România a depășit ușor, în 2025, pragul de 10% în ceea ce privește rata de participare a adulților la învățare, dar, după o creștere substanțială în ultimii zece ani, rămâne printre ultimele țări la nivel UE la acest indicator-cheie privind situația din educație, arată ultimele date Eurostat.
- Dacă, în 2015, România avea o rată de participare a adulților (25-64 de ani) la învățare de doar 1,3%, rata a ajuns, acum, la 10,2%, cu 8,9 puncte procentuale mai mult.
Aceasta înseamnă că România nu mai este pe ultimul loc în UE, la acest capitol, așa cum era în 2015. Dar nici nu a ieșit din plutonul codaș: rata de participare la educație a adulților români o depășea, în 2025, doar pe cea din Germania, Polonia, Croația, Bulgaria și Grecia.
Și abia a atins media UE din urmă cu un deceniu (10,1%). Între timp, media europeană a avansat puțin, până la 13,7% în 2025, în condițiile în care unele țări au crescut foarte puțin (Grecia, Bulgaria, Croația, iar altele, cu procente considerabil mai mari, au cunoscut un ușor regres în ultimii 10 ani (Danemarca, Luxemburg, Franța).
- Participarea la educație este unul dintre indicatorii folosiți la nivel european, alături de cei referitori la educația preuniversitară, universitară și competențe digitale, pentru evaluarea calității educației – unul dintre obiectivele ONU de dezvoltare durabilă în lume.
Rata de participare a adulților la învățare este, în cazul „liderilor” europeni, de câteva ori mai mare decât cea raportată de România:
- De aproape 4 ori mai mare în Suedia (38,2%)
- De circa 3 ori mai mare în Danemarca (31%) sau Finlanda (28,1%)
- De circa 2,5 ori mai mare în Olanda (25,9%) sau Estonia (23,8%)
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate de Malta (+12,3 puncte procentuale), Estonia (+11,9 puncte procentuale), Belgia (+11,1), Slovenia (+10,9).
Eurostat notează că, în 2025, rata de participare la educație a fost cu 2,5 puncte procentuale în cazul femeilor decât în cazul bărbaților (14,9% față de 2,4%), iar rata femeilor a crescut mai rapid decât cea a bărbaților în ultimul deceniu, cu o diferență de 4 puncte procentuale între 2015 și 2025 (față de 3,2 în cazul bărbaților).
