Rezultate slabe, inechitate, infrastructură precară – tablou sumbru al educației românești, prezentat într-un proiect de Strategie pentru protecția drepturilor copilului, propus de Ministerul Familiei / Măsurile propuse, formulate sumar și în termeni generici

1.099 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Sistemul național de educație este “desființat”, din punct de vedere al rezultatelor și al modului cum îi formează pe copii și sprijină drepturile acestora, într-un proiect de Strategie Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului pentru perioada 2022-2027, pus în dezbatere publică de Ministerul Familiei. În același timp, doar trei dintre cele 20 de ținte pe care le propune documentul pentru întărirea drepturilor copiilor vizează direct sistemul de educație: creșterea ratei de participare la educația timpurie, scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, respectiv scăderea procentului tinerilor cu rezultate slabe la testele PISA. Dintre obiectivele generale și specifice atașate proiectului, cele referitoare la educație, la fel de puține, sunt formulate vag.

Proiectul propus de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse enumeră 24 de modalități în care educația contribuie de creșterea inechității și afectează negativ interesul și drepturile copilului, menționând în schimb doar două zone de progres. Problemele enumerate pleacă de la faptul că sistemul de educație produce “rezultate școlare modeste” la faptul că “infrastructura precară reprezintă un factor important în perpetuarea inechității”, până la investițiile în profesori: “multe dintre investițiile făcute în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice au un impact nesemnificativ asupra calității serviciilor educaționale oferite (…)”.

Printre dificultățile menționate nu sunt doar probleme istorice ale educației, ci și chestiuni de dată recentă, din timpul guvernelor PNL, PNL-USR, PNL-PSD. Astfel, materialul arată că, după doi ani de pandemie, pregătirea sistemului de educație pentru a face față unor astfel de crize rămâne una precară: “Sistemul românesc de învățământ rămâne vulnerabil în fața dezastrelor naturale și a pandemiilor (…)” – Tabloul sistemului de educație în documentul Ministerului Familiei – detaliat mai jos.

  • Proiectul de strategie reafirmă principiile care au stat la baza strategiei anterioare, aferente perioadei 2014-2020, dar propune un set de ținte noi, cu un orizont de timp de cinci ani (2027). Acestea se referă la întărirea nivelului de protecție socială și combaterea sărăciei, reducerea diferențelor între rural și ruban, protejarea copiilor afectați de separarea de familie, creșterea acoperirii vaccinale și alte măsuri de asigurare a serviciilor de sănătate, măsuri educaționale, creșterea participării copiilor  în luarea deciziilor, protejarea juridică a copiilor.

Dintre cele 20 de ținte, doar trei se referă vizează strict rezultate ale sistemului de educație, iar alte două vizează măsuri asociate școlii. 

Ținte ce vizează educația:

Ținta nr. 12: Rata de cuprindere în educația timpurie este de cel puțin 22% pentru segmentul de vârstă de 0-3 ani și cel puțin 95% pentru segmentul 4-6 ani.

Ținta nr. 13: Rata părăsirii timpurii a școlii este cu 4,5 puncte procentuale sub nivelul de 15,3% din anul 2019.

Ținta nr. 14: Procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe, respectiv elevii aflați sub nivelul doi de competență PISA în citit, matematică și științe este în anul 2025 mai scăzut cu 15% față de anul 2018.

Alte ținte asociate proceselor educaționale:

  • Ținta nr. 5: Toți copiii școlarizați participă la activități de informare pe tema impactului violenței și a modalităților de raportare a acesteia, organizate în fiecare an.
  • Ținta nr. 18: Drepturile copilului sunt incluse în programele de formare inițială pentru toate categoriile de profesioniști care lucrează cu copiii.
Obiectivele ce vizează educația, cuprinse în strategie

Același document propune și un set de obiective generale și obiective specifice ce acoperă mai puțin de 4 pagini din totalul de 59 cât are proiectul complet, cea mai mare parte a documentului fiind o trecere în revistă a problemelor sau situațiilor existente în societatea actuală. Dintre acestea, o parte implică și actori ai sistemului educaționali.

Astfel, proiectul de strategie propune, în termeni foarte generali, obiectivul “Creșterea participării copiilor la o educație incluzivă de calitate”, cu două “obiective specifice”. Primul este “creșterea calității procesului educațional”, având ca indicator “rezultate la testele naționale și internaționale, pe medii de rezidență”, iar un altul – “îmbunătățirea accesului la educația incluzivă a copiilor din grupuri vulnerabile: mediul rural, CES/dizabilități, romi și altele”. Acesta din urmă are ca indicatori numărul de creșe, de grădinițe, respectiv raportul dintre numărul de profesori de sprijin și numărul de elevi cu dizabilități/CES.

În plus:

  • Inspectoratele județene sunt așteptate să se implice în acțiuni de “creștere a gradului de conștientizare cu privire la dreptul copiilor de participare la luarea deciziilor în problemele care îi privesc”. (Obiectivul general 1: Creșterea nivelului de participare a copiilor la luarea deciziilor care îi privesc)
  • E prevăzut un obiectiv general referitor la “Asigurarea accesului copiilor la servicii publice digitale în condiții de siguranță”, unde unul dintre obiectivele specifice prevede creșterea capacității adulților de a sprijini utilizarea în siguranță a mediului virtual de către copii. Indicatorul propus, în acest sens, îi vizează pe profesori: “Procentul profesorilor cu competențe de bază în utilizarea ITC și instruiți cu privire la riscurile mediului online”.
Lunga listă a problemelor din educație, identificate în documentul ce vizează întărirea drepturilor copiilor

La capitolul educație, unde este trecută în revistă situația sistemului educațional, documentul Ministerului Familiei este o lungă înșiruire a problemelor ce afectează acest sistem, din punct de vedere al rezultatelor și al efectelor asupra copiilor.

Cele 24 de probleme ale educației, plus cele două cazuri în care se constată un “progres”, menționate de proiectul de Strategie:

  • “În pofida progreselor înregistrate pe anumite segmente ale școlarității, mulți copii sunt încă lăsați în afara școlii (…)”
  • “Participarea la educația timpurie este precară, mai ales la nivelul educației antepreșcolare, unde 96,6% dintre copii cu vârste între 0-2 ani rămân în afara sistemului de educație și îngrijire (…)”
  • “Progrese s-au înregistrat și în privința integrării în învățământul de masă al copiilor cu dizabilități și/sau CES”
  • “Numărul copiilor participanți la învățământul obligatoriu scade în mod constant în ultimii ani (…)”
  • “După relansarea învățământului profesional în 2011-2012, evoluția participării la acest nivel de învățământ este constant pozitivă (…)”
  • “Sistemul educațional românesc oferă servicii care conduc la rezultate școlare modeste (…)”
  • “Calitatea infrastructurii școlare și a procesului didactic nu reușește să asigure succesul școlar (…)”
  • “Elevii înregistrează performanțe modeste la evaluările naționale și la examenul de bacalaureat, semnificativ mai scăzute în mediul rural (…)”
  • “Lipsa progresului este evidentă și în ceea ce privește rezultatele elevilor români la evaluările internaționale (…)”
  • “Participarea la educație a copiilor proveniți din mediul rural este inferioară celorlalți copii la toate nivelurile de învățământ (…)”
  • “Copiii din mediul rural obțin rezultate școlare inferioare celor proveniți din urban (…)”
  • “Analiza rezultatelor PISA 2018 evidențiază existența unei diferențe majore între școli în funcție de apartenența la medii socio-economice avantajate sau dezavantajate (…)”
  • “Copiii romi reprezintă o categorie socială cu risc educațional ridicat (…)”
  • “Copiii cu CES și/sau dizabilități continuă să aibă acces limitat la educație de calitate și uneori sunt excluși complet (…)”
  • “Prin insuficienta accesibilizare, infrastructura școlară contribuie direct la marginalizarea elevilor cu dizabilități (…)”
  • “Unitățile de învățământ preuniversitar sunt polarizate în privința resurselor și a rezultatelor obținute, cele cu rezultate ridicate reprezentând o minoritate (…)”
  • “Dezvoltarea rețelei școlare preșcolare și ante-preșcolare pe medii de rezidență este inechitabilă, defavorizând mediul rural (…)”
  • “În învățământul primar și gimnazial, infrastructura precară reprezintă un factor important în perpetuarea inechității (…)”
  • “Nivelul de dotare a școlilor cu utilități și cu resurse educaționale rămâne precar (…)”
  • “Înțelegerea și aplicarea curriculumului centrat pe formarea și dezvoltarea de competențe rămân deficitare (…)”
  • “Resursele umane din sistemul educațional continuă să se confrunte cu probleme de calitate și sunt distribuite inechitabil în funcție de mediul de rezidență (…)”
  • “Multe dintre investițiile făcute în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice au un impact nesemnificativ asupra calității serviciilor educaționale oferite (…)”
  • “În ciuda progreselor din ultimii ani, la nivelul sistemului de învățământ există insuficiente resurse umane de sprijin și auxiliare (…)”
  • “Învățământul tehnic prezintă inadecvări în raport cu cerințele pieței muncii, dar și cu standardele de calitate aferente finalizării liceului (…)”
  • “Nivelul de digitalizare al școlilor este precar, mai cu seamă în mediul rural (…)”
  • “Sistemul românesc de învățământ rămâne vulnerabil în fața dezastrelor naturale și a pandemiilor (…)”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fenomen îngrijorător: Peste 60% din tinerii români consideră că România merge într-o direcție greșită și nu au încredere în Parlament, Guvern și Președinție / Numărul tinerilor care părăsesc definitiv România s-a dublat în ultimii 10 ani

România se confruntă cu un fenomen îngrijorător, arată o analiză bazată pe informații furnizate de Comisia Europeană (Eurostat), Institutul Național de Statistică, precum și date extrase din cercetarea sociologică Barometrul…
Vezi articolul

Dezvoltarea copilului în primii ani de viață: Lipsa accesului la educație timpurie adâncește diferențele între elevii săraci și cei din medii favorizate, cu impact pe tot parcursul școlii / Decalaj de până la 20 de luni pentru dezvoltarea socio-emoțională – raport OCDE

Educația timpurie este un semnal mai puternic decât oricare altul în privința succesului pe care îl va avea copilul în ceea ce privește învățarea, iar copiii din medii defavorizate, care…
Vezi articolul

Mircea Miclea, către Minister, după rata de eșec de la Evaluarea Națională: Arătați-ne planurile individualizate de învățare, aplicați-le în after school și evaluați profesorii după ce au făcut cu copiii

Aproape 40% dintre elevii înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului au luat medii sub 5 sau au lipsit de la Evaluarea Națională 2019. “Rata aceasta de eșec este…
Vezi articolul

„Moștenirea” lui Cîmpeanu: Proiecte de legi cu dedicație pentru plagiatori / Legile servesc interesele ilegitime ale rechinilor imobiliari, fabricilor de meditații și rectorilor / Degringoladă totală pentru Evaluarea Națională

Moștenirea pe care ministrul Educației demisionar Sorin Cîmpeanu o lasă educației și viitorului ministru este un an școlar care se va desfășura fără teze și fără medii semestriale – fără…
Vezi articolul