Plata parțială a contribuției restante a României către Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru anul 2024, în valoare de 60.682.728 lei, apare într-un proiect de hotărâre de guvern pus de Ministerul Educației și Cercetării în consultare luni, 8 decembrie. Documentele oficiale arată că această sumă acoperă doar o parte din datoriile acumulate, iar efectul concret ar fi recăpătarea temporară a dreptului de vot pierdut de România în ESA, pentru o perioadă limitată, până la 31 ianuarie 2026. Practic, România ar obține înapoi dreptul de vot pentru aproximativ o lună.
Conform notei de fundamentare publicate de minister, restanțele României față de ESA se ridicau la 58,2 milioane de euro la 1 noiembrie 2025. Neplata acestor contribuții a dus la pierderea dreptului de vot în Consiliul ESA, în comitetele de program și în toate structurile decizionale ale agenției, începând cu 1 iulie 2025. Documentul mai arată că plata parțială propusă acum este necesară „pentru recuperarea dreptului de vot până la data de 31 ianuarie 2026” și pentru amânarea aplicării sancțiunilor suplimentare din partea ESA.
- Președintele Autorității pentru Cercetare, Andrei Alexandru, anunțase la finalul lunii noiembrie că România încearcă să plătească până la sfârșitul anului minimul necesar din datoriile față de Agenția Spațială Europeană, pentru a recăpăta dreptul de vot.
Proiectul vine după ce Edupedu.ro a arătat cum România se află pe contrasens cu restul Europei, reducându-și contribuțiile cu 35% într-un moment în care celelalte state membre ESA le cresc masiv.
Autorii proiectului de HG confirmă oficial deteriorarea semnificativă a poziției României în agenția europeană. Nota de fundamentare precizează că nu este pentru prima dată când țara își pierde dreptul de vot: între iulie 2018 și octombrie 2022, România s-a aflat în aceeași situație, din același motiv – acumularea de restanțe. Atunci, ESA a adoptat un plan special de acțiune care includea măsuri restrictive precum reducerea pachetelor financiare alocate României, suspendarea mecanismului de fair return și blocarea accesului la noi programe până la achitarea datoriilor. România a reușit la acel moment să își recupereze dreptul de vot printr-o plată efectuată în octombrie 2022, când tot Edupedu.ro a semnalat că țara noastră are datorii uriașe către instituția de cercetare spațială.
Conform legislației și acordurilor ESA, contribuțiile României includ o parte obligatorie și una opțională, aferentă programelor la care statul decide să participe. Prin aceste programe, România este implicată în dezvoltări europene majore, de la racheta Vega E, la vehiculul spațial Space Rider, misiunea JUICE, programul Artemis, roverul marțian Rosalind Franklin, misiunea Vigil pentru monitorizarea Soarelui sau programe de navigație de generație viitoare. Documentele notează că România are 294 de entități eligibile pentru contracte ESA, majoritatea din industrie, care riscă să piardă proiecte, specialiști și oportunități dacă situația financiară nu se remediază.
Nota de fundamentare detaliază și impactul economic al participării la ESA: fiecare euro investit generează între 4 și 16 euro în economie, iar contribuțiile sunt returnate sub formă de contracte industriale, impozite, locuri de muncă și tehnologii avansate. Prin comparație, restanțele semnificative ale României au efecte directe asupra sectorului privat, cercetării și poziției țării în ecosistemul spațial european.
Plata propusă acoperă însă doar o parte din datorii, iar documentul nu precizează un calendar complet de achitare a sumelor restante, nici o strategie pe termen lung pentru stabilizarea relației cu agenția spațială.
Demersul vine după o serie de presiuni publice și după ce Edupedu.ro a arătat că industria spațială românească riscă să fie afectată sever, în timp ce autoritățile au comunicat contradictoriu sau au minimalizat gravitatea situației. Noua propunere de hotărâre este supusă consultării publice până pe 18 decembrie.
Redacția
Ioana Nicolescu
Ș.L.