Studiu: pot elevii să învețe să rezolve probleme, dând teste la matematică?

3.528 de vizualizări
Programa nouă Bacalaureat
Foto: Freepik.com
Testele la matematică, văzute adesea ca o „pilulă amară” pe care trebuie să o iei ca să-ți meargă bine, pot fi experiențe de învățare puternice, argumentează autorii unui nou studiu britanic, având ca temă: pot elevii să învețe cum să rezolve probleme, dând astfel de teste?
  • Studiul (documentul integral) a fost publicat recent de Francesca Borgonovi, profesor ce activează în cadrul Institutului pentru Educație al University College London, împreună cu Francesco Avvisati, analist în cadrul Directoratului pentru Educație al OECD. Raportul lor se bazează pe rezultatele testelor PISA – dar nu cele din 2018, ci cele de acum opt ani, când testarea la matematică a inclus elemente unice de examinare.
  • Analiza celor doi cercetători se bazează pe date culese din evaluarea a circa 20.000 de elevi de 15 ani, la nivel global.

Autorii pleacă de la premisa că testele la matematică sunt cauza unor controverse puternice. Pe de o parte, ele sunt recunoscute drept un instrument util pentru că îi îndeamnă pe elevi să învețe și, în cazul profesorilor, oferă informații clare privind cunoștințele asimilate de elevi. Pe de altă parte, mulți se tem că, asemenea medicamentelor, pot avea efecte nedorite – predarea sau învățarea doar pentru un test sau altul sunt considerate o irosire de timp și resurse.

În același timp, testele sunt seturi de probleme pe care elevii trebuie să le rezolve într-un mediu controlat – încercând să le rezolve, studenții fac, efectiv, matematică. Aceasta e și premisa studiului menționat, care, potrivit autorilor săi, arată că testele nu sunt evenimente neutre, ci pot fi experiențe de învățare puternice.

Analiza datelor PISA 2012 arată că participarea la un test cu miză redusă pentru elev poate determina un câștig ușor în privința abilității de rezolvare a problemelor, chiar și în absența unui feedback din partea profesorilor. În plus, efectele procesului de învățare persistă pe termen scurt, mai precis între 1-7 zile.

Raportul consideră esențial faptul că efectul participării la un test asupra performanței elevilor în perioada următoare reflectă mai mult decât simpla capacitate de a-și aminti informații sau efectul asociat învățării unor strategii de participare la teste.

Potrivit raportului, era de așteptat ca efectele testării asupra procesului de învățare să fie reduse, în condițiile date. O singură oră în plus alocării pregătirii a fost asociată cu o performanță crescută cu 2%, la un test menit să identifice cât de bine pot aplica ei principiile și procedurile matematice. În condiții normale de clasa, efectele ar putea fi mai puternice, dacă, de exemplu, mai multe teste scurte au loc într-o perioadă de câteva săptămâni, arată autorii studiului.

Aceștia notează că efectele benefice ale testelor de matematică asupra învățării se simt mai degrabă în cazul băieților.

Studiul arată că, dacă profesorii oferă feedback și organizează sesiuni scurte de pregătire pentru teste într-o perioadă dată, efectele testării asupra performanței elevilor ar putea fi mai puternice. În cazul fetelor, acestea ar putea beneficia, la rândul lor, mai mult dacă primesc feedback de calitate din partea profesorilor.

Citește și:

 

FOTO: Freepik.com


1 comment
  1. Nu din teste inveti sa rezolvi probleme.
    Înveți sa rezolvi probleme fiind atent la orele de curs de la școală, cand se fac si probleme pentru fixarea cunoștințelor, pentru recapitulari, dar si prin munca independenta de acasa. Se fac problemele în scris, punct cu punct, dintr-o culegere de bază.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Programe urgente de recuperare a școlii pierdute și protejarea bugetelor educației – măsuri propuse guvernelor de doi experți ai Băncii Mondiale: “Pierderile de învățare sunt reale” în pandemie

Pierderile de învățare asociate închiderii școlilor sunt reale, iar impactul lor este substanțial mai ales asupra mediilor defavorizate, arată studii realizate până acum în țări bogate, ceea ve sugerează că…
Vezi articolul

Numărul ONG-urilor active în educație a crescut cu peste 50% în ultimul deceniu, în paralel cu avansul accelerat al învățământului particular preuniversitar, avans „spectaculos” în ciclul preșcolar – Raport

Numărul organizațiilor neguvernamentale active în domeniul educației a crescut cu peste 50% în ultimul deceniu, perioadă care s-a suprapus cu o creștere considerabilă a unităților de învățământ private, dar și…
Vezi articolul

Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Educația este pentru fiecare stat domeniul fundamental pentru creionarea viitoarelor generații, pentru care există un real pericol în viitor – să trăiască doar în dimensiuni închipuite sau chiar în minciună, când cadrul democratic se zdruncină

Se întâmplă în zilele acestea ceva în educația românească ce își va pune o pecete indubitabilă, iar rezultatele le vom vedea, desigur, mai încolo. De la măsurile de ajustare salarială adoptate…
Vezi articolul

„România nu își permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare”, dacă vrea să aibă resursele pentru a finanța educația / Toți membrii europeni ai NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligațiilor asumate la summitul de la Haga — Fundația Friedrich Ebert

Toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligației de alocare a 5% din PIB pentru apărare,…
Vezi articolul

INFOGRAFIC În lumea globalizată, școlile românești predau limbi străine, dar rămân în urmă la capitolul activități care ajută elevii să fie mai deschiși către alte culturi și să ia atitudine în problemele lumii – studiu

Cât de pregătiți sunt elevii de acum, din școlile lumii, să facă față și să înțeleagă lumea globalizată, guvernată de schimburi economice, politice și culturale internaționale, dominată de diversitate și…
Vezi articolul