România – fără prezență în reputatul clasament internațional al universităților Shanghai 2024 pentru al doilea an consecutiv, după șocul produs acum un an de ieșirea Babeș-Bolyai din Academic Ranking of World Universities

11.005 vizualizări
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
România nu este reprezentată de nicio universitate în ediția pe 2024 a reputatului clasament internațional Academic Ranking of World Universities – Shanghai Ranking, publicat joi. Este al doilea an consecutiv când nicio instituție de învățământ superior din țară nu reușește să intre în top 1000 al acestui ranking, recunoscut drept unul dintre cele mai relevante la nivel global, după ce ultima universitate românească prezentă în clasament, Babeș-Bolyai din Cluj, nu a mai reușit această performanță.
  • În același timp, în clasamentul ARWU apar universități din Serbia, Croația și Slovenia, din Ucraina, din Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia sau Estonia – Detalii mai jos

Situația României se remarcă având în vedere că ieșirea Universității Babeș-Bolyai din acest clasament, în 2023, a stârnit o amplă dezbatere despre calitatea învățământului superior și a cercetării universitare – ARWU acordând o importanță aparte acestui domeniu – precum și despre lipsa unor politici concentrate de sprijin pentru mediul universitar românesc.

Criteriile folosite în clasamentul Shanghai sunt: calitatea educației (10% – indicator-cheie: premiile Nobel și Fields câștigate de absolvenți); calitatea personalului academic (40% – indicatori-cheie: premii Nobel și Fields câștigate de membri ai corpului academic, număr mare de citări); activitatea de cercetare (40% – indicatori-cheie: materiale publicate în Nature și Science sau incluse în Science Citation Index-Expanded și Social Science Citation Index); performanța per capita (10%).

Cine domină top 1000 în ARWU -Shanghai Ranking în ediția 2024

Top 10 global anul acesta, potrivit listei publicate joi dimineață:

  1. Harvard University
  2. Stanford University
  3. Massachusetts Institute of Technology
  4. University of Cambridge
  5. University of California – Berkeley
  6. University of Oxford
  7. Princeton University
  8. California Institute of Technology
  9. Columbia University
  10. University of Chicago

Din Europa Centrală și de Est nu sunt reprezentate România sau Bulgaria, dar apar:

  • Croația – o universitate în intervalul 401-500
  • Republica Cehă – 6 universități: 1 în intervalul 301-400, 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 501-700, 1 în intervalul 701-800, 2 în intervalul 801-900
  • Estonia – 1 universitate în intervalul 601-700
  • Ungaria – 4 universități: 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 501-600, 1 în intervalul 601-700, 1 în intervalul 801-900
  • Lituania – 1 universitate în intervalul 501-600
  • Polonia – 8 universități: 2 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 801-900, 5 în intervalul 901-1000
  • Serbia – 2 universități: 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 901-1000
  • Slovacia – 1 universitate în intervalul 901-1000
  • Slovenia – 1 universitate în intervalul 501-600
  • Ucraina – 1 universitate în intervalul 901-1000
Despre prezența României în clasamentul ARWU-Shanghai

Edupedu.ro nota, în 2023, că Shanghai lista inițial, după o serie de criterii stricte, doar un top 500 internațional, extins ulterior, în care universitățile românești nu s-au regăsit mulți ani. 

Prima care a reușit acest lucru a fost UBB, în 2017, când acest clasament a fost extins de la 500 la 800 de universități. În 2018, când rankingul publicat a fost extins din nou, până la 1000 de universități, a fost inclusă în top 1000 și Universitatea din București, care și-a păstrat locul, în ultima parte a rankingului, și în 2019. În intervalul 2020-2022, Babeș-Bolyai a rămas singura universitate inclusă în topul publicat, apărând în ediția din 2022 în intervalul 801-900.

Val de dezbateri după ieșirea UBB, în 2023

După ce, în urmă cu un an, România rămânea fără reprezentare în top 1000 Shanghai Ranking, ministra Educației, Ligia Deca, declara că situația este „o oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu”. Ea susținea că universitățile din România sunt performante în ceea ce privește cercetarea, dar că standardele de calitate impuse de minister au presupus până atunci alte criterii decât cele luate în calcul de ARWU Shanghai. Ea promitea noi standarde minimale, care au fost introduse cu întârziere în consultare publică și care au stârnit îndelungi discuții în mediul academic, nefinalizate încă.

Universitatea Babeș-Bolyai, care rămăsese singura din acest clasament internațional până să iasă anul trecut, acuza, tot acum un an, „erori și indecizii majore în politicile academice naționale” și declanșa o amplă discuție despre o eventuală consolidare în mediul universitar clujean sau între universitățile generaliste și cele de medicină, discuție rămasă fără rezultat până acum.

Iar asociația cercetătorilor Ad Asta aprecia că degradarea științei “este probabil expresia voinței reale a unui segment dominant al exponenților statului și mediului academic”, organizația acuzând „probleme grave ale legislației, care au fost menținute sau introduse intenționat”.

Citește și:
România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai / După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023
Universitatea Babeș-Bolyai reacționează după ce România a rămas nereprezentată în reputatul clasament global al universităților Shanghai – ARWU, în 2023: “Erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, pe care UBB nu le-a mai putut “compensa singură”
Ligia Deca, despre ieșirea universităților românești din topul Shanghai: O oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu / Universitățile s-au concentrat pe asigurarea unui act educațional de calitate pentru studenți, nu pe rezultatele cercetării sau premianți Nobel ori Fields / Vom adopta noi standarde minimale pentru conferențiar și profesor
Modelul francez de ascensiune în clasamentul Shanghai al universităților, în care România nu mai apare anul acesta: în top sunt universități noi, formate prin asocierea unora vechi și prin integrarea unor institute de cercetare, plus finanțări prin programe speciale, sprijinite sistematic de autorități
Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, despre reprezentarea în rankingul Shanghai: Dacă universitățile din Cluj, București, Iași reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină, toate intră în top 1000, unele dintre ele chiar în top 500
Degradarea științei “este probabil expresia voinței reale a unui segment dominant al exponenților statului și mediului academic”, acuză organizația cercetătorilor Ad Astra, după ieșirea României din clasamentul Shanghai / Organizația invocă “probleme grave ale legislației, care au fost menținute sau introduse intenționat” inclusiv în ultimele măsuri legislative

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


7 comments
  1. UK si SUA in frunte, ca mai mereu, dupa 1918, cand au infrant Germania. Cate premii Nobel avea Imperiul german intre 1900 si 1918, pe cele 4 discipline alese initial ? Clasamentul asta e ….

  2. Aparent nu e suficient să latri texte legate de ”no, dar noi aici la noi la UBB avem no tradiție în excelență no” ca să fii relevant pe plan internațional.

    Poate așa învață și acest pamflet intelectual denumit mediul universitar românesc să nu mai angajeze toate gradele de rudenie și toți abuzatorii în universități.

    Ascultați feedback-ul studenților, dați afară toate nulitățile și toți paraziții din școlile doctorale, e chiar atât de simplu.

  3. Adevarul pur. Plini de ingamfare, nepotism in mediul universitar, laudarosenie si neintelegerea adevaratelor standarde de competenta. Ce zic savantii din Academie? Locul meritat intr-o competitie veritabila.

    1. Da să te uiți în gura lu” Deca și a Academiei Române ce semn e?

      Prostie e atunci când te faci că nu vezi realitatea și mai și faci pe deșteptul…

      1. Sa facem invatamant numai pentru topuri atunci! Macar stiti ce criterii sint avute in vedere pentru realizarea lor? Obsesia asta e similara cu cea care pune pret pe scientometrie, iar scientometria nu are legatura cu calitatea, ci cu forma si cantitatea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scrisoare fără precedent de susținere a directorului celui mai mare proiect de cercetare din România: peste 100 de cercetători, ingineri, doctoranzi de la Laserul de la Măgurele anunță că îl sprijină pe Nicolae Zamfir, ținta unor “tentative de discreditare”

O bună parte din cercetătorii de la Măgurele fac front comun în sprijinul directorului celui mai mare proiect de cercetare din România, Nicolae Zamfir. “Subsemnații, cercetători la Centrul ELI-NP, protestăm…
Vezi articolul

ANALIZĂ Cum poate contribui captarea și stocarea carbonului la prevenirea încălzirii globale. Importanța reutilizării sondelor de petrol și gaze naturale în contextul captării și stocării carbonului

”Se estimează că activitățile umane au produs o încălzire globală cu aproximativ 1,0 grad Celsius mai mare decât aceea din perioada preindustrială, cu un interval probabil cuprins între 0,8 –…
Vezi articolul

REZIDENȚIAT 2021 Record de absolvenți de medicină înscriși – concurență de doi pe loc la concursul de anul acesta, care are loc duminică. Ministerul Sănătății a anunțat regulile de desfășurare

Concursul de intrare în Rezidențiat are un număr record de înscriși în acest an, peste 12.500, a anunțat Ministerul Sănătății vineri dimineață, într-un comunicat de presă. Este un număr „mai…
Vezi articolul

Componența Consiliului Național al Cercetării Științifice, for ce stabilește standardele în cercetare, a fost actualizată: intră un membru nou, ies doi / 13 dintre cei 21 de membri desemnați în 2020 pentru un mandat de 4 ani rămân în funcție

Componența Consiliului Național al Cercetării Științifice a fost modificată printr-un ordin publicat, săptămâna trecută, în Monitorul Oficial. Față de ultima componență valabilă, schimbările sunt limitate – numărul membrilor a fost…
Vezi articolul