Remus Pricopie, SNSPA: Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori / Apel către politicieni: Reducerea pragurilor de vârstă pentru participare în alegeri, modul prin care le putem arăta tinerilor că viitorul societății noastre depinde cu adevărat și de ei

409 vizualizări
Foto: SNSPA
Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori, de la 5,51 milioane la 4,49 milioane, scrie rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Remus Pricopie, într-un mesaj de Ziua Națională a Tineretului. Acesta mai spune că, în ultimii 10 ani, 100.000 de tineri s-au mutat definitiv în alte țări și face apel către clasa politică să acorde mai multe șanse tinerilor, implicându-i în procesele de decizie de la nivel central.

„Este ușor să ne așteptăm ca tinerii să urmeze cerințele noastre, dar adevărul este că și noi trebuie să urmăm cerințele lor și să creăm condițiile pentru ca ei să își dorească un viitor în România“, mai scrie Pricopie.

Redăm mesajul rectorului SNSPA:

„Ziua Națională a Tineretului este un moment de bucurie și de celebrare, dar și de conștientizare a faptului că viitorul se construiește nu doar pentru tineri, ci împreună cu tinerii.

Mediul universitar este dedicat tinerilor studenți, formării și dezvoltării acestora ca profesioniști, ca cetățeni și ca oameni. Universitățile sunt și un model bun de implicare a tinerilor în construirea prezentului, vocea lor în deciziile acestora fiind deosebit de importantă, cu 25% dintre membrii consiliilor facultăților și senatelor universitare, precum și prin participarea lor în celelalte comisii importante din universități și de la nivel național. Personal, sunt foarte atent la opinia studenților și nu susțin decizii față de care aceștia se opun.

Atunci când discutăm despre tineri, ne gândim la viitorul lor, dar și la viitorul nostru, al tuturor. Spun acest lucru în calitate de tată a doi tineri de 26, respectiv 20 de ani, ca profesor universitar, cu o experiență de aproape trei decenii, respectiv ca cetățean care și-a asumat, de-a lungul timpului, responsabilitatea unor politici publice în domeniul educației și formării copiilor și a tinerilor.

Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori, de la 5,51 milioane la 4,49 milioane. În ultimii 10 ani, 100.000 de tineri s-au mutat definitiv în alte țări, alegând să își construiască viitorul acolo și, implicit, să contribuie în special la dezvoltarea societăților care i-au primit. Este ușor să ne așteptăm ca tinerii să urmeze cerințele noastre, dar adevărul este că și noi trebuie să urmăm cerințele lor și să creăm condițiile pentru ca ei să își dorească un viitor în România.

De Ziua Națională a Tineretului, fac un apel la clasa politică:

  • Să includă tinerii în procesele decizionale și în toate deciziile majore, inclusiv în Guvern. Introducerea unei cote de tineri pe liste la alegerile din 2024 sau asumarea unor decizii de reducere sau eliminare a pragurilor de vârstă pentru participare în alegeri sunt câteva dintre modalitățile prin care le putem arăta tinerilor că viitorul societății noastre depinde cu adevărat și de ei.
  • Să trateze cu seriozitate și asumare politicile publice dedicate tinerilor – în primul rând prin asigurarea unui cadru legislativ coerent, garantat prin viitoarele legi ale educației;
  • Să finalizeze procesul legislativ al noii Legi a tinerilor și adoptarea unei strategii naționale pentru tineret și a unui plan de implementare care să răspundă cu adevărat nevoilor lor;
  • Să asigure finanțarea necesară pentru educație și pentru dezvoltarea infrastructurii și activităților de tineret.

Mesajul meu pentru tineri este acela că au aliați și că pot schimba comunitățile lor și societatea, prin implicare. Îi încurajez pe tineri să lupte pentru viitorul pe care și-l doresc, chiar și atunci când alții nu cred că e posibil, și îi asigur că vor găsi aliați în toate sferele societății, pregătiți să îi susțină pentru ca acel viitor să devină realitate – aliați printre care mă număr și eu, și colegii mei, cadre didactice ale SNSPA.”


3 comments
  1. La cati analfabeti functionali avem, cred ca vârsta majoratului si a votului ar trebui sa creasca la, de exemplu 21 de ani (vârsta la care probabil viitoarele generatii vor termina liceul, in clasa pregatitoare se intra cu minim 6 ani impliniti mai nou!!, deci absolvirea liceului se va intampla dupa 14 ani – adica la cel putin 20 de ani !! )
    S-a gandit cineva la acest aspect ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

PROIECT Caiet de monitorizare electronic, registru matricol al rezidenților, DSP-uri scoase din proces și carnet personalizat, cu coduri de bare – modificări după 17 ani la regulile de organizare a Rezidențiatului

O serie de modificări la actele care reglementează organizarea și desfășurarea stagiului de Rezidențiat au fost puse în consultare publică joi, 19 decembrie, de ministerul Sănătății. Absolvenții de medicină, farmacie…
Vezi articolul

Cîmpeanu, despre imaginile cu secretarul de stat Sorin Ion și 22 de inspectori fără mască, într-o sală de ședințe: Noi respectăm legea / Inspectoratul Școlar a șters fotografiile: Regretăm această eroare / Legea permite maximum 10 persoane fără mască, dacă lucrează în același birou

„Domnul subsecretar de stat întotdeauna respectă regulile și sunt convins că nu le-a încălcat”, a spus astăzi ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, despre faptul că secretarul de stat pe preuniversitar, Sorin…
Vezi articolul

Bursele de excelență pentru elevii olimpici care învață în școli particulare nu s-au plătit până acum, la 3 luni de la debutul școlii. Președintele Federației Părinților anunță că banii nu vin de la Ministerul Educației, ci „de la centru“ și că „se așteaptă publicarea unei hotărâri de guvern”

Elevii din școlile private sau confesionale, care au dreptul la burse de excelență olimpică unu și doi, la fel ca elevii de stat, conform regulilor de acordarea burselor în acest…
Vezi articolul