„Simpatizanți de pe margine” care au interesul să se promoveze prin intermediul manualelor școlare, acuză profesorul și criticul literar Paul Cernat despre scriitorii, profesorii universitari și cercetătorii care au semnat memoriul prin care semnalează informații eronate științific în programa propusă de clasa a IX-a la limba și literatura română

Profesorul și criticul literar Paul Cernat a spus despre cei care au semnat memoriul care critică programa de limba română propusă la clasa a IX-a, că sunt „simpatizanți de pe margine care au interesul să se promoveze prin intermediul manualelor școlare”. Paul Cernat a făcut declarația în cadrul dezbaterii organizate joi la Academia Română pe marginea programei de clasa a IX-a de limba română, contestată în spațiul public chiar și de cercetători ai Academiei.

Edupedu.ro a scris că peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Ei acuză printre altele că în document sunt „informații eronate științific”. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie. Vezi aici lista semnatarilor
Dezbaterea a avut loc cu o zi înainte de termenul limită până la care mai pot fi aduse propuneri pentru modificarea programei de clasa a IX-a pentru limba și literatura română

Criticul literar Paul Cernat, conferențiar universitar de la Facultatea de Litere a Universității din București, îi numește „simpatizanți de pe margine care au interesul să se promoveze prin intermediul manualelor școlare” pe cei peste 200 de scriitori, regizori și profesori din mediul universitar și preuniversitar care au semnat memoriul prin care îi cer ministrului Educației să regândească integral programa propusă la clasa a IX-a.

„Mai există un memoriu, un text are circulă deja și care reprezintă și alte de puncte de vedere. A spune că cei 200-300 la care s-au adăugat încă vreo 2000 de simpatizanți reprezintă majoritatea specialiștilor, este, cum să spun, cel puțin amuzant, pentru că sunt mult mai mulți profesori. Întâmplarea face că pot oferi eu însumi în orice moment câteva sute de nume alternative care să semneze ceva contrar acestui protest.

Prin urmare, cred că ar fi bine să nu ne grăbim cu asemenea evaluări. Nu s-a făcut niciun referendum, nu s-a făcut nicio rundă de alegeri care să ateste cât sunt mai mulți. (…)

Majoritatea nu este un criteriu relevant atunci când vorbim despre asemenea lucruri. Aici ar trebui discutate în comunitatea de specialiști și doar în comunitatea de specialiști. Apoi de abia disputat. Și când spun comunitate specialiști mă refer și la cei interesați, profesorii din preuniversitar, dar nu cu simpatizanți de pe margine, cu scriitori și așa mai departe, care au interesul să se promoveze prin intermediul manualelor școlare și asta este, îi putem înțelege, dar cred membrii instituțiilor culturale, de cercetare, academice, așa mai departe”.

Criticul literar Paul Cernat mai spune că „s-a ajuns într-un punct foarte periculos” al discuției privind programa școlară:

„Trebuie să existe o consultare o dezbatere care să continue. A existat și există, vă mulțumesc pentru prilejul pe care ni l-ați dat să ne spunem punctul de vedere. Vor mai exista și să sperăm că va ieși ceva bun și că atmosfera se va detensiona totuși pentru că s-a ajuns după părerea mea într-un punct foarte periculos”, spune Paul Cernat.

Informații de context

Ministerul Educației a pus în consultare publică până pe 12 decembrie 2025 proiectul programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, parte din setul de programe pentru liceu asociate noilor planuri-cadru.

Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.

În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.

Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.

Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]

Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026.

Și istoria limbii române, de la alfabetul chirilic și subdialectele daco-românei, dar și etimologia cuvintelor sunt propuse la clasa a IX-a tot pe același principiu al evoluției.

Programa pusă în dezbatere publică vine să înlocuiască programa care este în vigoare din 2009 și ar urma să se aplice pentru elevii care sunt acum în clasa a VIII-a.

Programa propusă este intens criticată în spațiul public de la profesori universitari de specialitate, la profesori preuniversitari sau chiar și membri ai Academiei Române.

Profesorii care critică programa, în special profesori universitari, reclamă faptul că este învechită, predată în urmă cu 50 de ani, spune Liviu Papadima, sau că este prea specifică și grea pentru elevi de liceu în clasa a IX-a.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Și profesoara de didactica limbii și literaturii române Florentina Sâmihăian de la Facultatea de Litere a Universității din București atrage atenția că elevul real este absent din această programă. „Excluderea textelor nonliterare e cu adevărat riscantă, pentru că elevii rămân vulnerabili la manipulare și dezinformare„, spune ea.

Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart: O programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal.

Președintele Academiei Române a fost vizat de critici din partea oponenților noii programe, după ce i-a numit pe cei care nu sunt de acord cu acest document „toboșari ai vremurilor noi”. Profesoara Monica Halaszi, care a participat la elaborarea programei, și secretarul onorific al ministrului Daniel David, Radu Szekely, au declarat: „mai bine toboșar, decât trompetist”.

În plus, profesorul universitar Liviu Papadima i-a reproșat lui Ioan-Aurel Pop că declarațiile sale privitoare la programa de română conțin „interpretări hazardate” și „inadvertențe de documentare”. Acesta l-a acuzat pe academician că ar prelua afirmații despre programele actuale fără să le verifice.