Sprijinul pentru elevii cu nevoi speciale, din grupuri minoritare sau defavorizate: România stă bine instituțional, dar are lipsuri majore, de la infrastructură la curriculum și formarea cadrelor didactice – studiu comparativ european

1.045 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
România are instituții care să o sprijine în asigurarea incluziunii și diversității în școli, dar și în combaterea discriminării, are date considerabile referitoare la elevi, iar curriculumul include, generic vorbind, teme legate de incluziune și diversitate. Practic, însă, țara raportează puține politici aplicate pe astfel de teme în educație, de la infrastructură la bariere administrative, precum și un curriculum care nu e croit pentru niciun grup țintă anume, în rândul elevilor, după cum reiese dintr-un raport comparativ publicat săptămâna aceasta de rețeaua europeană Eurydice..

Iar în ceea ce privește profesorii, potrivit analizei citate, România se numără printre țările – minoritare la nivel european – unde nu sunt declarate programe de formare a competențelor pe teme de incluziune și diversitate la nivelul formării inițiale. Iar în cazul celor din cadrul dezvoltării profesionale continue, acestea sunt limitate, comparativ cu multe alte țări de pe continent.

Dintre țările care raportează date pe tema tipurilor de discriminare întâlnite în școli, în anul 2022-2023, România raportează relativ puține – anume discriminarea pe criterii ce țin de nevoi speciale/dizabilități, apartenență etnică și profil socio-economic. Țara nu raportează cazuri de discriminare după criterii de gen, orientare sexuală, naționalitate, sex, afiliere religioasă. 

Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, care raportează o cooperare între autoritățile din educație și forurile de promovare a echității în cel puțin 4-5 domenii, România se numără printre țările cu o cooperare restrânsă la 3 domenii: monitorizarea discriminărilor în școli, identificarea de bune practici și evaluări ale politicilor publice. Cooperarea nu atinge, în țara noastră, nici elaborarea de politici publice, nici programe de susținere a victimelor, nici alte forme de cooperare.

În ceea ce privește cooperarea dintre autoritățile din educație și organizațiile active în domeniul diversității și incluziunii, România declară cooperare într-un singur sector dintre cele opt luate în calcul în raport, anume “sprijinul pentru promovarea diversității și incluziunii în școli”.

Țara nu bifează niciun fel de cooperare într-o serie chestiuni pentru care au existat inițiative, precum: incluziune pentru elevii cu nevoi speciale, prevenirea bullying-ului și violenței, incluziunea elevilor refugiați, promovarea egalității de gen, combaterea rasismului și xenofobiei, incluziunea elevilor aparținând minorităților etnice, incluziune pentru elevii LGBTQ+.

  • Pe de altă parte, România raportează măsuri legislative, strategii și planuri de acțiune pentru promovarea diversității și incluziunii în școli în majoritatea acestor domenii, mai puțin în ceea ce privește promovarea egalității de gen și combaterea discriminării elevilor LGBTQ+.

De asemenea, România declară un număr foarte mic de domenii în care pune în aplicare politici la nivel înalt și măsuri de promovare a accesului și participării la educație. Mai precis, țara spune că oferă sprijin financiar pentru costuri de școlarizare și abordează problema admiterii în școală, dar nu declară deloc politici la nivel înalt pentru: 

  • ușurarea accesului elevilor cu nevoi speciale la programele normale de învățământ; 
  • îmbunătățirea accesului fizic și a infrastructurii; 
  • asigurarea de sprijin social,
  • oportunități de învățare online-offline
  • Eliminarea barierelor administrative
  • Promovarea cooperării cu părinții/familiile

Acestea se regăsesc – toate sau în mare parte – în cele mai multe dintre statele europene.

În ceea ce privește curriculumul școlar, România bifează conținut legat de promovarea diversității și incluziunii în toate ciclurile de învățământ – la nivelul principiilor și obiectivelor generale, al unor materii anume și în predarea în limba maternă, mai puțin zonele cross-curriculare.

Pe de altă parte, țara nu raportează niciun grup-țintă anume pentru elementele de curriculum dedicate diversității și incluziunii, pe când alte țări menționează că acestea vizează, după caz, elevi cu nevoi speciale, reprezentând minorități etnice, imigranți sau refugiați, elevi din medii dezavantajate sau reprezentând minorități religioase sau din grupuri LGBTQ+.

Iar în ceea ce privește promovarea învățării în funcție de nevoile de sprijin socio-emoțional al elevilor, România raportează, pentru 2022-2023, un singur tip de politici și măsuri, anume ghiduri de evaluare a nevoilor de învățare.

  • Dintre țările care promovează astfel de politici la nivel național, nu în funcție doar de autonomia școlilor, România și Croația sunt singurele care declară un singur tip de măsuri, pe când alte țări raportează și altele – fie că este vorba despre consiliere, proceduri de evaluare a nevoilor speciale, instrumente specifice de evaluare a nevoilor socio-emoționale, teste de diagnostic, ghiduri/instrumente pentru evaluarea competențelor de limbă.

Și toate acestea se întâmplă în condițiile în care formarea profesorilor pe teme de diversitate și incluziune este foarte limitată, comparativ cu majoritatea țărilor europene. Pe când în alte state diverse astfel de programe de formare a competențelor sunt comune atât în formarea inițială, când și în programele de dezvoltare profesională continuă, în România primele lipsesc cu desăvârșire, conform raportării Eurydice. 

Astfel, România raportează includerea, în programele de dezvoltare profesională continuă din 2022-2023, a temelor legate de înțelegerea principiilor incluziunii și nediscriminării și de implementarea unor strategii de predare individualizată. Dar face parte dintr-un grup minoritar de țări unde nu există un cadru de competențe pe astfel de teme în programele de formare inițială și nu raportează existența unor programe-cadru de dezvoltare profesională în ceea ce privește alte teme majore precum: predarea pentru elevi cu nevoi speciale, predare și evaluare pentru elevi cu nevoi de învățare diverse, colaborarea cu alți profesori și cu familiile, predarea în medii multiculturale, bias și stereotipuri.

În tot acest timp, România se numără printre țările care, la nivel instituțional, stau “bine” comparativ cu media europeană, în ceea ce privește combaterea discriminării și promovarea incluziunii.

  • Țara se numără printre statele europene care declară deopotrivă o autoritate la nivel înalt ce monitorizează discriminarea în școli (Ministerul Educației) și una care monitorizează discriminarea la nivelul întregii societăți (CNCD). La nivel de curriculum, declară revizuiri ce întăresc conținutul legat de incluziune și diversitate, teme care erau deja abordate.
  • Și declară adaptări ale evaluării atât pentru elevii cu nevoi speciale/dizabilități cșit și pentru cei care se lovesc de bariera de limbă.
  • Tot România declară că școlile au acces la o serie relativ consistentă de date privind elevii, inclusiv în ceea ce privește religia (temă pentru care doar cinci alte țări europene dețin date). Iar țara este scoasă în evidență pentru strategia națională de combatere a antisemitismului și xenofobiei.
Citește și:
Obligația profesorilor de a promova diversitatea ca resursă de învățare, criticată de cultele religioase, a fost eliminată de deputații din Comisia de învățământ și înlocuită cu „respectarea diversității“

Foto: © Tinnakorn JorruangDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Meseria de profesor în lume: salarii mari și educație descentralizată în Germania, libertate la clasă pentru profesori în Finlanda. Salarii mici și clase supraaglomerate în Israel – analiză FranceInfo

Anul acesta, în Franța au loc alegeri prezidențiale, iar una din mizele candidaților pentru Palatul Élysée este Educația: largi dezbateri pe reforme, salarizare, schimbări în parcursul elevilor, ele au loc…
Vezi articolul

Educația din România în 2019 se scufundă sub nivelul pe care îl avea în 2009, arată Monitorul Comisiei Europene. Suntem la mare depărtare de țintele europene

România este sub media europeană la majoritatea indicatorilor-cheie din Educație, anunță oficial Comisia Europeană, care a publicat astăzi, 26 septembrie, Monitorul educaţiei şi formării pe 2019. Datele arată că educația…
Vezi articolul