Scriitorul Radu Vancu, despre programa de Limba și literatura română: Nu există nici o competiție între contemporani și clasici pentru prezența în manuale: cei dintâi funcționează în favoarea celor din urmă / E infinit mai eficient să aduci elevii de a IX-a dinspre Cărtărescu spre Arghezi și Dosoftei

345 de vizualizări
Radu Vancu / Foto: Facebook.com
Radu Vancu, scriitor și profesor universitar în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a explicat că miza programei de Limba și literatura română nu este să evidențieze autorii clasici sau contemporani, ci să le insufle elevilor pasiunea pentru lectură. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, acesta a subliniat că, în acest proces, este mai ușor ca elevii să devină interesați de lectură și, implicit, de autorii clasici, prin intermediul celor contemporani.

„Tot miezul chestiunii privitoare la programa școlară stă în întrebarea privitoare la ce vrem să producă. Iar eu cred că esențial nu e ca ea sa producă un mic număr de elevi cu o reprezentare diacronică asupra literaturii române – ci un mare număr de elevi cititori. Iar dragostea de literatură se învață mai eficient cu scriitori contemporani. Asta e tot.”, a spus Radu Vancu.

El a precizat că operele scriitorilor contemporani îi ajută pe elevi să înțeleagă că „literatura poate fi și despre ei și lumea lor”, așa că este mai ușor ca ei să devină pasionați de lectură citindu-le.

„Cât despre literatura veche – oricine e îndrăgostit de literatură îi va căuta frumusețea peste tot. Și la cei vechi, și la cei noi. Și în cultura proprie, și în alte culturi. Condiția unică e să reușești să-l îndrăgostești de literatură. Și asta se poate face categoric mai eficient cu scriitori contemporani. Am văzut-o în zeci de școli din țară: pur și simplu elevii reacționează magnetic când înțeleg că literatura poate fi și despre ei & lumea lor”.

„Nu există nici o competiție între contemporani & clasici pentru prezența în manuale: cei dintâi funcționează în favoarea celor din urmă. Cineva îndrăgostit de literatura lui Cărtărescu îi va descoperi inevitabil și pe clasicii reciclați de literatura lui. Și va învăța să-i iubească și pe ei. Dar e infinit mai eficient să-i duci pe elevii de a noua dinspre Cărtărescu spre Arghezi & Dosoftei – invers e substanțial mai greu & va funcționa numai pentru câțiva”, a mai adăugat scriitorul.

Redăm postarea integrală a profesorului Radu Vancu:

„Tot miezul chestiunii privitoare la programa școlară stă în întrebarea privitoare la ce vrem să producă.

Iar eu cred că esențial nu e ca ea sa producă un mic număr de elevi cu o reprezentare diacronică asupra literaturii române – ci un mare număr de elevi cititori.

Iar dragostea de literatură se învață mai eficient cu scriitori contemporani. Asta e tot.

Cât despre literatura veche – oricine e îndrăgostit de literatură îi va căuta frumusețea peste tot. Și la cei vechi, și la cei noi. Și în cultura proprie, și în alte culturi. Condiția unică e să reușești să-l îndrăgostești de literatură.

Și asta se poate face categoric mai eficient cu scriitori contemporani. Am văzut-o în zeci de școli din țară: pur și simplu elevii reacționează magnetic când înțeleg că literatura poate fi și despre ei & lumea lor.

Nu există nici o competiție între contemporani & clasici pentru prezența în manuale: cei dintâi funcționează în favoarea celor din urmă. Cineva îndrăgostit de literatura lui Cărtărescu îi va descoperi inevitabil și pe clasicii reciclați de literatura lui. Și va învăța să-i iubească și pe ei.

Dar e infinit mai eficient să-i duci pe elevii de a noua dinspre Cărtărescu spre Arghezi & Dosoftei – invers e substanțial mai greu & va funcționa numai pentru câțiva.

Vreau o programă care să producă cititori în masă. Care să reprezinte conștiința de sine a României de mâine. Iar asta se poate obține numai dacă într-a noua îi câștigăm pe elevi de partea literaturii.

Iar după ce-i vom îndrăgosti de literatură vor merge singuri către clasici. Și vor ști să le vadă frumusețea extraordinară. Și vor avea instrumentele s-o înțeleagă & s-o iubească.

Altfel, o spun cu tristețe enormă, nu va funcționa. Se va citi și mai puțin în România, dacă programa va rămâne și după consultarea publică așa cum e acum.

Iar conștiința de sine a României va fi și mai scăzută. Și extremismul & orice alt virus istoric malign vor fi de neoprit.

Fiindcă singurul sistem imunitar care i-ar putea opri ar fi o populație care citește”.

Informații de context

Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.

Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.

Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.

Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.

Citește și:

Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați
Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă
Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!
ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI
Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen
Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INTERVIU Psihologul Diana Vasile, despre admiterea la liceu: Să nu dăm mizei pentru liceu mai multă valoare decât dăm copilului / Educația lui are nevoie să se refere și la o doză de incertitudine, de adaptare la ceea ce este, nu la ceea ce vrea

„Admiterea la liceu este o etapă în care rolul anturajului crește, de aici miza pentru liceu; desigur, o putem înțelege, dar să nu dăm mizei mai multă valoare decât dăm…
Vezi articolul

Directorul Viforel Dorobanțu: Dacă se mai așteaptă cineva din inspectorat sau minister ca vreun director să-și facă numărul de asistențe la ore, atunci are, din punctul meu de vedere, o imaginație bogată. Îmi asum că nu o să le fac, pentru că n-am cum

Directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, Viforel Dorobanțu, a spus că își asumă că nu o să facă asistențele la ore, „pentru că n-am cum”. „Dacă se mai așteaptă cineva…
Vezi articolul

Mihaela Popa, fost secretar de stat, cere desființarea Titularizării: Să ai 40 de ani, să fii Ministrul Educației și să păstrezi toate obiceiurile comuniste moștenite, asta înseamnă maximă incompetență

Titularizarea trebuie anulată și înlocuită cu angajarea profesorilor direct de către școală, prin modalitatea decisă de fiecare unitate de învățământ, propune fostul secretar de stat Mihaela Popa. „Să ai 40…
Vezi articolul

Limitarea numărului de mandate pentru persoanele din conducerea universităților, altele decât rectorii – eliminată printr-un amendament la proiectul legii învățământului superior

Un mecanism prin care universitățile urmau să aplice, prin carta universitară, limitări pentru mandatele persoanelor din structurile lor de conducere, altele decât rectorii, a fost eliminat, în baza unui amendament…
Vezi articolul

Noua Politehnica București, formată după fuziunea cu Universitatea din Pitești, își începe activitatea didactică în noua formulă începând cu anul universitar 2023-2024 – legea de înființare a fost publicată în Monitorul Oficial

Noua Universitate Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, înființată prin fuziunea Universității Politehnica din București cu Universitatea din Pitești, își va începe activitățile didactică în noua formulă începând cu…
Vezi articolul