“Lipsa profesorilor de matematică calificați este în strânsă legătură cu rezultatele slabe înregistrate de elevii de clasa a VIII-a la simularea de la Evaluarea Națională”, a spus profesorul de matematică Cătălin Ciupală de la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov într-o dezbatere organizată de Proiectul MERITO, vineri, 23 februarie, după publicarea rezultatelor la simularea națională. Amintim, la matematică a fost un record negativ la simulare: Cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani, la Matematică, iar în județul Iași, 4 din 5 elevi din mediul rural nu au știut să rezolve subiectele încât să obțină nota 5.
“Lipsa profesorilor de matematică calificați este în strânsă legătură cu rezultatele slabe înregistrate de elevii de clasa a VIII-a la simularea de la Evaluarea Națională”, a spus profesorul de matematică Cătălin Ciupală de la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov.
El spune că acum nu se vede prea bine acest lucru dar se va resimți în 10 ani.
Profesorul a subliniat și faptul că în mediul rural nu ajung profesori calificați, iar prin urmare “elevii aceia n-au niciun viitor, realist vorbind”, spune Ciupală.
Declarația profesorului este confirmată de rezultatele îngrijorătoare de la Iași de exemplu, despre care a scris Edupedu.ro, unde 81% dintre elevii din mediul rural nu au putu obține nota 5, potrivit raportului Inspectoratului școlar.
Declarația integrală a profesorului Cătălin Ciupală, profesor matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov:
Doina Geru, director Casa Corpului Didactic Galați: Cătălin, legi aceste rezultate la matematică de penuria de profesori de matematică care există la nivelul țării? Pentru că într-adevăr există o lipsă de profesori de matematică calificați. Am început în ultimii ani să avem la clasă profesori necalificați de matematică, lucru care până acum câțiva ani nu se întâmpla.
Cătălin Ciupală, profesor matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov: Da, este după părerea mea o tragedie, e o tragedie națională. Noi acum noi nu o vedem prea bine, dar în 10 ani de zile va fi un dezastru și dezastrul îl vom vedea în buzunarul nostru peste vreo 15-20 de ani. Acum într-adevăr nu sunt foarte mulți profesori calificați. Eu fac o diferență între a face facultate și a zice că e calificat cu diplomă, și a ști să predai, a avea voință să fii bun la catedră. Eu consider că un profesor este calificat nu doar dacă a făcut facultatea sau modulul psihopedalogic și dacă pur și simplu predă bine și își face treaba cu onestitate și claritate și-i învață pe copiii carte. Există, sigur o legătură, după părerea mea, foarte strânsă. Vă spun de ce. Pentru că în zonele rurale, cel puțin în județul Brașov, sunt destul de puține posturi și ele sunt în zonele îndepărtate, sunt neocupate de profesori calificați acolo. Acest lucru este, după părerea mea, iarăși o tragedie, pentru că copiii aceia n-au niciun viitor, deci, realist vorbind, chiar n-au niciun viitor.
Tragedia a ajuns să intre inclusiv în orașul Brașov, adică sunt catedre care sunt ocupate de profesori care nu-și fac treaba, neexistând o presiune din partea cadrelor didactice tinere, o presiune indirectă, vorbesc, faptul că nu există asemenea oameni, există o oarecare complacere într-o stare de o oarecare lehamite. Îmi pare rău, dar asta e ceea ce remarc eu. Poate că greșesc. Deci luați-o doar în nume personal. Acum, de exemplu, la noi la Șaguna, să știți că e foarte greu să găsim un profesor pentru câteva ore de matematică. E foarte greu. Nu vin. Chiar dacă vorbim cu colegi: Uite, există niște ore. Pur și simplu nu vin. Există mai multe motive. Nu insist asupra lor. Pot să vă spun doar că din studenții care vin în practică la școală nu știu dacă câțiva dintre ei vor ajunge profesori. În orice caz, dacă vor ajunge profesori, s-ar putea să nu-și titularizarea cu 7 sau 8, pentru că unii dintre ei nu-s capabili să rezolve probleme de bacalaureat de nivel mediu. Nu știu, sincer, nu știu cum. D-zeu au trecut facultatea și au ajuns la master, cândei nu știu să rezolve problema de bac, asta e altă discuție. Cred că introducerea mastratului didactic ar fi cea mai bună soluție, pentru că masterat didactic ar mai rezolva o parte dintre probleme, dar foarte mică parte ar învăța oamenii, pe de o parte disciplina, pe de altă parte psihopedalogie și didactica.
Acum, în cadrul modulelor psihopedagogice, realist vorbind, se face foarte vag asta. Da, ne așteaptă vremuri grele”.
Informații de context
Anul acesta la simularea – Evaluarea Națională 2024 s-a înregistrat un record negativ: Cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani, la Matematică. Potrivit rezultatelor publicate pe itemi de Ministerul Educației, un elev din 5 nu au știut să rezolve un exercițiu de clasa a II-a cu ordinea operațiilor.
În Iași, patru din cinci elevi din mediul rural din Iași au luat note sub 5 la simularea Evaluării Naționale 2024, la Matematică. Luciana Antoci, șefa ISJ a spus pentru Edupedu.ro: Mergem deja în școli țintit pentru a vedea ce se întâmplă acolo unde rezultatele sunt îngrijorătoare. Patru luni înseamnă suficient cât să putem schimba semnificativ aceste date.
În plus, perioada 26 februarie – 15 martie au loc inspecții tematice în școlile din județul Iași, ca urmare a rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. Evaluarea activităţii cadrelor didactice prin asistențe la orele de curs, organizarea și desfăşurarea unui program adaptat și intensiv de învățare remedială, cu frecvență săptămânală, pentru elevii claselor a VIII-a, sunt printre aspectele vizate.
„Dacă scoatem şi zona metropolitană din mediul rural, ajungem la aproape 90% de elevi cu note sub 5. Vorbim de un colaps în sistemul educaţional şi, deşi au fost bani, decalajul s-a accentuat”, a declarat pentru Ziarul de Iași profesoara Mihaela Popa, fost secretar de stat responsabil cu fondurile europene în Ministerul Educației pentru 5 luni, în perioada 2020-2021, astăzi profesor de matematică la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iaşi.
Profesorul Cătălin Ciupală a mai remarcat faptul că foarte mulți copii nu au făcut nimic la subiectul III, la simularea pentru Evaluarea Națională – Matematică, unde „se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”, ceea ce arată „atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape zero”.
ISJ Neamț a anunțat comisii din inspectori școlari, profesori metodiști pentru Matematică și Română, activarea psihologilor din școli pentru “stimularea motivației pentru învățare”, printre măsurile “imediate”.
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat, pentru Euronews România, că școlile cu o medie a rezultatelor sub 7 la simularea Evaluării Naționale 2024 vor avea un plan dedicat de intervenție. Potrivit Ligiei Deca, planul de intervenție va fi monitorizat prin procesul de inspecţie.