de facultate, universitățile le discută de mult timp, iar organizații internaționale precum OCDE le semnalează cu insistență:

• „Primul pilon identificat este dezvoltarea gândirii critice și a capacității de rezolvare a problemelor complexe. Într-o lume în care informația este abundentă și ușor accesibilă, diferența nu o mai face memorarea datelor, ci capacitatea de a interpreta informațiile, a evalua și integra date diverse. Angajatorii caută absolvenți care pot formula întrebări relevante, care pot gestiona ambiguitatea și pot lua decizii informate în contexte dinamice. Aceasta presupune o mutare de accent în pedagogie: de la acumularea de conținut la aplicarea și integrarea cunoașterii în situații reale”.

• „Un al doilea element esențial este dimensiunea interpersonală. Munca este tot mai colaborativă, distribuită global și interculturală. Abilitățile de comunicare, empatie, colaborare și leadership devin competențe la fel de importante ca și expertiza tehnică. În acest sens, universitățile sunt încurajate să creeze contexte de învățare care dezvoltă lucrul în echipă, dialogul intercultural și capacitatea de a negocia perspective diferite. Absolventul viitorului nu va lucra izolat, ci în ecosisteme complexe de colaborare”.

• „Deși nu toți studenții vor deveni specialiști IT, alfabetizarea digitală este considerată fundamentală pentru fiecare student. Înțelegerea modului în care funcționează datele, platformele digitale și tehnologiile emergente – inclusiv AI – devine o competență de bază. Nu este vorba doar despre utilizarea tehnologiei, ci despre înțelegerea implicațiilor ei în diferite domenii: cum influențează procesele decizionale, etica, securitatea informației și relațiile de muncă”.

Marilen Pirtea semnalează drept „concluzie a analizei datelor din QS’s Global Employer Survey” faptul că „absolvenții nu mai trebuie pregătiți pentru un singur job, ci pentru tranziții succesive de carieră. Adaptabilitatea, capacitatea de a învăța continuu și de a se recalifica devin esențiale pe piața forței de muncă din viitorul apropiat. Într-o economie în care competențele devin rapid perisabile, universitățile trebuie să cultive o mentalitate de învățare pe tot parcursul vieții („lifelong learning”). Educația nu se mai încheie la absolvirea unei universități, ci devine un proces continuu ce se desăvârșește pe tot parcursul vieții”.

„În paralel, crește importanța competențelor etice pentru absolvenții universităților. Pe măsură ce tehnologia capătă un rol central în societate, absolvenții universităților trebuie să înțeleagă implicațiile morale ale deciziilor lor. De la utilizarea datelor la sustenabilitate și impact social, formarea profesională nu poate fi separată de responsabilitatea civică”, mai constată rectorul UVT – comentariul lui, integral aici.