Universitatea Politehnica din București domină managementul învățământului superior din România: reprezentanții săi – prezenți la vârful tuturor organismelor centrale cu decizie administrativă sau financiară în domeniu

O instituție de învățământ superior din România, Universitatea Politehnica din București (UPB), a reușit performanța de a fi reprezentată prin foști sau actuali prorectori, decani sau profesori în conducerea tuturor instituțiilor care guvernează învățământul superior din România, cu excepția notabilă a consiliilor responsabile cu etica în domeniu. UPB, care prin managerii săi a fost conectată sistematic, în ultimele decenii, la mediul politic, este singura universitate cu un asemenea nivel de reprezentare în aparatul care administrează, reglementează sau acordă finanțare pentru sistemul de învățământ superior.

De ce contează toate acestea? În vara anului trecut, pe fondul dezbaterilor legate de noile legi ale educației, s-au făcut auzite, mai mult sau mai puțin discret, tensiuni între Universitatea din București și alianța universităților tehnice (ARUT, redenumită ARUST, grupată în jurul celei mai mari universități de profil, UPB). Tensiunile erau legate de accesul universităților la resurse – detalii, mai jos. Acele “ghionturi”, care s-au stins rapid în dezbaterea publică, au căpătat din nou relevanță la finalul anului trecut, când aceeași alianță a universităților tehnice, beneficiarele unora dintre cele mai mari finanțări publice, au solicitat creșterea locurilor bugetate și majorarea finanțării per student în domeniul ingineriei, adică resurse suplimentare.

• Notabilă este și poziționarea universităților, în vară, față de proiectul Legii învățământului superior. În timp ce Universitaria, consorțiul celor mai mari universități generaliste, a avut o poziție critic-reținută, ARUT – în special prin UPB – a fost cel mai mare dintre consorțiile universitare care au abordat “prietenește” discuțiile cu ministerul, în pofida tuturor controverselor stârnite.

În vară, ARUT respingea criticile formulate atunci de rectorul Universității din București, Marian Preda, cu privire la reprezentarea în forurile de autoritate ale mediului universitar, comparând în acest sens reprezentarea la nivel de consorții – Consorțiul Universitaria (din care face parte Universitatea din București) și ARUT. Acea comparație rezulta într-un avantaj cantitativ pentru Universitaria, ca număr total de reprezentanți în forurile de conducere ale instituțiilor de profil.

Edupedu.ro a verificat care este, de fapt, situația la nivel de management. Rezultatul: o singură universitate din țară, Universitatea Politehnica din București, este reprezentată la nivel de top management (secretar de stat, președinte, vicepreședinte, director general/executiv) în toate forurile de decizie sau consultative, cu excepția celor de etică:

• singurele consilii majore unde, între reprezentanții Politehnicii, nu am identificat membri cu atribuții de conducere sunt cele cu rol în chestiuni de etică academică, anume CNATDCU, CNECSDTI, respectiv CEMU. În cazul acestui din urmă consiliu, care nu are date actualizate pe pagina sa de Internet, Edupedu.ro scria în 2021 că a primit trei membri noi din partea UPB.

Reprezentanții UPB ocupă acele posturi în instituțiile publice, în unele cazuri, de foarte mult timp, însă acum “alinierea” este aproape perfectă, la nivelul structurilor de conducere.

Ministerul Educației Naționale

Principala autoritate din învățământ, inclusiv din domeniul învățământul superior, a fost legată istoric de Universitatea Politehnica. A fost condusă de patru ori, în ultimele două decenii, de Ecaterina Andronescu, politician PSD, fost rector și fost președinte al Senatului UPB. Chiar și actualul rector al UPB, Mihnea Costoiu, a fost o vreme implicat în guvernarea învățământului superior, atât ca secretar de stat (2009), cât și ca ministru delegat pentru învățământ superior, în 2012-2014 (guvernarea Ponta, când ministru al Educației era Remus Pricopie).

A trecut însă un deceniu de la ultima incursiune a conducătorilor UPB la conducerea acestui sector guvernamental și aproape trei ani și jumătate de la ultimele zile petrecute ca ministru de Ecaterina Andronescu. Care e situația acum?

UPB este singura universitate strâns legată cu actuala conducere a ministerului, prin cel mai longeviv dintre actualii secretari de stat, Gigel Paraschiv, responsabil cu învățământul superior. Potrivit CV-ului de pe site-ul ministerului, acesta este secretar de stat din ianuarie 2017, după ce, anterior, a ocupat aceeași poziție în perioada 2012-2016. Gigel Paraschiv a fost prorector la UPB înaintea mutării la minister și în “pauza” din 2016-2017, iar acum figurează în continuare ca prorector pe pagina Consiliului de Administrație al UPB. Și înainte de 2012 a împletit munca la minister (director de direcție în 2009) și cea din Politehnica (decan la Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice, 2007-2012). Conform declarațiilor lui Sorin Cîmpeanu, el ar fi, acum, la al 19-lea ministru cu care activează ca secretar de stat: anul trecut, Cîmpeanu spunea că “sunt ministrul numărul 18 cu care lucrează” Gigel Paraschiv.

• Pe lângă faptul că secretarul de stat cu cea mai mare rezistență pe post, el este și singurul secretar de stat dintre cei actuali, al cărui nume este strâns legat, prin CV, de o anume universitate. Dintre ceilalți secretari de stat, proveniți mai degrabă din mediul inspectorilor/experților în domeniul educațional, doi au avut legături doar tangențiale cu munca într-o universitate: Florian Lixandru, lector la o facultate a Universității Spiru Haret în 2018-2019 și cadru didactic asociat la ASE în 1999-2000; respectiv Bogdan Cristescu, expert într-un proiect pentru Universitatea Lucian Blaga din Sibiu în 2021-2022. 

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

La MCID, minister care a preluat atribuțiile aferente cercetării de la fostul Minister al Educației și Cercetării, singurul secretar de stat asociat, prin activitatea sa, unei universități este Tudor Prisecaru. Acesta este din iulie 2020 și președintele Senatului Universității Politehnica din București. Și în cazul lui cariera academică este strâns împletită cu cea în instituțiile statului: a fost prorector UPB (2016-2020), președinte cu rang de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare (2014-2016, după un alt mandat în 2012), secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării (2012-2014), prorector UPB în 2012, decan al Facultății de Inginerie Mecanică din UPB în 2008-2012 (anterior prodecan). A lucrat în UPB din 1984, potrivit propriului CV.

• De notat că și un subsecretar de stat la MCID este, în prezent, legat la nivel academic de UPB: Eduad-Tatian Mititelu urmează în prezent un doctorat la această universitate, unde recent a terminat și studiile de licență și master).

ARACIS

La agenția care se ocupă cu respectarea standardelor în învățământul superior, ARACIS, în conducere sunt reprezentate multe universități, iar instituția este condusă de un președinte care reprezintă Universitatea de Vest din Timișoara (Octavian Mădălin Bunoiu). Universitatea Politehnica din București este una dintre cele două instituții cu reprezentare multiplă în Consiliul ARACIS, dar este singura reprezentată și la nivel de conducere a acestui for (vicepreședinte) și, în plus, e legată de ARACIS și prin directorul general.

Astfel, în Consiliul ARACIS au reprezentare dublă și Politehnica din București, și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB). Însă, spre deosebire de UBB, Politehnica este reprezentată și în biroul executiv al Consiliului, prin vicepreședintele Valentin Năvrăpescu. În Consiliu mai apare și Anton Hadăr, tot de la UPB, ca reprezentant al sindicatului cu cei mai mulți membri din învățământul superior, Alma Mater. Iar aparatul tehnic al Agenției este condus de directorul general Daniela-Cristina Ghițulică, la rândul ei cu o activitate strâns legată de UPB.

• Valentin Năvrăpescu este prorector al Universității Politehnica. A fost decan al Facultății de Inginerie Electrică și Prodecan al aceleiași facultăți și reprezintă UPB și în alte foruri relevante pentru mediul universitar, precum Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior.

• Anton Hadăr, care, potrivit paginii Consiliului ARACIS, face parte din Departamentul de Acreditare ca “reprezentant al sindicatului cu cei mai mulți membri din învățământul superior”, este vicepreședinte al Senatului UPB. Potrivit propriului CV, lucrează la Institutul Politehnic București / Universitatea Politehnica din București din 1984. Este probabil cel mai cunoscut în calitatea de președinte al Federației sindicale “Alma Mater”, poziție preluată în 2009.

• Cristina Ghițulică, în prezent director general ARACIS, lucrează în această instituție din 2009, preluând poziția de director în ianuarie 2022 după aproape șapte ani în funcția de vicepreședinte al Consiliului ARACIS, conform profilului ei LinkedIn. Și ea, arată propriul CV de pe site-ul ARACIS, lucrează la Universitatea Politehnica din București din 1996, avansând de la preparator la profesor (2014) și a ocupat poziții de director la Cabinetul ministrului, în cadrul Ministerului Educației, de-a lungul anilor (2012-2015, 2009, 2001-2003) în care la minister a fost și Ecaterina Andronescu (cu o perioadă în care ministru a fost Remus Pricopie, actualul rector SNSPA). În documentele oficiale publice rapid accesibile de pe site-urile instituțiilor, singura legătură cu rectorul UPB, Mihnea Costoiu, în acest moment, apare în declarația ei de avere, la capitolul venituri din alte surse.

Consiliul Național al Rectorilor

În acest organism independent, cu rol-cheie în consultările autorităților pe tema învățământului universitar, UPB este din nou reprezentată la vârf prin rectorul său aflat la al 3-lea mandat, Mihnea Costoiu, ales în 2020 în funcția de secretar general al CNR. În disputele din vara anului 2022, pe tema influențelor în managementul universitar, Costoiu insista, pe de altă parte, asupra faptului că în deciziile CNR toate universitățile sunt egale, iar consorțiul Universitaria e mai bine reprezentat decât cel al universităților tehnice, el mutând astfel discursul de la influența individuală a universităților la cea a consorțiilor universitare.

• Despre lipsa de transparentă a acestui Consiliu, în actualul mandat al președintelui CNR Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, Edupedu.ro a scris aici.

Consiliul pentru finanțarea universităților

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), cu rol-cheie în distribuirea fondurilor publică către universitățile de stat, este un alt for ce reunește reprezentanți ai multor universități din toată țara. Aici, președinte este Claudia Popescu, reprezentantă a Universității Politehnica din București, unde este profesor de 26 de ani. A fost prorector UPB (2012-2016) și prodecan și decan al Facultății de Inginerie Electrică între 2004-2012, potrivit profilului său LinkedIn.

CNSPIS

Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), organism consultativ care elaborează și actualizează evoluția învățământului superior în raport cu piața muncii, are ca membri reprezentanți ai multor universități. Și în cazul CNSPIS Politehnica din București este reprezentată la vârf, prin vicepreședintele Alina-Claudia Petrescu-Niță, prodecan la Facultatea de Științe Aplicate a UPB, universitate unde lucrează din 1997, potrivit propriului CV.

UEFISCDI

Organism-cheie în alocarea fondurilor de cercetare pentru universități și în coordonarea unor programe-cheie de cercetare, UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) este condusă de Adrian Curaj, director general din 2010. Adrian Curaj a raportat, în cea mai recentă declarație de avere disponibilă, cea din 2021, venituri considerabil mai mari ca profesor la Universitatea Politehnica din București (96.5 mii lei) decât ca director UEFISCDI (55.3 mii lei). Este profesor UPB din 1998, fiind la aceeași instituție și director al Centrului de Management și Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Consiliul Național al Cercetării Științifice

Instituție cu rol consultativ în coordonarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea activităților de cercetare științifică din România, CNCS reunește reprezentanți ai universităților, ai Academiei Române și ai institutelor de cercetare-dezvoltare. Și în acest caz UPB este reprezentată la vârf – prin vicepreședintele Costin Sorin Bîldea, profesor la Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor a UPB. Lucrează în cadrul UPB din 1990.

Alte instituții

Organismele ce vizează anume învățământul superior și cercetarea nu sunt singurele unde UPB este reprezentată la vârf. Alte instituții din mediul educațional sunt conduse, de asemenea, de oameni din UPB. Între alții:

• UPDATE 6.01 – Autoritatea Națională pentru Calificări: această instituție, aflată în coordonarea Ministerului Educației și care are printre atribuții sprijinirea universităților în organizarea de programe de studii de formare și dezvoltare profesională continuă, îl are ca președinte pe Tiberiu Gabriel Dobrescu, profesor în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică din cadrul UPB și director al Departamentului Roboți și Sisteme de Producție, conform datelor de pe site-ul instituțional.

• Administratorul rețelei RoEduNet: La Agenția de Administrare a Rețelei Naționale pentru Educație și Cercetare (AARNIEC), structură din subordinea Ministerului Educației, manager de peste 13 ani este un alt reprezentant al Politehnicii București, Gheorghe Dinu. Edupedu.ro a scris, în urmă cu o lună, că această instituție a abandonat procedurile pentru proiectul european Catalog electronic. Același articol nota, între altele, că managerul Dinu a câștigat, în 2021, un venit de peste 90 de mii de euro din două locuri de muncă – director AARNIEC, respectiv director al direcției de informatizare și resurse umane din Universitatea Politehnica din București.

• Forul responsabil cu acreditarea și autorizarea școlilor și grădinițelor: În prima parte a anului trecut, la conducerea Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) a fost numită Mariana Dogaru, fostă șefă a Departamentului de evaluare externă a calității în ARACIP, care a lucrat, din 2014, și la Universitatea Politehnica din București, ca lector în Departamentul de formare pentru cariera didactică și științe socio-umane. Tot anul trecut, ea a susținut că ar fi fost propusă în consiliul ARACIP și de către Universitatea din București, lucru negat de rectorul acesteia.

CONTEXT

În jurul Universității Politehnica din București s-a format unul dintre cele mai influente consorții universitare din România, cea a principalelor universități tehnice (ARUT, redenumită ARUST). Prin intermediul ARUT, Politehnica, singura universitate reprezentată la vârf în aproape toate forurile-cheie ale mediului universitar, și-a făcut auzit punctul de vedere în chestiuni-cheie pe parcursul anului trecut, atât în contextul proiectelor de legi ale educației, cât și în discuțiile pe tema finanțării învățământului superior. 

Astfel, pe când Universitaria, consorțiul ce reunește cele mai multe dintre marile universități ale țării, a exprimat, în vară, obiecții față de proiectul de lege a învățământului superior propus de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, universitățile tehnice și în special UPB, prin rectorul Mihnea Costoiu, au preferat o abordare ca “între prieteni” subiectelor legate de proiectul legii, rezultatul fiind “o susținere privilegiată” pentru anumite domenii, o finanțare mai mare per student, la cererea ARUT, fiind anunțată de fostul ministru Cîmpeanu și prin ricoșeu, în urma unor discuții cu studenții din ajunul finalizării perioadei de consultări.

Chestiunea s-a făcut auzită, în fundal, și în relația dintre universități. Pe fondul dezbaterilor legate de proiectul legii, rectorul Universității din București, Marian Preda, a exprimat critici, în vară, cu privire la modul cum se desfășoară lucrurile în managementul sectorului universitar. Fără să nominalizeze clar o instituție, dar sugerând despre cine este vorba prin alte comentarii din interviu, el vorbea atunci despre “monopolul unui singur domeniu fundamental de studii, al unui singur oraș de proveniență a decidenților și aproape al unei singure universități din care vin  aproape toți cei care ocupă poziții de vârf în învățământul superior românesc”.

Alianța universităților tehnice a reacționat, mutând discuția de la nivelul instituțiilor de învățământ superior la cel al consorțiilor universitare, ARUT a acuzat Universitatea din București, ca parte a Universitaria, tot de obiective strict financiare.

Înainte de Crăciun, într-un moment în care noile legi sunt încă nefinalizate, iar alocarea fondurilor publice se face după regulile de până acum, chestiunea a revenit pe tapet printr-un nou apel al Alianței universităților tehnice, grupate în jurul UPB, pentru creșterea resurselor alocate lor, mai precis la creșterea locurilor bugetate și majorarea finanțării per student, în domeniul ingineriei. 

Citește și:

Alianța universităților tehnice face apel la creșterea locurilor bugetate și la majorarea finanțării pe student în domeniul ingineriei, în condițiile în care aceste instituții au deja printre cele mai mari finanțări publice

Negociere între prieteni, pentru banii în plus oferiți universităților tehnice prin viitoarele legi ale Educației. Mihnea Costoiu și Sorin Cîmpeanu au povestit cum au stabilit împreună „o susținere privilegiată” pentru anumite domenii

Universitățile tehnice, replică la acuzațiile rectorului Universității București: Vizează un singur scop, atragerea, prin orice mijloace, a unor resurse financiare suplimentare către Universitatea din București

Consiliul Național al Rectorilor anunță că Sorin Cîmpeanu a fost ales președintele forului, pentru un nou mandat, iar Mihnea Costoiu – secretar general al CNR