Sondaj IRES. Portretul copilului educat, definit de părinți: să fie respectuos, să aibă cei 7 ani de-acasă, să învețe bine, să fie independent și ascultător în aceeași măsură

Să fie respectuos, să știe să se comporte în societate, să învețe bine, să fie independent/descurcăreț, dar în aceeași măsură ascultător/disciplinat – este portretul copilului educat, în viziunea părinților. Rezultatele aparțin unui sondaj IRES realizat la comanda asociației Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională. Disciplina este apreciată mai mult de către cei vârstnici și cu școlaritate redusă, în timp ce independența este valorizată mai mult de către tineri și cei cu studii superioare.

Sondajul de opinie „Percepția publică privind educația timpurie în România” a fost realizat în perioada 01-03 martie 2021 pe 1.303 persoane, de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) la comanda Centrului Step by Step. Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ± 2,8%.

La întrebarea „Ce înseamnă pentru dumneavoastră un copil educat?”, întrebare cu răspuns multiplu spontan, aproape 50% au răspuns „să fie respectuos”. 31% dintre părinți au ales „să aibă cei șapte ani de acasă/ să știe să se comporte în societate”, 23% „să meargă la școală/ învețe bine”, 12% au răspuns „să fie independent/ responsabil/ descurcăreț” și tot 12% au ales „să fie cuminte/ ascultător/ disciplinat”.

Alte lucruri pe care părinții le-au enumerat drept calități ale unui copil educat, dar în procente mici, sunt următoarele:

• 5% să aibă cunoștințe bogate/ cultură generală/ să fie informat/ citit
• 4% să fie cinstit/ corect
• 4% să fie empatic/ înțelegător/ atent cu ceilalți
• 3% să știe să comunice/ să vorbească
• 2% să fie inteligent/ isteț
• 1% să fie echilibrat
• 1% să aibă inițiativă
• 1% să fie creativ
• 0,2% să fie curios

Educație pentru copiii de vârstă mică: în familie sau la creșă/grădiniță?

Pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani, așteptarea largă a majorității este de sta acasă cu cineva din familie; o treime preferă creșa în locul familiei. Explicația poate sta în oferta scăzută de creșe pe piață, dar și în credința că un copil este mai bine îngrijit și educat acasă decât la creșă, arată Centrul Step by Step într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Creșa este preferată mai mult de vârstnici și de cei din mediul urban, în timp ce tinerii au mai degrabă o preferință pentru familie drept cadru educațional pentru primii 3 ani. Concret, din rândul celor care au copii de vârstă preșcolară, 28% aleg creșa, în timp ce 71% preferă familia pentru îngrijirea și educarea copilului.

De precizat că 30% dintre respondenți au copii sub 18 ani și 13% au declarat că intenționează să facă un copil în următorii ani. Din cei 18% care spun că au copii sub 18 ani, 49% au copii cu vârsta între 0 și 7 ani. Sondajul a fost realizat pe un total de 1.303 subiecți, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în perioada 01-03 martie 2021, cu o eroare maximă tolerată ± 2,8%.

În cazul grădiniței, 93% preferă grădinița în locul familiei, în timp ce numai 7% din respondenți aleg familia. Tinerii, cei cu educație scăzută și din mediul rural preferă într-o proporție mai mare familia decât cei peste 50 de ani și din mediul urban.

Ce consideră părinții că este important ca cei mici să facă la grădiniță:

Cine alege grădinița sau creșa?

La întrebarea „În familia dumneavoastră, cine ia sau a luat decizia privind alegerea creșei sau a grădiniței?”, 78% dintre părinți au răspuns „ambii părinți, împreună”, 14% au ales „mama”, iar 1% „tata”.

Care sunt criteriile pe baza cărora părinții aleg grădinița sau creșa pentru copii:

Câtă încredere au părinții în personalul din grădinițe și creșe: 37% au puțină încredere sau deloc

Ce semnificație are pentru părinți conceptul de „educație timpurie”

Educația și dezvoltarea sunt pentru majoritatea respondenților esența educației timpurii, în tip ce paradigma medicală a îngrijirii copilului rămâne semnificativă pentru o treime din cei care declară că știu ce este educația timpurie, cu precădere în rândul celor peste 50 ani, fără studii superioare, precizează Centrul Step by step.

1 din 3 părinți cu copii de vârstă preșcolară și care declară că a auzit de conceptul de educație timpurie consideră îngrijirea copilului ca fiind prioritară în fața educației și dezvoltării.

Sfera conceptului de educație timpurie cuprinde o multitudine de semnificații, de la asocierea educației cu înscrierea timpurie în sistemul educațional, receptivitate la nevoile copilului, dezvoltare mentală, învățarea regulilor și disciplinei, până la socializarea și dezvoltarea comunicării și a limbajului, spune centrul.

Față de creșă, grădinița este asociată cel mai mult cu educația timpurie, fiind urmată de alte servicii educaționale (de tipul after school, înot, muzică etc.). Concret, 71% din părinții de copii cu vârsta preșcolară nu asociază educația timpurie cu creșa. Cu toate acestea, creșa este văzută ca un mediu propice pentru comunicare, socializare, cunoaștere, joc, muzică, desen etc., dar și îngrijirea și hrănirea corespunzătoare sunt definitorii pentru așteptările părinților cu copii de vârstă preșcolară.

Grădinița este asociată cu educația timpurie de aproape 49% din părinții de copii cu vârsta preșcolară. Paradigma medicală se estompează aici, importantă fiind educația copilului prin comunicare, socializare, joc, învățarea scrisului și cititului, dar și experimentarea activităților diverse (muzică, desen, poezie etc.).

De unde se informează părinții cu privire la oferta de creșe sau grădinițe

Informarea despre oferta de servicii de creșă și grădiniță la nivel local este de numai 37% la nivel general, dar crește la 61% în rândul părinților de preșcolari. Principalele surse de informare sunt prietenii, familia și apoi creșele, autoritățile locale, Internetul și mass media joacă mai degrabă un rol secundar.

Pentru părinții de preșcolari informarea directă de la creșe sau grădinițe este principala sursă după recomandarea prietenilor.

Cei mai mulți din respondenți consideră insuficientă oferta de creșe din localitate. În rândul părinților de preșcolari, numai 1 din 3 apreciază oferta de servicii de educație timpurie ca fiind suficientă, iar 1 din 5 menționează faptul că nu există astfel de servicii în localitate.

În cazul grădinițelor, oferta este semnificativ mai bună, 58% dintre respondenții care știu despre acest tip de servicii considerând numărul acestora ca fiind suficient. Oferta este semnificativ mai buna (74% față de 46%) în mediul rural față de cel urban. Peste 60% dintre părinții de preșcolari apreciază oferta de grădinițe ca fiind suficientă.

Și evaluarea calității serviciilor din grădinițe este apreciată la nivel general mai bine decât în creșe (76% față de 64%), ponderea fiind chiar mai mare în rândul părinților de preșcolari (83%).

Percepția generală este marcată de existența preponderent publică a serviciilor alternative de educație timpurie, ponderea celor private fiind semnificativ mai mică mai ales în mediul rural. Cu toate acestea, 36% din respondenți, mai ales tineri și cu educație superioară, menționează existența unei oferte mixte public-privat, cu preponderență în mediul urban (53% față de 16%).

Decizia privind alegerea creșei sau grădiniței este luată de regulă împreună de mama și tata (78%), principalele criterii invocate pentru selecție fiind apropierea față de casă, calificarea personalului, dotarea și calitatea spațiilor, dar și existența autorizațiilor. Recomandare altor persoane joacă un rol catalizator, mai ales în rândul celor fără studii superioare și din mediul rural.

Sondajul IRES arată că posibilitatea ca angajatorul să deconteze cheltuielile de educație timpurie în limita a 1500 lei pe lună era cunoscută în rândul părinților de copii sub 18 ani sau al potențialilor părinți de numai 25%, dar ponderea crește semnificativ în rândul celor cu studii superioare și din mediul urban.