Sorin Cîmpeanu schimbă referința pentru bugetul alocat educației, de la PIB la bugetul național: “Susțin alocarea a cel puțin 15% din bugetul național” / Aceasta ar însemna doar puțin mai mult decât banii de acum și tot sub 6% din PIB cât prevede legea, procent calificat drept “himeră” de către ministru 

2.471 de vizualizări
Foto: © Bowie15 | Dreamstime.com
“Sunt printre cei care susțin alocarea a cel puțin 15% din bugetul național pentru cheltuielile din educație (…) Mai mult de un leu din șapte din bugetul național, în opinia mea, trebuie să fie alocat educației”, a spus vineri, într-o conferință, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. El schimbă, astfel, referința pentru calculul fondurilor alocate educației, în condițiile în care legal și procedural era folosit ca referință, până acum, Produsul Intern Brut. În condițiile actuale, procentul prezentat de ministru ar însemna, în continuare, doar puțin mai mult decât cel de acum și, în continuare, mult sub ținta de 6% din PIB pentru educație, prevăzută de lege și calificată de ministru drept “himeră”.

Într-o conferință pe tema testărilor standardizate,organizată vineri de EducațiePrivată.ro, ministrul Cîmpeanu a spus de ce preferă să folosească noua referință – bugetul național:

  • “15% se raportează la bugetul național. Nu mai este acea himeră 6% raportat la PIB. Produsul intern brut se confirmă abia la finalul anului viitor, iar bugetul se face la începutul anului. Dacă te raportezi la același moment, 15% dintr-un buget pe care deja îl ai în față cred că e mult mai ușor de verificat dacă ne dorim într-adevăr să susținem educația prin finanțare sau nu.”

Produsul Intern Brut este folosit ca referință atât pentru că e prevăzut ca reper în lege *(prin ținta de 6%, nerespectată în ultimii 11 ani), cât și pentru că este referință statistică ce permite comparații și agregări de date la nivel internațional, prin Eurostat, de exemplu.

Ce ar însemna schimbarea de referință propusă de ministru, raportat la condițiile actuale?
  • În prezent, conform cadrului comun de raportare, bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,28% din PIB pe baza PIB-ului prognozat de Comisia Națională de Prognoză anul trecut și folosit pentru construirea bugetului pe 2022. Este cea mai mică alocare din ultimii 3 ani și reprezintă mult sub jumătate din ținta stabilită prin Legea educației naționale din 2011, care prevede, la articolul 8, că educației trebuie să i se aloce minimum 6% din Produsul Intern Brut.
  • Bugetul de stat e stabilit la venituri de 216,4 miliarde de lei. Raportat la acest buget, bugetul actual al educației, aflat mult sub pragul prevăzut de lege, înseamnă 13,85% din veniturile la buget, adică foarte puțin sub totalul invocat acum de ministru ca aspirație pentru un buget potrivit pentru sectorul educației.
  • Bugetul estimat la nivel național pentru anul viitor de către Ministerul de Finanțe este de 244,94 miliarde de lei. 15% înseamnă 36,74 miliarde de lei. Aceasta ar însemna o creștere a bugetului de doar 22% față de anul în curs, iar raportat la bugetul general creșterea ar fi de doar 2,7%.
  • Raportat la PIB-ul revizuit în această primăvară de Comisia Națională de Prognoză (1.327,9 miliarde), bugetul educației pe anul în curs este de 2,26% din PIB. Raportat la estimarea bugetară pentru 2023 a CNP (1.460,7 miliarde), cei 36,74 miliarde de lei, cât ar însemna 15% din buget, ar reprezenta 2,52% din PIB, adică tot sub jumătate din ținta de 6% prevăzută de lege. 
Declarațiile făcute de ministrul Sorin Cîmpeanu pe această temă, la conferința de vineri, detaliat:

Sorin Cîmpeanu: “Am menționat creșterea de la 1 la 3,6 miliarde de euro (n.red.: prin PNRR). Dar bugetul național trebuie să rămână o componentă de bază. Și, de aceea, sunt printre cei care susțin alocarea a cel puțin 15% din bugetul național pentru cheltuielile din educație. Repet. Cel puțin 15% din bugetul național. Mai mult de un leu din șapte, din bugetul național,, în opinia mea, trebuie să fie alocat educației. Susțin salarizarea motivantă a profesorilor, pentru că sistem de educație performant, fără profesori, nu o să ne putem imagina multă vreme de acum încolo. Nu cred că va dispărea profesia de dascăl. Cred însă că în spatele titulaturii de profesor, dascăl, vor sta competențe diferite de cele din trecut. Va fi, mult mai degrabă, mult mai mult un facilitator de învățare și un mentor pentru elevi și pentru colegii mai tineri, decât a fost până acum. 

Moderatoare: 15% sună aproape SF, dacă ne uităm la discuțiile despre procente. Eu sper să fie mai mult science decât fiction.

Sorin Cîmpeanu: Eu ca ministru al educației spun public – nu știu să rezolv problemele din educație fără resurse financiare. 15% se raportează la bugetul național. Nu mai este acea himeră 6% raportat la PIB. Produsul intern brut se confirmă abia la finalul anului viitor, iar bugetul se face la începutul anului. Dacă te raportezi la același moment, 15% dintr-un buget pe care deja îl ai în față cred că e mult mai ușor de verificat, dacă ne dorim într-adevăr să susținem educația prin finanțare sau nu. Mai apoi, ca să închei ideea, nu poți avea școală de calitate… Obiectivele majore ale proiectului România educată sunt performanța în educație deopotrivă cu echitatea în educație, accesul la învățământ de calitate pentru toți elevii, iar aceste lucruri nu pot fi realizate cu o salarizare slabă a profesorilor, fără profesori. Nu poți să convingi un absolvent de top dintr-o universitate românească să îmbrățișeze cariera didactică atât timp cât nu îi vei oferi un salariu motivant. De aceea am fost de acord cu solicitări care spun că un profesor debutant ar trebui să aibă un sfert din salariul maxim din grilă sau să aibă deja salariul mediu pe economie, încă de la intrarea în sistem, coroborat cu nevoia de creșterea finanțării la 15% din bugetul național.”

Citește și:
Guvernul României „pune cruce” finanțării Educației – va fi în jurul a 2,4% din PIB până în 2070, potrivit Programului de convergenţă aprobat pentru a fi trimis la Comisia Europeană / În programul de guvernare Executivul se angajează să susțină 6% din PIB până în 2024

Foto: © Bowie15 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Pai 15% este ok, intr-o tara normala, acolo unde se intampla ca nivelul de colectare sa se ridice la 40% din PIB. Dar intr-o tara ca Romania, unde nivelul de colectare este 28%, 15% nu inseamna decat… 4.2%
    Chiar si 4.2% ar fi mai bine decat putin peste 2%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
meditații în perioada în care școlile au fost închise

Evaluare Națională 2025. Consilier școlar, către părinți: Evităm să facem comparații cu alți copii, cu frații mai mari, cu verișorii, cu copiii prietenilor noștri / Transmitem așteptările și intențiile noastre, dar nu creăm presiune asupra copilului

Mirela Barbu, consilier școlar la Școala Gimnazială “Traian” din Craiova, a vorbit despre cum ar putea părinții să le explice elevilor de clasa a VIII-a importanța Evaluării Naționale, dar fără…
Vezi articolul

Școlile italiene pot rămâne deschise pentru elevi în cursul acestei veri, conform unui plan național. Obiectivul principal: elevii să-și refacă legăturile sociale și cele cu școala, după întreruperile din pandemie

Școlile italiene au posibilitatea, pe parcursul acestei veri, să rămână deschise pentru diverse activități educaționale care au drept scop să îi ajute pe elevi să „își consolideze competențele pentru anul…
Vezi articolul

Daniel David: Dacă începem să ne plătim copiii ca să vină la școală și să ia note mari, esența educației se pierde. Bursele sociale nu sunt date pentru a veni la școală, ci trebuie să fie date pentru a putea să vii la școală

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a vorbit despre bursele elevilor și a afirmat că „dacă începem să ne plătim ca să vină la școală și să ia note mari,…
Vezi articolul

Telenovela Educație-Sănătate privind testele de salivă continuă. Ordinul de ministru comun trebuie modificat săptămâna aceasta. Cîmpeanu: „Astăzi voi avea o întrevedere cu ministrul Sănătății / După ce vom lămuri lucrurile, voi anunța ce este de anunțat”

Ordinul comun al miniștrilor Educației și Sănătății urmează să fie modificat din nou zilele acestea, iar printre modificări se va regăsi și o directivă privind cine are responsabilitatea de a…
Vezi articolul

INTERVIU Profesoara Iuliana Căplescu, despre coiful de la Coțofenești, furat dintr-un muzeu în Olanda: Elevii întreabă la istorie, de două zile discutăm și verificăm informații / Este mare tristețe că doar așa revenim la termeni ca „muzeu”, „civilizație geto-dacă”

Este trist faptul că „doar în astfel de momente ne aducem aminte de termeni precum civilizație «geto-dacă», «patrimoniu cultural», «identitate națională», «muzeu»”, spune profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la…
Vezi articolul