O scrisoare metodică cu recomandări pentru educatoarele care predau copiilor din grădinițe și creșe a fost trimisă de Ministerul Educației. Sunt abordate aspecte ce țin de sala de clasă și de organizarea activității cu cei mici. „Dacă un profesor ajunge la finalul anului şcolar la concluzia că nu a folosit niciodată informaţiile sau materialele afişate, nu a făcut referire la ele, înseamnă că ele nu au avut nicio valoare pedagogică pentru elevii săi”, se arată în textul scrisorii.
- Anul şcolar 2022 – 2023 se va derula sub deviza: Joc, respect şi bucurie!, conform documentului consultat.
În document apare că sunt cazuri în care profesorii sunt conştienţi de efectele negative ale supraîncărcării sălilor de clasă, cunosc faptul că un mediu mai simplu stimulează creativitatea, însă se tem de impresia pe care o sală goală o generează în rândul părinţilor.
Ministerul Educației transmite că televizorul trebuie utilizat cu multă precauție și este recomandat un timp scurt pentru vizionare, sub îndrumarea educatoarei care oferă explicații: „Multe săli de grupă sunt dotate cu televizoare, dar utilizarea acestora trebuie făcută cu multă precauţie şi cu un scop precis. Educatoarea trebuie să planifice, numai dacă este necesar, un timp scurt pentru vizionare, să selecteze un anumit program care vine în acord cu tema activităţilor (un minidocumentar, imagini şi peisaje, un joc educativ). Este util ca vizionarea programului sau a secvenţei respective să aibă loc cu un grup de copii, sub îndrumarea educatoarei care participă alături de aceştia pentru a le da explicaţii”.
„Televizorul trebuie folosit pentru a completa cunoştinţele copiilor şi nu ca un element concurent pentru activităţile din sala de grupă, în scopul vizionării desenelor animate”, potrivit sursei citate.
Jucăriile și materialele necesare desfăsurării activitătilor trebuie așezate la nivelul copiilor, astfel încât aceştia să le poată vedea, să le poată alege şi să le aşeze la locul lor, transmite ministerul. Educatoarele trebuie să organizeze spațiul în centre, cum ar fi: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele.
Pentru copiii de la creșă, sala de grup va fi împărțită în cel puțin două zone, conform scrisorii:
- zona pentru joc liber, unde se poţ desfăşura activităţi mai zgomotoase;
- zona pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura activităţile care necesită linişte şi concentrare. Aici trebuie să existe cel putin două centre de interes din cele recomandate pentru copiii de la naştere la 6 ani (Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţîi, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă etc.);
„Ministerul Educaţiei încurajează cadrele didactice din unităţile de educaţie timpurie (creşe şi grădiniţe) să urmărească construirea unui mediu educaţional care:
- să exprime grijă pentru starea de bine a copilului, linişte, ordine, armonie;
- să-i permită copilului să exploreze liber spaţiul, să se manifeste: să poată alerga, să poată cânta, să poată râde zgomotos (delimitarea unor zone gălăgioase de zonele de linişte/învăţare);
- să-i confere copilului o stare de siguranţă, securitate fizică şi emoţională pentru a putea să exploreze, experimenteze şi să integreze experienţele trăite;
- să evite supraîncărcarea, însă, în acelaşi timp să-i incite curiozitatea copilului;
- să-i permită copilului să se exprime şi să primească răspunsuri şi confirmări ale reuşitelor sale din partea unui adult, aspect important din punct de vedere afectiv pentru el;
- să reflecte diversitatea culturală;
- să exprime adaptare la particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor.”
Planificarea activităților
Despre planificarea anuală se menționează că este un ghid care poate suferi modificări pe parcursul întregului an școlar, în funcție de nivelul de dezvoltare al copiilor din grupă, de preocupările, interesele și dorinţele acestora, precum și în funcție de resursele pe care cadrul didactic le are la dispoziție.”
La grădiniță nu pot fi abordate mai puţin de patru teme anuale de studiu, iar la creșă – mai puţin de două teme anuale de studiu.
„Planificarea anuală se realizează pe teme săptămânale (nivel antepreşcolar – creşe) şi pe proiecte tematice şi teme săptămânale independente (nivel preşcolar – grădinite)”, se arată în textul consultat.
În text se subliniază că, în contextul noului curriculum, profesorul „nu îsi va îndrepta atentia către un număr de activităti dat de planul de învătământ, pentru că nu există o astfel de limitare numerică. În schimb, acesta va avea în vedere asigurarea unui echilibru în planificarea tuturor tipurilor de activităţi şi a mijloacelor de realizare a acestora, atât zilnic, cât şi săptămânal”.
Despre evaluarea copiilor
La creșă și grădiniță, accentul cade pe evaluarea progresului copilului în raport cu el însuşi şi nu pe achiziţiile acestuia la nivelul conţinuturilor predate. Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate).
Sursa citată precizează că evaluarea trebuie să îndeplinească trei funcţii:
- măsurare (ce a învăţat copilul?);
- predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor, şi în special pentru intrarea în şcoală?);
- diagnoză (descrierea stării de fapt şi identificarea aspectelor care perturbă dezvoltarea copilului).
„O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu părinţii şi pe date confirmate de portofoliul copilului, fişe”.
Scrisoare metodică poate fi consultată mai jos:
Informații de context
Reamintim că o parte din creșele de stat au trecut de la autoritățile locale în administrarea Ministerului Educației. Edupedu.ro a scris că doar puțin peste o treime din creșele existente au trecut sau sunt în curs de preluare de către Ministerul Educației. Astfel, 247 au rămas la primării, iar 148 sunt în subordinea Ministerului Educației. În jumătate din județele din România nu existau anul trecut educatori în creșele preluate de minister.
Dacă înainte se puteau înscrie copiii cu vârste între 11 luni și 3 ani, acum grupa de vârstă acceptată este 0 luni – 3 ani, împărțirea nemaifiind într-o singură grupă cu 7 copii, în medie, dar nu mai mult de 9 și nu mai puțin de 5, ci în felul următor:
- grupa mică: 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
- grupa mijlocie: 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 15;
- grupa mare: 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20.
Doar creșele cu program prelungit vor funcționa pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanțelor școlare, perioadă în care se organizează activități educaționale recreative, potrivit metodologiei.
Foto: © Psisaa | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
BREAKING Toate creșele care „au funcționat legal” în anul școlar trecut au fost acreditate “din pix”, printr-un ordin de ministru. Miza deciziei – 15 mii de lei pentru fiecare copil din aceste instituții de învățământ
OFICIAL Părintele sau reprezentantul legal are dreptul să stea cu copilul la creșă, pentru a-l acomoda, cel mult 2 săptămâni după înscriere / Regulile de funcționare a creșelor de stat au fost publicate în Monitorul Oficial
Educatorul – puericultor de la creșă este obligat să informeze în scris părinții, ori de câte ori e nevoie, despre progrese, dificultăți și starea emoțională a copilului, plus să colaboreze cu psihologi pentru dezvoltarea emoțională, potrivit metodologiei aprobate de Guvern
Doar puțin peste o treime din creșe vor trece în subordinea Ministerului Educației, restul rămân în subordinea primăriilor cu finanțare de la minister. În jumătate din județele din România nu există educatori în creșele preluate de minister
ianuarie 2022 – Legea care prevede că în creșe pot merge copii de la 0 luni la 3 ani, promulgată de președintele Iohannis / La „grupa mare” vor putea fi și câte 20 de copii. Acreditarea este primită cadou de toate creșele existente de stat, particulare și confesionale, fără să mai treacă pe la ARACIP, la intrarea legii în vigoare
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Redacția
Mihai Peticilă
3 comments
Am fost de curând cu copilul la nou înființata creșă din Ilfov, care s-a deschis neavând toate avizele. Televizoarele erau pornite pe postul Tralala de la prima ora in cel puțin trei din cele patru săli de grupa. Erau copii în sala hipnotizați la TV, cu picioarele în poziție W (nerecomandata absolut deloc) si doamnelor nici ca le pasa de aspectele acestea. Le-am spus doamnelor educatoare si îngrijitoare ca am evitat sa las copilul la TV si ca nu as vrea sa înceapă acum, la creșă, sa se uite la televizor. Mi s-a spus inițial că se vor porni televizoarele doar pentru materiale didactice. Când am întrebat îngrijitoarea despre programul de vizionare, mi-a spus ca ii mai lasă la TV pe desene când se plictisesc. Pentru mine e clar ca nu se ține cont în unități de recomandările de la minister / inspectorat. Vă întreb, ce aș putea să fac sa conving sau să determin personalul din creșă sa nu îmi expună excesiv copilul la desene animate, daca nu chiar deloc? Plângere la inspectorat? Și dacă fac plângere, nu am nicio garanție că se vor lua măsuri sau că se vor respecta recomandările.
Nu cred ca cei de la tara au Tv…Decat cei de la oras poate,dar nu toți..
Daca mediul este “factor activ si decisiv” nu ar fi cazul sa se schimbe? Degeaba invata copiii la scoala despre valori cand la TV apar tot felul de indivizi obraznici, plagiatori, hoti, tupeisti, incompetenti, asa zisi politicieni.
Nu pot sa nu remarc reinventarea pedagogiei si psihologiei prin sfidarea logicii. Factorii care influenteaza dezvoltarea umana sunt doar 2: ereditatea si mediul. Educatia face parte din mediu. “Al treilea educator” e o inventie a vreunui absolvent de Spiru Haret care a chiulit la cursul de logica si a ajuns pe la minister?
Sa ma astept deci ca dupa acesta scrisoare educatorii si profii pentru invatamantul primar sa nu mai urle la copii? Sa nu-i mai ameninte sau sa dea feedback negativ?
Nevoile didactice, btw. nu metodice, sunt reale. Insa metoda de a le satisface este cel putin dubioasa. Mult mai bune ar fi niste cursuri decat niste scrisori. Se scriu scrisori pentru a rezolva aspecte importante si se fac cursuri cu niste tematici care nu au nici o legatura cu nevoile de formare.