Impactul schimbării structurii anului școlar asupra performanței de învățare a elevilor este nul, spune fostul ministru al Educației, Mircea Miclea

10.270 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
“Reîmpărțirea și fragmentarea excesivă a anului școlar este o revopsire a realității,” spune profesorul universitar și fost ministru al Educației, Mircea Miclea, într-un interviu la Europa FM.

Întrebat ce părere are despre noua structură a anului școlar care din septembrie anul acesta va conține 5 module și 5 vacanțe, fostul ministrul al Educației, Mircea Miclea a spus “că nu e vorba de altceva decât de a revopsi ceva ce era dinainte. Practic, aceste segmente erau dinainte, doar s-a introdus o vacanță obligatorie pentru toată lumea, nu doar pentru cei din clasele I-IV. Practic, impactul acestei schimbări asupra performanței de învățare a elevilor cred că este nul. Poate că este chiar deficitar, pentru că fragmentează și mai mult anul școlar, după câte mi-am dat eu seama, dacă se va lua în seamă și faptul că se va renunța la teze, ceea ce ar fi o mare greșeală pentru că ar fi fost singura modalitate prin care se luau principalele lucruri care trebuiau reținute de legi, atunci e clar că mișcarea este complet greșită. Această reîmpărțire și fragmentare excesivă a anului școlar este o revopsire a realității,” a explicat Mircea Miclea.

Reamintim, anul acesta, elevii și copiii de grădiniță vor începe anul școlar pe 5 septembrie, potrivit structurii anului școlar 2022-2023, publicată în Monitorul Oficial, aprobată prin Ordinul ministrului Educației nr. 3505/31 martie 2022.

Anul școlar 2022-2023 are o durată de 36 de săptămâni, dar este la fel de scurt ca cel actual, în privința numărului de zile de școală, după cum a arătat Edupedu.ro într-o analiză. „Școala altfel” și „Săptămâna verde” au loc în perioada 27 februarie— 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare. Școlile vor decide când anume vor avea loc aceste două perioade.

Mircea Miclea a precizat că este esențială creșterea numărului de zile de învățare.

“Prelungirea anului școlar este o idee bună, pentru că avem printre cele mai scurte perioade de școală din Europa. Numărul de ore de învățare sau de zile dedicate învățării este foarte redus. Acum s-au introdus tot felul de săptămâni: săptămâna altfel, săptămâna asta verde, probabil că se va introduce săptămâna galbenă, ori asta va crește și mai mult fragmentarea. Atunci când ai o învățare fragmentare scade performanța de învățare. Anul școlar trebuie mărit ca număr de zile.
Practic, structura anului școlar cu o vacanță foarte mare vara din 15 iunie până în 15 septembrie începe din perioada interbelică, atunci aveau o justificare pentru că copiii participa la muncile câmpului. Acum mult mai puțin copii participă la muncile câmpului,” explică fostul ministru al Educației.


17 comments
  1. Desigur un nou val de „atotștiutori” și „PRICEPUȚI”, pe toate site-urile pentru a se văita și a evidenția cât de „schingiuiți”sunt elevii la școală.
    În țările civilizate și dezvoltate învățămânrul preuniversitar începe la șfârșitul lunii august și se încheie la sfârșitul lunii iunie, anul calendaristic următor.
    Tot personalul didactic este obligat anual la formare continuă câte 2 săptămâni. Cei care NU doresc să participe își încasează lichidarea și se îndreaptă către alte domenii.

  2. Sunt suficiente modele educaționale de inspirație sau preluare pentru un învățământ preuniversitar eficace și eficient.
    Primul lucru care ar fi trebuit realizat din primii ani de după 1990, construcțiile de unități de învățământ, creșe, grădinițe cu spații genroase pentru tot ce înseamnă nevoi, penru desfășurarea oreleor, pentru masă caldă la prânz și apoi pregătirea lecțiilor pentru a doua zi la școală, elevii rămânând în supravegherea personalului didactic până către orele 17:00, când, fie vor fi preluați de părinți de la școală sau vor fi transportați la stații fixe în apropierea domiciliului.
    Alocarea a 75 de mii de euro pe an școlar, pentru fiecare elev, așa cum își permite Finlanda, o țară cu potențial important în educarea noii generații.
    Referitor la structura anuluii școlar cred că este un început spre normalizarea unei structuri care să răspundă potențialului psihologic și capacitatea intelectuală a elevului, care este diferită în funcție de vârsta școlară, de la 15-20 de minute, elevii de vârstă mică, până la 35-40 de minute, pentru elevii de vârstă mijlocie și mare, pentru elevii de gimnaziu și liceu.
    Trimestrele și semestrele (asimetrice) de până acum NU au avut în vedere acest aspect foarte inportante în desfășurarea demersului didactic, decizie arbitrară asumată de minitrii învățământului din perioada 2001-2019.
    Desigur conținuturile din programele școlare pot fi revizuite prin sintetizarea unor noțiuni și esențializarea lor cu practica din împrejurimile cu care elevii se întâlnesc în spațiul în care trăiesc.
    Teoretizarea tuturor disciplinelor fără exemplificarea cu relaționarea elementelor din mediul înconjurător sau fără a îmbrăca forme de joc pentru vârstele mici ți folosirea materialului didactic video, care fixează pe scoarța cerebrală mult mai coerent noțiunile care se constituie în competențe.
    Dintr-o experiență personală Austria a lucrat 25 de ani la legile educației, prin anii 1980, pentru învățământul teoretic, învățământul tehnologic, vocațional și profesional, inclusiv cel dual și cel universitar, pe care le-a pus în aplicare pe verticală și orizontală, cu finalități pentru fiecare segment.
    În concluzie, în România, lipsește coerența în aplicarea sistemului de învățământ cu finalități, care sunt cerute de piața muncii.
    Elevii din liceele teoretice ies „șomeri”, pentru că NU au prevăzut în palnu-cadru discipline care să le ofere o posibilă angajare după absolvirea liceului, fără examen de bacalureat.
    Un exemplu de incoerență : „secretarii de unităși de învățământ, se califică la locul de muncă, întrucât NU există o formă de învățământ care să-i pregătească pentru acerastă activitate”.
    Singurul domeniu care își pregătește „secretarii de ședință”, pentru instanțe, este domeniul justiției, prin Școala Națională de Grefieri. ATÂT.
    Nu există un compartiment de relaționare pentru pregătirea resursei umane cerutîă pe piața municii între Ministerul Mucii și cel al Învățământului.
    Î

  3. “Prelungirea anului școlar este o idee bună, pentru că avem printre cele mai scurte perioade de școală din Europa”, ok, inteleg, dar atunci nu incarcati si programa! A verificat cineva cate ore au pe zi copiii nostri fata de cei din vest? Numarul de ore pe zi ar trebui redus, tocmai pentru a avea performanta, calitate vs cantitate!Asta de ce nu se verifica?

  4. Nu anul școlar trebuie mărit, ci numărul elevilor la clasa trebuie micșorat. La 15! Până nu fac asta, nu vor obține nicio performanță, oricât se “străduiesc” să intoarcă pb pe toate părțile!

  5. Văd că nimeni nu zice nimic cum și de ce s-au luat 10 zile din vacanta copiilor. Motive de genul că în Germania în nu știu ce landuri au vacanta 6 săptămâni, ba că vacanta lunga scade performanta și intervine uitarea, ba că așa e trendul UE bla bla bla. Serios? Înainte de 89 așa funcționăm, cu trei trimestre, cu 15 septembrie începerea anului. Școala era o plăcere, era grozav. Trimestrele erau bine structurate, manualele bine gândite, rezultatele grozave. Îmi aduc aminte că la BAC un singur elev nu luase. Și era wow, ne miram cum e posibil așa ceva. La BAC nu am reușit să copii un rand, dar nici nu a fost nevoie, eram toți pregătiți să luam examenul. După 30 de ani de reforma, de batjocură a legislației din învățământ, suntem praf. Nu am evoluat ci dimpotrivă.

    1. Asa este. La noi la liceu marea problema era sa nu luam cu nota mica ca ne făceam de râs. Nu se punea problema copiatului.Acum sunt copii experți în copiat și ala care ia un 6 la bacalaureat e zeu dar adevărul este ca și copii de acum nu mai sunt cum eram noi și nu mai sunt educați. Am fost la supermarket și era un copilaș la 6-7 ani care tot timpul urla, racnea de ziceai ca e o maimuță iar mămică lui îl lăsa așa, ca pe o primată în starea ei naturală,mi-e groaza sa ma gândesc cum e în clasa doar cu unul ca ăsta. Știu ca mulți or sa ma critice dar educația începe de acasă și cei 7 ani sunt esențiali. Mai știu și ca unii sunt făcuți la beție dar dacă nu sunt oligofreni tot se reușește un minim de 7 ani de acasă. Un copil ca asta, lăsat așa, ca un animăluț și sa îl educi în clasa pregătitoare și nu numai e cumplit. Nici nu vreau sa ma gândesc. Am rămas traumatizata de proasta creștere indiferent dacă era doar proasta creștere sau boala mintală (el asa părea normal, aspect normal, coordonare normala, când nu urla animalic, vorbea normal). Și maica-sa nu avea nicio jenă.

  6. Fixatia cu mai multe zile de scoala și cu cât mai multe ore pe zi explica incapacitatea celor în măsura de a reforma și OBLIGATIVITATEA elevilor de a MEMORA un volum de informații 85% inutile. Toate aceste masuri nu fac decât sa mărească ura elevilor fata de scoala și cei care o conduc.
    Mult, mult, foarte mult și foarte, foarte prost.

  7. Școala românească o “greșeală” generalizata. Ori luam exemple de la alții pe care le “adaptam”, ori venim cu idei ciudate (pe care le justificam ca au fost văzute de specialiști – care sunt aceia????? -) UN FIASCO!!!!
    Numiți în minister oameni serioși și dedicați care sa facă o treaba adevărată!!!!

  8. Dupa parerea mea, invatamantul actual este un fiasco…cineva ne vrea prosti…si pe adulti si mai ales pe viitorul nostru in general….(adulti -copii )….si iarasi ne intoarcem la ATLANTIDA…….!

    )

  9. Ai dreptate! Ar trebui să se umble la programa școlară: multă informație inutilă pe care elevii o uită după 2 săptămâni. Ar trebui să învețe prin practică deoarece rețin mai ușor și pe termen îndelungat.

  10. Desigur domnul Ministru Miclea are o expertiză în mangementul educațional pentru învățământul preuniversitar pentru că a funcționat în acest segment al sistemului de învățămâțnt.
    Consider că soluția de majorare a numărului de zile de învățare a elevilor pe module este binevenită, ca și vacanțele adaptate la efortul intelectual și psihologic al elevilor trebuie avbut în vedere la structura anului școlar.
    Ce nu este încă suficient de clar, este evaluarea elevilor după parcurgerea conținuturilor fiecărui modul, care, în opinia mea, ar trebui standardizată prin subiecte unitare, pe discipline, întocmite la nivelul ministerului ca și subiuectele pentru evaluare națională sau bacalaureat, personalul didactic având obligația de aplicare a acestor subiecte, astfel se poate constata care este nivelul competențelor elevilor, indiferent de mediul geografic, rural sau urban, inclusiv calitatea demersului didactic, având o imagine reală a „performanțelor profesionale” desfășurate de către personalul didactic încadrat pe perioadă nedeterminată sau determinată și oportunitatea de orientare a personalului didactic, care au diferite evoluții, pentru participarea la cursuri de formare continuă, conform art. 245 din Legea nr. 1/2011, rezultând și cine este pregătit profesional sau nu.

    1. Scoala dupa 1990 a ajuns o batjocura sub lupa unor ministrii incompetenti. Putine scoli si licee profesori fac performanta, multi stau pe salariu asigurat. Cadrele didactice doi ani cu contract, fac performanta mai au inca doi ani, daca nu la alta meserie.

  11. Deja m-am saturat si de Miclea-Stie Tot! In alte tari nu sunt teze si elevii sunt bine merci. Prin vest o fi anul scolar mai lung, dar au tot felul de activitati si saptamani altfel, de unde vor sa se inspire si ai nostri. Marea schimbare ar fi daca ar lucra cu adevarat la programa, aici e buba si nu pricep de ce nu iau taurul de coarne. In plus, ar trebui lasata mai multa libertate profesorului, nu sa il sufoce cu lectii. Si sa fie optionale mai multe, iar prostiile astea de discipline numite Educatia… sa le bage modular, juma de an sa faca Educatie civica, apoi alta jumate rutiera, apoi de igiena si sanatate, apoi financiara si tot asa. Nu e nevoie sa piarda cate un an cu Educatie sociala unde nu fac nimic. Iar Tehnologia sa fie regandita, sa se revina la ateliere, nu sa dea profesorii teme faceti macheta cutare, dar va descurcati voi acasa cu parintii! Asa s-ar simti ceva, in rest aceeasi scoala neschimbata.

    1. Taurul e sindicatul profesorilor care va fi foarte furios dacă se scot materii .
      Toate propunerile sunt de introduce de noi discipline .
      Ideea debitată de unii sindicaliști ca elevii trebuie sa stea cât mai mult la scoala ca nu au părinții timp sa se ocupe de ei sta la baza introducerii de noi materii .

      1. Sindicatele lui Schroedinger, auzi, cică vor discipline noi, dar și să rămână cele existente, în același număr de ore… De unde le scoateți, oameni buni? Vi se pare că mai au profesorii un cuvânt de spus în domeniul politicilor în educație?

        Mai nou, elevii propun îndepărtarea tezelor și ministerul se execută, elevii nu vor nici semestre nici trimestre ci module, ministerul de asemenea se execută… Profesorii solicită FINANȚARE pentru toate activitățile astea minune propuse, copiate de la alții care au și buget pentru așa ceva, iar la minister se aud greierii cântând.

        Pentru Școala Altfel, pentru Școala Verde, de unde vin fondurile?! Ce fel de activități minunate și interesante pentru elevi doriți să se propună FĂRĂ finanțare?! Nici măcar o banală excursie nu se poate realiza. Nici măcar o deplasare la teatru, la film, pe unde se poate, pentru că – surpriză, d-lor, unii părinți nu-și permit nici prețul unui bilet!

        Acum prostia cu școala de la 5 septembrie pentru că așa e prin Suedia sau Germania etc – cine va pune aparate de aer condiționat în sălile încinse la 37 de grade în septembrie? Că nu există buget pentru așa ceva.

        Niște cârpaci au ajuns să-și dea cu părerea de pe margine și să aplaude ca focile toate tâmpeniile propuse de co-interesați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Membrii PNL încep să primească funcții în companiile de stat. Printre primii serviți sunt Sebastian Burduja, șeful PNL Sector 1 și fiul unui bancher Bancorex, dar și șeful de cabinet al ministrului Educației

Secretariatul General al Guvernului, subordonat direct premierului Ludovic Orban, a făcut propuneri pentru noi membri în Consiliul de Supraveghere al companiei cu capital de stat Transelectrica. Printre propuneri se numără…
Vezi articolul
CIVIS Open Lab

Ministerul Dezvoltării anunţă restaurarea Palatului Universităţii din Bucureşti / Cseke Attila: Este cel mai mare proiect din domeniul cultural şi educaţional pe care îl va implementa Ministerul Dezvoltării

Ministerul Dezvoltării anunţă, joi, că a semnat contractul pentru restaurarea Palatului Universităţii din Bucureşti, ministrul Cseke Attila precizând că este cel mai mare proiect din domeniul cultural şi educaţional pe…
Vezi articolul