Sprijin din fondurile universităților pentru unele burse ale studenților și de la taxă și de la buget, în condițiile de austeritate bugetară – apelul lui Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Rectorilor / Angajarea în universități „nu trebuie blocată”

O serie de posibile forme de sprijin pentru studenți, inclusiv acoperirea unor burse din fondurile universităților și finanțări printr-un program de prevenire a abandonului universitar, au fost menționate de președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, drept posibile acțiuni care să amelioreze impactul măsurilor de austeritate. La o reuniune CNR desfășurată la finalul săptămânii trecute la Timișoara, Cîmpeanu a cerut, într-un discurs, și continuarea angajărilor de tineri în universități, în condițiile în care există „un blocaj al angajărilor”. Consiliul nu a anunțat public, însă, niciun fel de decizii la finalul discuțiilor.

În discursul său de la începutul Conferinței Naționale a Rectorilor, Sorin Cîmpeanu a prezentat ce posibile zone de acțiune are în vedere forul în condițiile măsurilor de austeritate.

În cazul burselor, el s-a referit atât la faptul că e redusă perioada de acordare a burselor de la 12 la 10 luni, cât și la tăierea burselor pentru studenții cu taxă. În acest sens, Cîmpeanu a sugerat două posibile zone de acțiune – fără ca CNR să anunțe public, la finalul conferinței, vreo decizie clară în acest sens. Este vorba de:

Posibilitata ca „unele universități care au o stare financiară mai solidă, care au resurse acumulate, să poată utiliza, sigur, cu aprobarea Ministerului de Finanțe, care trebuie să aprobe cheltuieli, a Ministerului Educației, care la rândul lui trebuie să aprobe cheltuiala din sold, din rezervele pe care le avem în universități, pentru a compensa bursele studenților”
„Fiecare după propriile puteri, după propria decizie, putem să-i sprijinim pe studenții cu taxă într-un procent oarecare – primul, primii doi, primii trei din fiecare specializare, din fiecare an de studiu, în funcție, repet, de situația specifică la nivelul fiecărui program de studiu, fiecare universități și de starea financiară a fiecărui universități”.

El a spus că CNR susține negocierea cu Comisia Europeană „astfel încât să punem beneficia de o finanțare pentru Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar”.

Iar în cazul resurselor umane, el a făcut trimitere la „blocajul angajărilor” spunând că, în universități, este nevoie ca angajările să continue:

„Avem (…) tineri pe care dorim să-i păstrăm aproape de universitate.Păstrarea aproape de universitate se face prin angajarea acestor tineri. Angajarea nu trebuie blocată la modul general și cel puțin pentru aceste situații trebuie să se permită dezvoltarea.”

Declarațiile lui Sorin Cîmpeanu, pe larg:

„(…) Și mâine, la nivelul Consiliul Național al Rectorilor și în Biroul Permanent, în ședința din această dimineață, deja am pus în prim plan un prim subiect, spre exemplu, studenții. Și este firesc că am pus în prim plan studenții: asigurarea fondului de burse pentru studenți în condițiile unui context bugetar foarte complicat, pe care îl cunoaștem cu toții și la care n-are rost să mă mai refer. Căutăm să identificăm soluții în universități pentru a veni în sprijinul studenților, pentru a compensa aceste pierderi care au fost făcute fără voia noastră la nivelul fondului de burse, spre exemplu. Am discutat de posibilitatea, spre exemplu, ca unele universități care au o stare financiară mai solidă, care au resurse acumulate, să poată utiliza, sigur, cu aprobarea Ministerului de Finanțe, care trebuie să aprobe cheltuieli, a Ministerului Educației, care la rândul lui trebuie să aprobe cheltuiala din sold, din rezervele pe care le avem în universități, pentru a compensa bursele studenților.

Există o altă posibilitate care stă la îndemâna noastră, a tuturor. Pentru că studenții au redusă perioada de acordare a bursei de la 12 luni la 10 luni, au redus cuantumul și fondul total de burse, dar mai există încă o reducere: studenții cu taxă nu mai au acces la fondul de burse. Ce pot face universitățile? Fiecare după propriile puteri, după propria decizie, putem să-i sprijinim pe studenții cu taxă într-un procent oarecare – primul, primii doi, primii trei din fiecare specializare, din fiecare an de studiu, în funcție, repet, de situația specifică la nivelul fiecărui program de studiu, fiecare universități și de starea financiară a fiecărui universități, să-i scutim de taxă pe acești studenți cu taxă, care sunt primii clasați. Am dat un exemplu pe care îl luăm în discuție.

De asemenea, susținem demersul Ministerului Educației, alături de MIPE, pentru negocierea cu Comisia Europeană astfel încât să punem beneficia de o finanțare pentru Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar. Un program național foarte bun, care iarăși ar putea să aducă fonduri europene, sigur obținute pe bază de competiție, în care să participe fiecare dintre universitățile interesate. Și sunt convins că toate universitățile, cele 74 de universități membre CNR sunt interesate de posibilitățile de sprijin acordat studenților să participe. Este un al 2-lea subiect.

Al 3-lea subiect, spre exemplu, investițiile din universități, investițiile din PNRR. Am apreciat la nivelul biroului permanent, o să detaliem la nivelul reuniunii Consiliului Rectorilor, memorandumul de ieri din Guvern, memorandum prin care s-a permis, înțelegându-se importanța infrastructurii sociale din universități, căminele, dar numai cămine, s-a permis pentru universități prin acest memorandum, ca nu numai proiectele care au un nivel de realizare de peste 30% celebrul plafon mult discutat de 30%, demonstrabil prin decontarea sumelor, ci și toate universitățile care chiar dacă n-au decontat 30%, au totuși ordin de începere. Deci, prin asta Guvernul a înțeles importanța dezvoltării infrastructurii universitare. Este un pas, suntem departe de a îndeplini toate obiectivele noastre, dar este un pas. Trebuie să vedem ce facem și cu acele proiecte care sunt foarte importante pentru universități și care nu au avut ordin de începere – din ce le finanțăm. Sunt lucruri pe care le vom discuta astăzi. Vom discuta astăzi, de asemenea, cum putem să – și profit de ocazie pentru a mulțumi celor 37 de universități românești, repet, 37 de universități românești care, alături de universitățile din Republica Moldova, pentru prima oară, au fost în același stand, România și Republica Moldova, la Goteborg, în Suedia, la cel mai mare eveniment organizat în domeniul învățământului superior în Europa. (…) De asemenea, avem foarte multe proiecte împreună cu colegii noștri din Republica Moldova. Vom discuta și aceste lucruri, vom discuta participarea universităților românești la evenimentele internaționale în aceste condiții de austeritate bugetară. Cum putem s-o facem cât se poate de eficientă, cum putem să ne atingem cel mai bine obiectivele?

Avem de discutat de asemenea și în ce măsură vom reuși să încheiem cu bine acest an bugetar și și aici, în pofida tuturor greutăților, în mod paradoxal, eu rămân optimist că vor fi identificate soluții bugetare pentru a încheia cu bine acest acest an universitar.

Suntem interesați de asemenea de dezvoltarea resursei umane, pentru că avem un blocaj al angajărilor, dar în același timp – nu vorbesc de posturi mari de conferențiar, profesor – în același timp, universități le-au investit și au făcut eforturi, au pregătit la nivel de licență, de masă, de doctorat tineri pe care dorim să-i păstrăm aproape de universitate.Păstrarea aproape de universitate se face prin angajarea acestor tineri. Angajarea nu trebuie blocată la modul general și cel puțin pentru aceste situații trebuie să se permită dezvoltarea.”

Intervenția lui Sorin Cîmpeanu – de la min. 54: