România nu este reprezentată de nicio universitate în ediția pe 2025 a reputatului clasament internațional Academic Ranking of World Universities – Shanghai Ranking, publicat vineri. Este al treilea an consecutiv când nicio instituție de învățământ superior din țară nu reușește să intre în top 1000 al acestui ranking, recunoscut drept unul dintre cele mai relevante la nivel internațional, după ce ultima universitate românească prezentă în clasament, Babeș-Bolyai din Cluj (UBB), nu a mai reușit această performanță.
- În schimb, sunt prezente cu cel puțin o universitate Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia – detalii mai jos
Situația României se remarcă având în vedere că ieșirea Universității Babeș-Bolyai din acest clasament, în 2023, a stârnit o amplă dezbatere despre calitatea învățământului superior și a cercetării universitare – ARWU acordând o importanță aparte acestui domeniu – precum și despre lipsa unor politici concentrate de sprijin pentru mediul universitar românesc.
- Clasamentul citat este unul dintre cele mai mari din lume, făcând parte dintr-o „tripletă” general recunoscută, alături de rankingurile Times Higher Education și QS. Shanghai Ranking Consultancy publică și alte clasamente internaționale, precum cel al universităților după domenii de studiu, în care, anul trecut, România și-a extins prezența.
Criteriile folosite în clasamentul Shanghai sunt: calitatea educației (10% – indicator-cheie: premiile Nobel și Fields câștigate de absolvenți); calitatea personalului academic (40% – indicatori-cheie: premii Nobel și Fields câștigate de membri ai corpului academic, număr mare de citări); activitatea de cercetare (40% – indicatori-cheie: materiale publicate în Nature și Science sau incluse în Science Citation Index-Expanded și Social Science Citation Index); performanța per capita (10%).
Cine domină top 1000 în ARWU – Shanghai Ranking în ediția 2025
„Universitatea Harvard ocupă primul loc în clasament pentru al 23-lea an consecutiv, urmată de Stanford și MIT. Alte universități din top 10 sunt Cambridge (locul 4), Berkeley (locul 5), Oxford (locul 6), Princeton (locul 7), Columbia (locul 8), Caltech (locul 9) și Chicago (locul 10)”, transmit coordonatorii rankingului într-un comunicat de presă.
„În Europa continentală, Universitatea Paris-Saclay (locul 13) rămâne cea mai bună, urmată de ETH Zurich (locul 22). Printre universitățile asiatice, Universitatea Tsinghua (locul 18) urcă patru poziții și își asigură din nou statutul de cea mai bună din Asia. Universitatea din Melbourne (locul 38) se află în fruntea celorlalte universități din Oceania pentru al cincisprezecelea an consecutiv din 2011”, conform aceleiași surse.
Top 10 global anul acesta, potrivit listei publicate vineri dimineață:
- Harvard University
- Stanford University
- Massachusetts Institute of Technology
- University of Cambridge
- University of California – Berkeley
- University of Oxford
- Princeton University
- Columbia University (a urcat un loc față de anul trecut)
- California Institute of Technology
- University of Chicago
Din Europa Centrală și de Est nu sunt reprezentate România sau Bulgaria, dar apar:
- Croația – o universitate în intervalul 601-700
- Republica Cehă – 5 universități: 1 în intervalul 301-400, 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 701-800, 2 în intervalul 801-900
- Estonia – 1 universitate în intervalul 501-600 (îmbunătățire față de anul trecut)
- Ungaria – 4 universități: 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 501-600, 1 în intervalul 601-700, 1 în intervalul 801-900
- Lituania – 1 universitate în intervalul 501-600
- Polonia – 7 universități: 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 501-600, 1 în intervalul 801-900, 4 în intervalul 901-1000
- Serbia – 1 universitate (față de 2 în 2024), în intervalul 401-500
- Slovacia – 1 universitate în intervalul 901-1000
- Slovenia – 1 universitate în intervalul 501-600
Ucraina iese din top 1000, neavând nicio universitate în clasament.
Ce spune Daniel David, ministrul Educației și rector suspendat al UBB, despre Shanghai Ranking, în raportul „de diagnoză” QX
„Spre deosebire de alte țări ale Europei Centrale și de Est, România nu are nicio universitate în clasamentul Shanghai. Universitățile din Belgrad, Budapesta, Ljubljana, Novi Sad, Szeged, Vilnius, Zagreb etc. se află în clasamentul Shanghai și pentru că au o structură comprehensivă, concentrată academic (de la arte și științe socio-umane la științe, medicină și tehnologie/inginerie)”, scrie ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în raportul QX din mai 2025.
- De menționat că în ultimii ani, UBB, universitatea cu cea mai lungă prezență în clasamentul Shanghai, a avut mai multe inițiative de extindere a activității în domeniul Medicină, iar anul acesta a înființat domeniul de doctorat în Medicină în cadrul propriei școli doctorale.
„În România, universitățile istorice (din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara) sunt doar parțial comprehensive din motivul descris mai sus (Reforma comunistă din 1948), iar cele comprehensive (Brașov, Constanța, Galați, Oradea, Sibiu etc.) sunt mai noi și încă în procesul dezvoltării competitivității internaționale”, mai notează acesta.
„Ca o consolare, am putea totuși spune că dacă țările din fostul bloc comunist, precum Croația, Estonia, Lituania, Serbia, Slovenia, Ungaria etc., se află în clasamentul Shanghai în principal prin universitățile comprehensive din aceste țări, organizate după bune practici internaționale, România se află implicit în clasament prin mediile academice din București, Cluj”.
Despre prezența României în clasamentul ARWU-Shanghai
Edupedu.ro nota, în 2023, că Shanghai lista inițial, după o serie de criterii stricte, doar un top 500 internațional, extins ulterior, în care universitățile românești nu s-au regăsit mulți ani.
Prima care a reușit acest lucru a fost UBB, în 2017, când acest clasament a fost extins de la 500 la 800 de universități. În 2018, când rankingul publicat a fost extins din nou, până la 1000 de universități, a fost inclusă în top 1000 și Universitatea din București, care și-a păstrat locul, în ultima parte a rankingului, și în 2019. În intervalul 2020-2022, Babeș-Bolyai a rămas singura universitate inclusă în topul publicat, apărând în ediția din 2022 în intervalul 801-900.
Val de dezbateri după ieșirea UBB, în 2023
După ce, în urmă cu un an, România rămânea fără reprezentare în top 1000 Shanghai Ranking, ministra Educației, Ligia Deca, declara că situația este „o oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu”. Ea susținea că universitățile din România sunt performante în ceea ce privește cercetarea, dar că standardele de calitate impuse de minister au presupus până atunci alte criterii decât cele luate în calcul de ARWU Shanghai. Ea promitea noi standarde minimale, care au fost introduse cu întârziere în consultare publică și care au stârnit îndelungi discuții în mediul academic, nefinalizate încă.
Universitatea Babeș-Bolyai, care rămăsese singura din acest clasament internațional până să iasă anul trecut, acuza, tot acum un an, „erori și indecizii majore în politicile academice naționale” și declanșa o amplă discuție despre o eventuală consolidare în mediul universitar clujean sau între universitățile generaliste și cele de medicină, discuție rămasă fără rezultat până acum.
Iar asociația cercetătorilor Ad Asta aprecia că degradarea științei “este probabil expresia voinței reale a unui segment dominant al exponenților statului și mediului academic”, organizația acuzând „probleme grave ale legislației, care au fost menținute sau introduse intenționat”.
Citește și:
România – fără prezență în reputatul clasament internațional al universităților Shanghai 2024 pentru al doilea an consecutiv, după șocul produs acum un an de ieșirea Babeș-Bolyai din Academic Ranking of World Universities
România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai / După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023
Universitatea Babeș-Bolyai reacționează după ce România a rămas nereprezentată în reputatul clasament global al universităților Shanghai – ARWU, în 2023: “Erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, pe care UBB nu le-a mai putut “compensa singură”
Ligia Deca, despre ieșirea universităților românești din topul Shanghai: O oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu / Universitățile s-au concentrat pe asigurarea unui act educațional de calitate pentru studenți, nu pe rezultatele cercetării sau premianți Nobel ori Fields / Vom adopta noi standarde minimale pentru conferențiar și profesor
Modelul francez de ascensiune în clasamentul Shanghai al universităților, în care România nu mai apare anul acesta: în top sunt universități noi, formate prin asocierea unora vechi și prin integrarea unor institute de cercetare, plus finanțări prin programe speciale, sprijinite sistematic de autorități
Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, despre reprezentarea în rankingul Shanghai: Dacă universitățile din Cluj, București, Iași reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină, toate intră în top 1000, unele dintre ele chiar în top 500
Degradarea științei “este probabil expresia voinței reale a unui segment dominant al exponenților statului și mediului academic”, acuză organizația cercetătorilor Ad Astra, după ieșirea României din clasamentul Shanghai / Organizația invocă “probleme grave ale legislației, care au fost menținute sau introduse intenționat” inclusiv în ultimele măsuri legislative
R.P.
Redacția
Costin Ionescu
11 comments
Știți de ce este aceasta situație?In ultimii ani profesorii au strat mai mult in stradă cerând mai mulți bani,decât să se perfecționeze și pe eivsi pe elevi!Iar publicația voastră i-a încurajat,e la fel că și la magistrati la care cinstea sta in bani ,iar profesionalismul in procese împotriva statului pentru mai multi bani!
Intr-o tara care a ajuns in asemenea hal incat nu mai e in stare sa-si produca nici macar minimul esential pentru trai, si importa absolut totul, noi mai discutam despre topuri Shanghai si alte SF-uri?! Chelul si tichia de margaritar…..
Este o consecinta directa a politicii Romaniei si implicit a Ministerului Educatiei. Gonim elevii/studentii cei mai buni din tara si apoi ne miram ca profesorii nu sunt capabili sa faca cercetare!
Analizați bugetele universităților de pe locurile 900-1000 si comparațiile cu bugetele universităților noastre.
Țările vecine au universități în clasament (Ungaria are patru !!!) nu pentru că au o „structură comprehensivă”, ci pentru că nu trec prin colapsul cultural general în care se află România. Iar conducătorii noștri orbi se uită la rezultate, așa cum indivizii se uită la valoarea indicelui Hirsch (construită adesea pe citări reciproce și specularea unor subiecte marginale), în loc să se uite la procesele ce trebuie pornite pentru a ajunge la rezultate. Cultivarea minciunii (așa cum fac politicienii, inclusiv ministrul David), generalizată ca epidemie aproape atotcuprinzătoare, nu poate să nu dăuneze cercetării științifice, care este în ultimă instanță căutarea adevărului. Acum ni se așază în față marota contabilă, a eficienței economice, de către un tip limitat ajuns în fruntea guvernului și care cel mai probabil execută pașii unei foi de rută compusă de alții.
Deci, nici la anu’ mincinoșii nu vor intra în clasamentul adevărurilor. Excepție cei care mai rezistă încă în mici insule de normal.
Ar trebui ,,restructurate” și universitățile (unele doar ,,fabrică” diplome)!
La ce folosește acest clasament?? Pentru România ce influență, sau utilitate, ar avea dacă am avea 10 universități în clasament???
În România lui DD, finanțarea cercetării din universități nu se face în funcție de rezultatele cercetării din anul precedent, ci după alte clasamente.Aberație unică pe glob!!
Nu avem universități de top dar noi ne considerăm „implicit în clasament”. Nu, nu putem fi atât de ignoranți și autosuficienți.
Ministrul David se dovedeste iar incapabil sa inteleaga sau/si nepasator in fata realitatii, prin astfel de explicatii-scuza INCOMPREHENSIBILE din partea unui ministru.
Daca ar fi prima lui explicatie „paralela” cu realitatea, ministrul ar putea avea scuze. Stiind, insa, ce afirmatii a facut, ce minciuni ne-a servit tuturor de cand a fost numit in functia de ministru si cum a incercat sa cenzureze in stil comunistoid o institutie (ISE) etc, ministrul David se dovedeste inca o data strain de problemele invatamantului romanesc (atat universitar, cat si preuniversitar) si il putem deja banui de reavointa si reacredinta in legatura cu Educatia din Romania.
Daniel David, care are impresia ca Romania se poate afla „implicit” intr-un top in care nu (mai) e prezenta, TREBUIE sa-si dea DEMISIA URGENT!
Daniel David a facut deja prea mult rau invatamantului romanesc prin atitudinea nepasatoare, imensa lui aroganta, prin minciunile spuse cu sange rece, prin cinism, prin lipsa de pricepere si lipsa de intelegere (tehnic vorbind), prin lipsa de empatie fata de elevi/studenti, fata de profesori si parinti, prin totala sa dezumanizare la adresa tuturor celor implicati in sistemul si in procesul educational.
Ministrul DDavid ar fi trebui sa stie si sa recunoasca faptul ca sursa tuturor relelor din invatamant, la TOATE NiVELURILE, este SUBFINANTAREA CRONICA a invatamantului romanesc. Aceasta subfinantare a educatiei romanesti a tot scazut in ultimii ani in proportie inversa cu cresterea necesarului de utilare, inzestrare, modernizare si specializare etc.
Ministrul David a acceptat si a sustinut din rasputeri continuarea subfintarii invatamantului romanesc, ceea ce duce la distrugerea totala a educatiei.
Stirea ca Romania nu mai are nicio universitate, nicio institutie in acest clasament, dar si modul cum priveste Daniel David aceasta situatie (aparuta tocmai in mandatul sau) ar trebui sa fie ultima picatura a paharului otravit servit tuturor de acest impostor.
Domnul ministru Daniel David NU mai are niciun motiv, nicio cale de a mai ramane in functia in care se afla.
Dupa atatea derapaje, dupa atata nepasare, dl Daniel David NU mai are nimic altceva de facut decat sa-si dea DEMISIA, asa cum i-au cerut-o toti profesorii, multe personalitati din spatiul public si multe voci din societatea civila:
DANIEL DAVID, DEMISIA!
RUȘINE pentru …cei care conduc ministerul învățământului și nu știu decât să-i facă rău .Încearcă doar să aibe grijă de interesele proprii și nu de școală,dascălii care muncesc greu să poată avea rezultate bune.
Unde vreți să ajungeți cu nepăsarea față de copiii României și Școala Românească domnilor” conducători” ai educației?
Am mai menționat, tot aici, faptul ca nicio universitate din România nu este în top nu îl îngrijorează pe dl. David (nu îl socotesc pe Bolo, deoarece este posibil sa nu știe despre acest top). Marea lor preocupare este inv. preuniversitar, fără a felicita, măcar formal, vreodata, performantele obținute la O.I. pe discipline fundamentale.