Scriitoarea Doina Ruști apără noua programă de clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică până în 12 decembrie, pe care a numit-o „un act curajos”. Într-un editorial semnat în revista Ficțiunea, Doina Ruști, spune că „programa actuală nu e o întoarcere la ceaușism, ci un mod de-a rupe pisica, într-un moment de haos generalizat, de confuzie, (…) după ce programele școlare s-au doldoroșit cu noțiuni de semiotică deja ieșite din uz, cu un amalgam de texte imposibil de ordonat, cu scriitori selectați pe criterii labile”.
- Programa de română propusă de Ministerul Educației cu susținerea Academiei reactivează modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu, promovează protocronismul din epoca ceaușistă și este „o bombă cu ceas” pentru integrarea europeană a societății – acuză zeci de cercetători ai Academiei și mii de profesori care cer abandonarea integrală a documentului
Scriitoarea Doina Ruști apără noua programă e clasa a IX-a la limba și literatura română, criticată de profesori și peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori și regizori.
Într-un editorial în revista Ficțiunea, scriitoarea spune că actuala programă e în primul rând un act curajos tocmai datorită abordării literaturii din perspectiva evoluției în timp, pornind de la cronicarii secolului al XVI-lea.
„Actuala programă e în primul rând un act curajos. Mulți ani literatura s-a studiat pe teme, pe specii, puțintel cronologic pe la final de școală, încât treptat s-a instalat un tip de educație fragmentară, cu o informație decupată”, a spus scriitoarea.
Ea a mai punctat că „programa actuală nu e o întoarcere la ceaușism, ci un mod de-a rupe pisica, într-un moment de haos generalizat, de confuzie, după ce învățământul universitar s-a transformat în sufragerii familiale, după ce programele școlare s-au doldoroșit cu noțiuni de semiotică deja ieșite din uz, cu un amalgam de texte imposibil de ordonat, cu scriitori selectați pe criterii labile etc. Or, liceul este școala cunoștințelor de bază. Iar programa actuală pledează pentru asta. De ce am vrea să facem hermeneutica înmulțirilor, înainte de a învață tabla înmulțirii?”, scrie Doina Ruști.
Scriitoarea remarcă, asemeni opiniei Oanei Fotache, coordonatoarea grupului de autori ai programei, că ține mult de modul în care profesorul predă și alege textele, nu cronicarii și cronologia literaturii în clasa a IX-a ar fi problema.
„Apoi, noua programă nu se oprește la cronicari, ci vin legăturile cu celelalte: ideile iluministe, începuturile realismului. Nimic nu formează personalitatea unui om ca acel sentiment de luare în stăpânire a istoriei. Să știi ce-a fost ca să poți sintetiza, să poți extrage tu însuți temele ori speciile și codurile literare – cam toate astea țin de învățare”, spune Doina Ruști.
Scriitoarea sugerează și că ar fi nevoie de „prudență în ceea ce privește introducerii literaturii contemporane în manuale ori chiar în programe. Literatura contemporană ar trebui să fie doar referențială în studiul literaturii clasice”.
„E ușor să dai vina pe elevi: elevii mei nu vor putea să citească literatură veche! Nu cred nici în ruptul capului așa ceva. Când sunt elevii nemulțumiți de materia predată? Când profesorul e nesigur, nepregătit, în mod manifest el însuși nemulțumit de conținut. Iar toate astea vin din superficialitatea unui dascăl, din înfumurare, mai ales din trădarea meseriei.
Între școală și lectură e diferență. Școala trebuie să-ți dea sistemul, să-ți arate faptele și ordinea lor.
Alături de orele de română, în continuarea lor, e nevoie de cluburi de lectură, de alt tip de educație, care formează gusturile cititorilor. Dar ca să citești, mai întâi te instruiești.
Mereu am fost împotriva cititul haotic la vârstele formării. Mai mult, cred că școala înseamnă în primul rând cunoștințe de bază, literatură clasică, fapte de interes național. Să știi că s-a scris niște secole cu alfabet chirilic. Că fiecare etapă literară a fost o cucerire, un progres. Abia după aceea vin plăcerile, rafinarea prin lecturi specifice. Literatura contemporană ar trebui să fie doar referențială în studiul literaturii clasice. Ba chiar aș zice că e nevoie de prudență în ceea ce privește introducerea ei în manuale ori chiar în programe. Nimic fundamental nu se clădește doar pe faptele momentului, ci pe cele care au trecut proba timpului. În general”, a mai scris Doina Ruști.
Informații de context
Programa pusă în dezbatere publică vine să înlocuiască programa care este în vigoare din 2009 și ar urma să se aplice pentru elevii care sunt acum în clasa a VIII-a.
Printre apărătorii acestei programe propuse se află și președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care îi numește „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici cu programa. „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”, spune Ioan Aurel Pop. Detalii aici
Programa propusă este intens criticată în spațiul public de la profesori universitari de specialitate, la profesori preuniversitari sau chiar și membri ai Academiei Române.
Peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori, au lansat un memoriu prin care cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”. Mai mult, aceștia susțin că programa reactivează modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu, promovează protocronismul din epoca ceaușistă și este „o bombă cu ceas” pentru integrarea europeană a societății –
Profesorii care critică programa, în special profesori universitari, reclamă faptul că este învechită, predată în urmă cu 50 de ani, spune Liviu Papadima, sau că este prea specifică și grea pentru elevi de liceu în clasa a IX-a.
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Și profesoara de didactica limbii și literaturii române Florentina Sâmihăian de la Facultatea de Litere a Universității din București atrage atenția că elevul real este absent din această programă. „Excluderea textelor nonliterare e cu adevărat riscantă, pentru că elevii rămân vulnerabili la manipulare și dezinformare„, spune ea.
Profesoara Mădălina Chitez, specializată în lingvistică aplicată, arată într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că noua programă are un profil lingvistic învechit, bazat pe termeni academici abstracți și pe un vocabular metalingvistic dificil, care poate bloca învățarea reală și împinge elevul într-o pedagogie a conspectului, nu a competențelor. În ansamblu, criticii susțin că programa nu creează continuitate cu gimnaziul, nu răspunde nevoilor generației actuale și riscă să accentueze problemele deja grave de înțelegere a textului la adolescenți.
Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart: O programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal.