Sorin Cîmpeanu: Vrem să dispară învățământul simultan, nu să îl îmbunătățim / Tablele inteligente în clase sunt printre soluțiile ministrului

19.103 vizualizări
Foto: Captură video
Sorin Cîmpeanu a fost întrebat de ce în proiectul legii Educației nu este prevăzută nici o modalitate de a îmbunătăți învățământul simultan. Declarația a fost făcută în cadrul unei dezbateri pe legile Educației, organizată de Alianța “O voce pentru Educație”, formată din 40 de organizații non-profit, mediul privat și cele mai importante instituții educaționale din România.
  • Învățământul simultan este practicat în mediul rural unde sunt prea puțini copii pentru a forma o clasă. Învățătorii și profesorii sunt nevoiți să predea mai multor copii de vârste diferite dar apropiate, în același timp.
  • Potrivit cifrelor din anul școlar 2021-2022, obținute de Edupedu.ro, 10% din elevii din clasele primare, din România, învață simultan cu elevi din alți ani de studiu. Aproape 92% din dintre aceștia sunt din mediul rural.

Sorin Cîmpeanu a subliniat că se gândește la două modalități de a elimina învățământul simultan – rezolvarea crizei personalului didactic și acces la același tip de informație: “un mod de organizare modulară în care acei copii care nu au un profesor de fizică, să aibă acces la un profesor de fizică”, prin table inteligente.

“Nu ne-am concentrat pe îmbunătățirea învățământului simultan (n. red. în proiectele legii Educației) pentru că ne dorim să dispară învățământul simultan, nu să fie îmbunătățit. Și poate să dispară când revenim la cariera didactică, la prestigiul cadrului didactic, la atractivitate salarială, condiții. (…) Odată rezolvată criza personalului didactic, problema învățământului simultan va fi din ce în ce mai puțin prezentă.  

O altă modalitate de renunțare la învățământul simultan, în care sunt niște zeci de mii de elevi cuprinși și calitatea educației nu este asigurată acolo, este un mod de organizare modulară în care acei copii, care nu au un profesor de fizică, să aibă acces la un profesor de fizică”, a explicat Cîmpeanu.

  • Ministrul a făcut referire la proiectul tabla interactivă pe care vrea să îl implementeze toate cele școlile din țară, inclusiv în mediul rural, până în 2026. În total, 360 de milioane de euro sunt alocați prin PNRR pentru aceste măsuri, iar ordinul pentru aprobarea standardelor de echipare a unităților de învățământ preuniversitar cu echipamente tehnologice a fost publicat în Monitorul Oficial.

“Orice profesor, având acces la acea tablă interactivă, va preda cu mult mai mare atenție, dacă vreți, pentru simplul motiv că ceea ce scrie nu mai dispare pentru totdeauna atunci când ștergi creta cu buretele, ci se poate transfera în telefonul, laptopul, tableta, în orice dispozitiv electronic al oricărui elev prezent în clasă, acasă sau chiar în spital. Asta face profesorul să fie mai responsabil”, a mai spus Cîmpeanu.

Ministrul și-a instalat și el în biroul de la minister o astfel de tabla interactivă și a prezentat beneficiile: “Vă spun din experiența mea personală, în momentul în care mi-am instalat pentru prima la prima oară această tablă la birou ești tentat să cauți. Poți să faci legături, conexiuni cu omologi, care au disponibilitatea să-ți ofere acces la orele lor. Asta îmi place să cred că va crea și relații de cooperare între cadre didactice și va fi un mijloc care va facilita dispariția învățământului simultan, care este o catastrofă educațională.

Sunt 5 niveluri la clasele primare cu același cadru didactic și acolo încă mai merge, pentru că e un învățător, dar gânditi-vă că la gimnaziu ai foarte mulți elevi unde profesorul de muzică trebuie să predea și fizică și matematică. Nu ne dorim să îmbunătățim învățământul simultan, dorim să dispară învățământul simultan”, a reiterat ministrul în cadrul dezbaterii pe proiectul legii Educației.

Informații de context

Raportat la cei 1,5 milioane de copii din școala primară și din gimnaziu, sistemul de învățământ simultan cuprinde 7,1% din elevii din întreaga țară, dar în învățământul primar 1 din 10 elevi învață în clase simultane.

Concret, în anul școlar 2021-2022 există 7.832 de clase cu elevi ce învață simultan în școlile din România. Situația claselor cu învățământ simultan este astfel reprezentată în școala românească:

  • 7.218 clase în mediul rural
  • 614 clase în mediul urban
  • media este de 14 elevi pe o clasă de învățământ simultan.

Pe cicluri de studiu, 10% din elevii din clasele primare învață simultan (87.835 elevi din 870.341), iar 3,4% din elevii de gimnaziu (23.920 elevi din 702.754) sunt în aceeași situație.

În privința învățătorilor, sunt aproximativ 7.400 de cadre didactice care predau simultan la clasele primare și circa 2.400 de profesori, la clasele gimnaziale, potrivit datelor Ministerului Educației furnizate la solicitarea Edupedu.ro.

Învățământul simultan este specific școlilor din mediul rural. Fie că vorbim de Simultan II (adică două clase simultane), Simultan III, sau chiar Simultan IV – acolo unde învățătorul are în structura clasei elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a.

Declinul demografic, care afectează în special mediul rural și orașele mici, este una dintre cauzele învățământului simultan. Mai puțini copii, înseamnă școli închise. Dar ca să nu fie închise școlile, legislația permite desfășurarea simultană a învățării.

În România, organizarea acestui tip de învăţământ este reglementată prin Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi Ordinul MECTS 3062/19.01.2012. Astfel, articolul 1-(1) al Ordinului MECTS 3062/19.01.2012 stabilește că „în localităţile izolate geografic sau lingvistic ori în localităţile în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar se organizează clase în regim simultan”.

Potrivit Legii Educației Naționale 1/2011, atât în învățământul primar, cât și în cel gimnazial, o clasă de elevi nu trebuie să aibă mai puțin de 10 copii.


13 comments
  1. boomerii care sunt impotriva technologiei sunt tristi rau, nu realizeaza ca domnul campeanu chiar incearca sa rezolve probleme majore, iar technologia este de foarte mare folos in zilele noastre. campeanu mai mult ia exemple din sisteme de afara, unde au rata de absolvire mult mai mare decat la noi. dar pacat ca sunteti in urma cu mintea voastra si inca credeti ca e ok ca profesorii sa isi bata elevii la ore. ce sa zic.

  2. Demisia domn Tâmpeanu. Un ministru care nu știe realitatea din tronul de fildeș. Elevii vor desena cu marcherul orice tablă interactivă . O să facă pe tablete hieroglife.

  3. Fereștete de omul prost dar sîrguincios. Ar trebui să emigrăm cu toții, cu copii, cu căței și pisici, că nu au nevoie de noi pe aceste meleaguri. Poate acolo avem șansa la o educație sănătoasă și vom fi feriți de toți politrucii oligofreni care udă ficusul cu apă sfințită.

  4. Invatamantu simultan dispare,D-le ministru,cand se face o noua impartire administrativ-teritoriala si comasam comunele cu 700/800 de locuitori in comune mari,cu scoli cu clase independente si c.d.calificate la toate obiectele de invatamant.Avem de unde alege.Ar disparea cei cu note de 2 si 3 la examene.Restul sunt aiureli ale unora rupti de realitatea din mediul rural.

  5. Minciuni cu lipsa personalului. Lipsa elevilor datorita scaderii demografice e cauza. Trebuie de fapt micsorata limita de 12 elevi/clasa in mediul rural. Asta sa faca d.ministri. Iar reporterii ce.i intervieveaza sunt si mai varza ca el.

  6. >>să aibă acces la un profesor de fizică”, prin table inteligente
    Individul asta e rupt complet de realitate. Nu vrea o holograma?
    Dar parca zicea ca invatamantul online e o catastrofa. El insusi este o catastrofa.

    Pedagogia are solutii pentru invatamantul simultan. Dar asta e pus pe demolat si crearea unui haos. Nu o sa construiasca nimic.

  7. La orice întrebare, ministrul răspunde cu tehnologia… Trist, foarte trist. Asta dovedește că ministrul, și nu oricare – cel al educației, nu înțelege că formarea unui copil, unui tânăr presupune interacțiunea directă profesor – elev, dialogul viu dintre aceștia. Imaginati-va o clasă a 7-a, cu 7 elevi, singuri intr-o încăpere, urmărind ora de fizica la tabla inteligentă, oră ținută de un profesor din altă școală, unei alte clase. Pot apărea o mulțime de probleme, de la supravegherea elevilor, la motivarea lor, la adaptarea lecției la particularitățile vindividuale, la orientarea atenției copiilor în funcție de fluctuația gradului de interes, la verificarea și discutarea aplicațiilor individuale…etc.
    Vesnica problemă a bugetului macină calitatea învățământului. Căci pentru astfel de situații ar trebui sa existe derogări de la plata per elev și de la limitele impuse pentru efectivele de elevi, în asa fel încât sa se poată constitui clase sub efectiv. Că doar elevul este în centrul proiectului România educată, n’est pas?

  8. Iar minciuna cu tablele interactive mai bine zis display tactil cu diagonala de 200cm?

    La 5.000 euro bucata x17.000 scoli x 15 sali de clasă in medie = 1,27 miliarde de euro
    In afară de software, mentenanță si conectică.

    Cârpeanu ne crede pe toți fraieri.

    1. Lipsa elevilor e cauza predării simultane. Ministrul se vede că nu cunoaște cauza, profesori sunt. Pe viitor elevii vor fi tot mai puțini. Table interactive și inteligente? Elevii înjură în clasă, stau pe telefon și regulamentul intern este aruncat la gunoi. Ministrul să demisioneze. Ar fi un cadou pentru educație.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Educație media pentru liceeni: ce își propune acest proiect

BREAKING Ordinul de ministru care introduce testarea standardizată pilot începând cu acest final de an școlar la toate clasele, mai puțin a VIII-a și a XII-a, la limba română și matematică, a fost trimis pentru consultare partenerilor de dialog social – DRAFT

Un document prin care se introduce din acest final de an școlar 2021-2022, evaluarea standardizată pentru clasele I-VII, și IX-XII-a, a fost trimis către partenerii de dialog social: părinți, elevi,…
Vezi articolul

BREAKING Calendarul anului școlar 2023-2024, lansat în dezbatere de Ministerul Educației / Școala ar începe pe 11 septembrie, dar ar fi prelungită până pe 21 iunie, tot pe module și cu vacanță „mobilă” în februarie

Proiectul de Ordin al ministrului educației privind structura anului școlar 2023-2024 a fost pus în dezbatere de Ministerul Educației. Calendarul anului școlar arată că vor începe cursurile pe 11 septembrie…
Vezi articolul