Renunțarea la teze este o mare greșeală, o decizie foarte proastă, avertizează fostul ministru al Educației, Mircea Miclea: Degeaba dăm evaluări dacă nu folosim rezultatele pentru a optimiza învățarea

4.448 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: Marius Tucă Show
Eliminarea tezelor, (n. red așa cum a anunțat ministrul Educației la finalul lunii martie) este o decizie foarte proastă, a atras atenția profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației, la Europa FM.

Mircea Miclea a declarat că „eliminarea tezelor obligatorii e o decizie foarte proastă. Contează ce faci cu aceste evaluări. Au fost evaluări obligatorii în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru că este logic ca după fiecare ciclu curricular să fie verificat ce a învățat elevul. De exemplu, la finalul clasei a II-a se termina ciclul curricular scris-socotit-citit și trebuiau verificate aceste cunoștințe. În legea Educației nr 1/ 2011 era scris că în baza acestor rezultate trebuie făcut un plan individualizat de recuperare pentru fiecare elev și că trebuie luate măsuri la nivel de școală pentru îmbunătățirea sistemului de educație. Rezultatele nu au fost utilizate deloc, părinții nu au fost informați mai departe, inspectoratele și școlile nu au luat măsuri. 

Pe baza acestor rezultate de la clasele a II-a, am estimat că 30% dintre elevi vor avea note sub 5 la cls a VIII-a. Degeaba dăm evaluări dacă nu folosim rezultatele pentru a optimiza învățarea. Scopul e sa îl facem pe elev să învețe, nu să îl punem în clasamente. Evaluările trebuie folosite pentru a compara elevul cu standardul la nivel de școală sau județ”, subliniază Mircea Miclea.

Reamintim, că ministrul Cîmpeanu a spus recent: „Intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale”.

El a adăugat că tezele vor fi înlocuite de o evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar, începând chiar din 2022-2023, propunere înaintată de Consiliul Național al Elevilor și agreată de minister. Mai mult, corectarea acestor teste standardizate se va face de alți profesori decât cei de la clasă, „lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei”, a precizat Cîmpeanu. Schimbarea radicală de structură a anului școlar va duce la o pregătire și o evaluare mai corecte a elevilor, mai spunea Sorin Cîmpeanu.  

Referitor la standardizarea evaluărilor, fostul ministrul Mircea Miclea explică: „Nicidecum nu trebuie renunțat la teze, trebuie stabilit ce înseamnă fiecare notă la fiecare materie în parte. Așa toți (n. red profesorii ) vor da aceleași note. Îi dai profesorului posibilitatea de a interveni. Dacă profesorul nu optimizează rezultatele, e degeaba. 

Nota 10 era pentru un elev care știe următoarele, și enumerai: 1, 2, 3, 4, spuneai ce știi. Făceai publice standardele și fiecare profesor putea să aplice același note”, mai spune Mircea Miclea.

„Riscul este să crească un stil de învățare pentru test, crede profesorul universitar. „Înveți doar răspunsurile doar pentru test. Nu vei învăța ca să știi. În mintea ta, cunoașterea va fi fragmentată și nu o poți utiliza în viață,” spune Mircea Miclea.

Citește și: Impactul schimbării structurii anului școlar asupra performanței de învățare a elevilor este nul, spune fostul ministru al Educației, Mircea Miclea


3 comments
  1. A, ca inainte rezultatele erau folosite pentru a „optimiza” invatarea?
    Hai sa nu mancam cioco.

  2. evaluarile claselor a 2, 4 si 6 sunt o cheltuiala fara rost. poate au pornit de la o idee buna , dar asa cum sunt aplicate sunt nule.

  3. avand in vedere situatia catastrofala a invatamantului romanesc, ar trebui ca fostii ministrii sa se abtina la a face vreun comentariu. ministrul actual si toti cei angajati in ministerul educatiei si agentiilor din subordine sa-si dea demisia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Ministrul David pune analfabetismul funcțional al elevilor pe seama lipsei de pregătire a profesorilor / Comisia Europeană și OCDE identifică mai multe cauze: calitatea programelor de formare a cadrelor didactice, programa școlară, decalajele economice majore, strategii prost aplicate

Calitatea programelor de formare inițială a profesorilor, dar și a celor de dezvoltare profesională continuă este indicată, într-un nou raport al Comisiei Europene, drept una dintre cauze pentru rata ridicată…
Vezi articolul

Patru examene la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureat din toate materiile, inclusiv arte, propunerile lui Daniel Funeriu pentru noua lege a educației: Dacă îți iei Bacalaureatul, trebuie să știi care e diferența între Van Gogh și Picasso

„Este absolut esențial să evaluăm la finalul clasei a VIII-a toate materiile predate sau un număr cât mai mare de materii predate. Dacă evaluez în clasa a VIII-a română și…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Inteligența artificială poate consolida învățarea, dacă instrumentele folosite sunt croite să îi asiste pe elevi, nu să le ofere direct soluții – analiză bazată pe mai multe studii de specialitate

Instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite eficient în pregătirea elevilor, dacă urmează proceduri obișnuite de predare și de asistare a proceselor de învățare, potrivit unei analize a cercetărilor și…
Vezi articolul

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță că vrea să creeze un pol al universităților din Transilvania, după ce a ratat intrarea în primele consorții paneuropene cu finanțare europeană

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca își anunță intenția de a construi “un pol academic în Transilvania”, după ce a ratat primul val de finanțări europene pentru construirea de „Universități europene”. UBB…
Vezi articolul