Guvernul României a aprobat, în ședința din 23 octombrie 2025, Hotărârea de Guvern care reduce cu 14.048 numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, de la 307.900 la 293.852, potrivit documentului publicat de Secretariatul General al Guvernului. La ședință Ministerul Educației și Cercetării a fost reprezentat de secretarul de stat Sorin Ion, potrivit imaginilor difuzate de Guvern, nu de ministrul Daniel David.
Aceasta este prima măsură fiscal-bugetară majoră aplicată concret într-un domeniu bugetar în urma Legii 141/2025, cunoscută ca „Legea Bolojan”, în timp ce în alte domenii – precum administrația publică locală sau pensiile speciale – reformele sunt încă blocate de negocieri politice sau de CCR.
Decizia vine la 20 de zile după ce Ministerul Educației a pus proiectul în dezbatere publică, fără o analiză de impact detaliată asupra sistemului de educație. În nota de fundamentare a proiectului se arată clar că „implementarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, au influențat implicit numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat ocupate cu personal în anul școlar 2025-2026”.
Într-un comunicat transmis de Ministerul Educației pe 4 octombrie, instituția afirma că „nu au fost anulate posturi de titulari în sistemul de învățământ, ci doar norme libere, neocupate”. Aceasta vine în contradicție cu realitatea prezentată în nota de fundamentare, unde e precizat clar că posturile desființate erau „ocupate cu personal”.
Instituția nu a publicat până la acest moment lista posturilor desființate, nu a oferit o defalcare pe județe sau discipline, nici informații privind statutul posturilor – dacă erau ocupate cu contract pe durată nedeterminată, în rural sau urban.
Spre deosebire de documentul inițial, cel care a intrat în ședința de Guvern de joi conține și datele de impact bugetar al reducerii celor 14.048 de posturi.
Potrivit documentului oficial, cheltuielile bugetare evitate ar fi de 358 milioane lei în 2025. Însă nu e clar dacă suma este pentru ultimele 3 luni din an sau pentru ultimele două luni, aplicarea HG fiind de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial. Pentru anul 2026, estimarea arată că nu vor mai fi plătite 1,43 miliarde lei.
Ministerul estimează că bugetul de stat pierde venituri bugetare din contribuții și impozite aferente posturilor tăiate de 134 milioane lei în 2025 și 537 milioane lei anual din 2026
În privința impactului financiar net estimat, acesta este de 223 milioane lei în 2025 și 895 milioane lei anual din 2026, adică o media anuală a economiilor de 761 milioane lei.
Din aceste estimări, putem calcula valoarea medie brută anuală a unui post desființat. Aceasta ar fi de aproximativ 101.800 lei, adică un cost lunar de aproximativ 8.483 lei brut. Estimativ, asta înseamnă un salariu net de circa 4.835 lei/lună pentru fiecare post didactic desființat.
Deși documentul detaliază cifrele economice, nu oferă nicio analiză privind efectele educaționale. Ministerul Educației și Cercetării nu prezintă nici ce discipline vor fi afectate, nici ce școli vor pierde posturile, nici numărul de elevi afectați.
Din nota de fundamentare reiese că urmează un ordin de ministru cu defalcarea posturilor pe fiecare județ: „Numărul maxim de posturi finanțat din bugetul de stat, pentru fiecare județ
și municipiul București, prin bugetul Ministerului Educației pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat și pentru centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se repartizează prin ordin al ministrului educației și cercetării”.
Adriana Vișean
Redacția
Ș.L.
Profesorul anonim
9 comments
„Norocul viitoarelor generații e că în fața copiilor uităm de voi”
Opinia unui profesor de limba și literatura română
Schimbările din învățământ sunt de toată isprava! Au reușit să descurajeze atât tinerii calificați, cât și olimpicii, prin tăierea burselor. De ce să mai fiu motivată să excelez în domeniul limbii și literaturii române – disciplina pe care o predau – dacă orele acestei materii sunt luate de profesori titulari de franceză sau engleză? Doar pentru că au prioritate și au prins un loc „călduț”, încercând mereu să încline balanța în favoarea lor.
De ce să mai fii motivat când observi că, pentru a ajunge pe un post, nu contează doar competența, ci și relațiile sau cunoștințele potrivite? Ați spus că vreți să reduceți plata cu ora – eșec! Colegii titulari continuă să aibă 22-24 de ore pe săptămână, că doar trebuie „stimulați” cei de pe lângă director.
Norocul generațiilor viitoare este că ne-a mai rămas bucuria de a împărtăși ceea ce știm cu sufletele nevinovate din fața noastră. Norocul nostru este că, atunci când ajungem în fața acestor ființe, uităm de voi și de schimbările pe care le faceți într-un mod neechitabil.
O parte dintre noi reușim încă să facem asta.
Din nou loviți într-un sistem făuritor de valori!
Am văzut că foarte mulți profesori fac conversie! Profesoară de franceză face conversie pe matematică!
În acest ritm unde este creșterea calității din învățământ?
Si inca mai stati in cumpana daca sa faceti sau nu greva???
vai ce economie…o măsură de austeritate de rasul curcilor.orele neocupate din lipsa de personal,,deci norme reduse după spusa domniilor voastre s au transformat în ore normate la plata cu ora…de aici economia…locul contractului de munca cu 1 norma si plata aferenta a devenit plata cu ora,plata de austeritate….sa găsit înțelegere la titulari,ei sunt vinovații de serviciu….
Poate calculează cineva și impactul pe termen lung asupra elevilor, societății, economiei…
dai 1 leu pt. educatie, vei avea educatie de 1 leu. 6carbele naibii!
Încă prea multe clase cu specializări fără acoperire în resursă umană calificată. Anul acesta au fost clase și ne-am profesori. Au fost adusi la zecile de ore de tehnologie pile, șmenuri , șușanale. Se aprobă „la greu” pe pile politice în funcție de obedienta directorilor, la ISJ uri clase cu specializări fără inserție pe piața muncii unde sunt bagați elevii cu medii de 3. Clase cu specializări de tehnicieni tri lu lilu cu profesori fără studii corespunzătoare sau cu profesori fără contract permanent, fără grade sau măcar definitivat, când foarte bine s-ar putea face centre de calificare nu licee fără acoperire. Clase de seral cu elevi care nu frecventează, sute de ore plătite și instruiri practice structurate in forma comasata cate 5 săptămâni, la seral unde nu frecventează nimeni care sa alerge de la locul de muncă, la practica la vreun agent economic. Pe salarii barosane la profesori, evident. Iată economie: desființați clasele fără rost. La o adică se pot face normele de 24, de ce nu?
Oare nu ar fi o idee buna ca ministerul sa publice si o analiza exacta cu cat economie la buget s-a facut prin noile metode de acordare a burselor preuniversitare si prin eliminarea burselor olimpice? Sa vedem daca a meritat dezamagirea elevilor silitori, unii dintre ei pierzand atat bursa olimpica cat si bursa de merit, desi au medii peste 9,50.
Ziua bună!
În această situație se află fiul meu (el este în clasa a zecea), cel care, în acest an școlar a pierdut bursa pentru locul obținut la o olimpiadă (Limba Română) la faza națională, dar și bursa de merit (el a încheiat anul școlar cu media 9,63), din cauză că nu s-a încadrat în procentul extrem de limitativ pentru o clasă în care media cea mai mică a fost 9,20. De altfel, fiul meu a obținut și o mențiune la Robotică, dar asta, oricum contează prea puțin.
Băiatul chiar mi-a spus de vreo două ori că nu va mai participa la nicio olimpiadă de acum încolo, din cauză că se simte umilit și pedepsit pentru că „am fost prost și am învățat”. Oricât am încercat să îi explic că dacă vă învăța și va performa, o va face doar pentru el, băiatul mi-a replicat că orice ar fi, după terminarea studiilor universitare va fugi din această țară care îi pedepsește pe cei care vor să învețe. DIn nefericire, aceasta este percepția elevilor în urma măsurilor de „economisire” luate de tandemul toxic (pentru sistemul educațional din România) Bolojan-David.
Ca o măsură de stimulare, eu și soția i-am propus să accepte ca pe lângă banii de buzunar (destul de limitați), noi să îi achităm cuantumul bursei de merit. A acceptat! Poate că nu este cea mai bună decizie, dar, deocamdată, pe aceasta marșăm. Să vedem și ce rezultate va avea de acum încolo…
În altă ordine de idei, profesorii au fost umiliți și mințiți, atât de Ministerul Educației, cât și de liderii lor sindicali. Eu am ferma convingere că aceste tăieri mizerabile își vor arăta efectele extrem de perfide în cel mult 8-10 ani. Corectarea acestor prostii se va întinde pe o perioadă, cel puțin dublă. Dacă acum, o o parte dintre părinți și majoritatea populației susțin aceste măsuri aberante, aș vrea ca și atunci când vom vedea cu toții efectele catastrofale a ceea ce s-a făcut adoptat/legiferat în ultimul timp (comasarea școlilor; creșterea numărului de clase cu predare în sistem simultan sau dublu simultan; creșterea numărului de elevi într-o clasă, aceasta în condițiile în care, în aproape fiecare colectiv de elevi se află cel puțin un copil cu cerințe educaționale speciale; scăderea numărului de posturi în învățământ; scăderea veniturilor profesorilor, ceea ce va duce la o demoralizare și demotivare a acestora; creșterea normei didactice cu două ore, aspect care, în realitate înseamnă, de fapt o creștere de două, trei sau patru ore, în funcție de disciplină, etc.), ei bine, aceleași persoane să nu se lamenteze de calitatea absolvenților, cei care, pe viitor trebuie să ne plătească și nouă pensiile (câți dintre noi vom mai ajunge în acel punct)…
De regulă, când ori dacă ești prost și te duci după fentă, trebuie să fii asumat și să îți asumi și consecințele venite în timp.