Universitatea Babeș-Bolyai acuză “erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, în urma cărora “România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023”, după cum Edupedu.ro a semnalat miercuri. Instituția clujeană de învățământ superior ia poziție în condițiile în care a fost singura care a reprezentat România în acest clasament în toți ultimii șase ani, dar nu mai apare în ediția din acest an, publicată marți.
UBB arată, într-un comunicat emis pe această temă, că ieșirea din rankingul Shanghai se petrece în condițiile în care “tări vecine și/sau cu istorii similare au cel puțin o universitate în acest ranking”.
Iar în comunicat este citat rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, care amintește că “am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național”. El enumeră o serie de probleme, considerând că universitățile ar trebui susținute în obiectivul lor de a apărea în clasamentele internaționale de profil.
Potrivit lui Daniel David:
- “(…) Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking (…)”
- “(…) Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale.(…)”
- “(…) UBB nu a fost susținută absolut deloc specific pentru a se menține în rankingul Shanghai global (a fost susținută, la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament). Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente (obiectiv corect! (…)”
Edupedu.ro a semnalat, miercuri, că pentru prima dată din 2017 încoace, România nu mai este prezentă prin nicio universitate în Academic Ranking of World Universities (ARWU) – top 1000, clasamentul internațional al universităților realizat de Shanghai Ranking Consultancy. În ultimii șase ani, singura instituție românească de învățământ superior prezentă continuu în rândul primelor 1000 de universități, conform acestui clasament, a fost Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, iar în unii ani a apărut și Universitatea din București. Din 2020, a rămas doar UBB. Dar nici universitatea clujeană nu mai apare în ediția ARWU pe 2023, publicată marți.
Comunicatul UBB, integral:
“România a rămas nereprezentată în rankingul Shanghai 2023. UBB nu a mai putut compensa singură erori și indecizii majore în politicile academice naționale
România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023, în condițiile în care Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) nu a mai putut compensa singură erori și indecizii majore în politicile academice naționale. Aceasta în condițiile în care, în ultimii trei ani, UBB a fost singura universitate care a reprezentat România în rankingul Shanghai (ARWU).
Țări vecine și/sau cu istorii similare au cel puțin o universitate în acest ranking (ex. Belgrad/Serbia, Lubliana/Slovenia, Budapesta-Szeged/Ungaria, Zagreb/Croația, Vilnius/Lituania etc.).
În acest context, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, declară:
1. „Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor!
2. Structural:
- Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking (pornind de la universitățile istorice din București/Cluj-Napoca/Iași, dar și din alte centre universitare deja cu tradiție). Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie/tehnologie). Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional.
- Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale. Franța și Ungaria au concentrat resurse academice și astfel au prezențe adecvate în clasament.
3. Specific:
- UBB nu a fost susținută absolut deloc specific pentru a se menține în rankingul Shanghai global (a fost susținută, la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament). Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente (obiectiv corect!), cât și dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în țară – prin toate mijloacele de evaluare și finanțare – doar intrarea mai multora. Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat, după modelul Franței, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alții din afară au crescut mai repede și mai mult decât noi și astfel țara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi (ARWU).
- Noi, la UBB, am luat măsuri interne importante. Astfel, am reușit să creștem ceea ce depinde de noi – numărul publicațiilor Web of Science – și am rămas și acum primii în țară între universități după ultima actualizare a Essential Science Indicators (ianuarie 2013 – aprilie/iulie 2023); iar asta în condițiile în care nici jumătate dintre cadrele academice ale UBB nu au ca rezultat științific specific domeniului lor publicațiile Web of Science (ex. umaniștii publică cărți/capitole). Premiile Nobel/Fields Medals și Higly Cited Researcher nu depind însă de noi (am avut un reprezentant în Higly Cited Researcher, dar nu și în acest an). Am inițiat dezvoltarea componentei biomedicale, pentru a corecta modelul comunist, dar va dura timp până se vor vedea rezultatele. În principiu, aceste măsuri ne ajută în multe rankinguri majore (spre exemplu în clasamentul QS 2024 UBB are cea mai bună performanță din țară și din istoria sa), dar nu și în rankingul Shanghai (ARWU).”
Citește și:
România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai / După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023
Nicio universitate din Uniunea Europeană în top 15 Academic Shanghai Ranking 2022, condus și anul acesta de Harvard University, ca în ultimii 20 de ani / Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, singura prezență românească în top, pe locurile 801 – 900
C.I.
Ioana Nicolescu
Redacția
8 comments
Ideia ca simpla preluare a unor institut/centre de cercetare de catre universitati va duce la cresterea productiei stiintifice si a prestigiului acestora pe plan international este o gogoritza de neiertat. Cata vreme nu se face o reforma profunda in evaluarea valorii oamenilor, a capacitatii lor de a produce inovatie, batem pasul pe loc. Cu asta trebuie inceput, la toate universitatile.
Anul trecut Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a fost singura universitate din România inclusă în prestigiosul clasament Shanghai, unul dintre cele mai relevante clasamente internaționale ale universităților lumii (Academic Ranking of World Universities https://www.shanghairanking.com/rankings/arwu/2022), ocupând o poziție în intervalul 800-900 la nivel internațional. Din cele aproximativ 30000 de universități ale lumii, aproximativ 2500 reușesc să atingă o parte dintre criteriile/indicatorii clasamentului Shanghai, iar primele 1000 sunt făcute public. Așadar, aflându-se pe poziția 800-900, UBB se afla cel puțin între primele 5% universități ale lumii.
Iată că anul acesta UBB nu mai indeplineste criteriile de performanta, astfel că România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023.
Ranking-ul Shanghai mai este denumit Clasamentul Academic al Universităților Mondiale (ARWU). A fost publicat pentru prima dată în iunie 2003, de Center for World-Class Universities (CWCU), Graduate School of Education (fostul Institutul de Învățământ Superior) al Universității Jiao Tong din Shanghai, China.
Potrivit statutului, Shanghai Ranking Consultancy este o organizație independentă, care nu este subordonată niciunei universități sau agenții guvernamentale.
ARWU folosește următorii indicatori obiectivi pentru a clasifica universitățile:
numărul de absolvenți și personal care au câștigat premii Nobel și medalii Fields
numărul de angajați laureați ai celor două premii menționate mai sus
numărul de cercetători citați selectați de Clarivate (lider mondial în proiecte inovative)
numărul de articole publicate în reviste Nature și Science
numărul de articole științifice indexate în Science Citation Index Expanded și Social Sciences Citation Index în Web of Science
un indice compozit de performanță, care ia în calcul ceilalți cinci indicatori, raportat la numărul de cadre academice
Clasamentul este realizat în felul următor: primele 100 de universități sunt ierarhizate una după alta, următoarele 100, în două blocuri de câte 50, iar de la locul 200 în jos, universitățile sunt evaluate în blocuri de câte 100.
“Structural si specific” Romania nu mai are nici o universitate in top 1000 la nivel mondial . Punct. Asta tine probabil de “psihologia poporului roman” , dar desi anul trecut ne-au parasit definitiv 50.000 de romani, ne raman totusi in plan intern valori de exceptie ca profesorul si psihologul David Daniel, sociologul Gelu Duminica , filozoful Mihai Maci, etc., deci viata poate merge inainte .
Atunci cand UBB a luat CUR – ul (Centrul Universitar Resita) au crezut probabil ca vor bate toate topurile. Rezultatul e ca au regresat, unul dintre criterii fiind productia stiintifica per capita. Bad planning! Acum se gandesc sa acapareze si medicina de la V. Goldis Arad. Efectul va fi probabil ca vor iesi si din celelalte clasamente.
Acum se plang ca ce ne facem ca nu mai suntem in top sa mai luam ceva banuti, din Metarankingul national facut tot de ei.
Deplang politicile educationale din Romania, ma intreb de ce nu au facut-o in anii in care apareau in clasamentul Shanghai. Rectorul David se comporta tot ca un politician fatarnic, a venit in Banat sa acapareze universitati in scopul maririi ariei de selectie, fara lipsa de respect fata de cei de acolo. De ex. Resita a fost infiintata de Politehnica din Timisoara in anii ’70.
Culmea, doar David poate gândi așa: în loc să vadă cercetarea lui Bode și a altora, mișmașurile unde UBB este campioană, gudurarea expresă pe lângă politic (făcută de David), promovarea și susținerea nepotismul, el vorbește că de vină sunt alții. Criteriile precizate arată cu totul alte cauze.
Deci e clar ca alții sunt de vina ca UBB a ieșit din top. In perioada cât era in top a fost doar meritul UBB .
Cine se scuza… Eu zic sa lase oportunismul cu iz politic si sa faca treaba pe cercetare si inovatie. Eu zic sa trieze mai bine viitorii studenti si masteranzi cu potential de a face cercetare. Acum, oricine intra, mai ales ca e foame de bani…
Ana doar tu înțelegi ce ai scris!