Sprijinul pentru profesorii români, văzut prin prisma Comisiei Europene: salarii crescute în urma unei greve, nu prin reforme, deficitul de cadre didactice persistă la țară / Plus: cazul Bulgariei, unde salariile profesorilor au crescut de peste două ori în cinci ani 

18.511 vizualizări
Foto: Freepik.com
Sprijinul pe care România îl oferă profesorilor este contorizat, la nivel european, în special prin angajamentele din noile legi ale educației și printr-o creștere salarială determinată de o grevă, nu de reforme, după cum relevă datele din cel mai nou Monitor al Educației și Formării, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană. În același timp, țara vecină Bulgaria – „vecină” și în coada clasamentului țărilor europene în PISA 2018, care urmează să fie actualizat zilele acestea prin PISA 2022 – apare ca exemplu în privința sprijinului oferit la nivel salarial și profesional cadrelor didactice, cu rezultate semnificative în ultimii ani.

România nu se confruntă, în prezent, cu problemele majore din alte țări în ceea ce privește deficitul de profesori și creșterea mediei de vârstă în rândul acestora. Drept urmare, acțiunile ei sunt consemnate sumar în raportul general din Monitor, unde este scoasă în evidență o singură măsură din pachetul de legi adoptat anul acesta – cea privind crearea consorțiilor școlare, prin care sunt puse la comun o serie de resurse, inclusiv cadrele didactice.

Raportul privind România, pe de altă parte, consemnează o problemă acută: înainte să treacă în revistă angajamentele din noile legi, primul element notat în privința profesorilor români este „deficitul de personal care deține calificări adecvate reprezintă o provocare majoră în zonele rurale”.

Ce spune monitorizarea privind România, în această privință:

  • „Potrivit datelor oficiale, doar un mic procent de profesori sunt necalificați, cu valori ușor mai mari în zonele rurale. În anul școlar 2021-2022, 2,5% din profesorii din învățământul preșcolar erau necalificați, procentul acestora fiind de 1,6% în învățământul primar, 2,1% în învățământul secundar inferior, 1,7% în învățământul liceal și 4,2% în învățământul profesional (Ministerul Educației, 2022). Totuși, aceste cifre nu reflectă situația mai frecvent întâlnită în școlile din mediul rural, unde numărul claselor este adesea prea scăzut și insuficient pentru a asigura o normă didactică completă de 18 ore/săptămână. Prin urmare, profesorii predau în mod frecvent materii pentru care nu dețin o calificare, situație ce afectează calitatea educației”.

Tot în monitorizarea de țară sunt listate angajamente din noile legi, precum și creșterea salariilor în urma grevei generale – spre deosebire de alte țări unde astfel de creșteri fac parte din negocieri sau din procese de reformă menite să consolideze profesia. Puncte principale din raportul privind situația din România:

  • „În 2023, salariile profesorilor au crescut în medie cu 25 % în urma unei greve de trei săptămâni.”
  • Noua lege a învățământului preuniversitar include unele măsuri care vizează în mod specific cadrele didactice din unitățile de învățământ aflate în zone rurale și defavorizate.”
  • „Tendințele de îmbătrânire în rândul cadrelor didactice din unitățile de învățământ din România sunt mai puțin pronunțate decât în UE. Comparativ cu multe alte țări europene în care o proporție semnificativă a personalului didactic se va pensiona în următorii 10 ani, doar 16,9 % din cadrele didactice din școlile din România aveau peste 55 de ani în 2021 (media UE: 24,5%). (…)”
  • România urmărește să consolideze formarea inițială a cadrelor didactice. Modulul pedagogic – care a reprezentat formarea inițială pentru marea majoritate a cadrelor didactice din școli – oferă o pregătire și formare practică foarte limitate. (…) Pentru a depăși această provocare, noul pachet legislativ prevede că viitorii profesori vor fi obligați să urmeze un program obligatoriu de masterat didactic. (…)”
  • Un cadru nou elaborat de competențe ale profesorilor va orienta formarea, dezvoltarea carierei și certificarea cadrelor didactice. Începând din 2025, va deveni obligatoriu profilul profesional al profesiei de cadru didactic (…)”
Cazul Bulgariei, exemplu în monitorizarea europeană

Monitorul Educației și Formării 2023 indică o serie de probleme majore la nivel european, în privința profesiei didactice: deficitul de profesori din aproape toate țările membre, lipsa unor cadre didactice calificate în numeroase sisteme, agravată de pandemie, iminenta adâncire a acestei probleme în unele dintre state.

Monitorul arată că aceste probleme sunt asociate adesea cu un declin în performanța elevilor și în rezultatele la învățătură, chestiuni pentru care UE are stabilite ținte și care determină UE să plaseze problemele profesorilor printre priorități, pe agenda comunitară.

În aceste condiții, documentul scoate trece în revistă acțiuni pentru creșterea motivației profesorilor. În cazul României, unde este semnalată creșterea salarială rezultată în urma grevei de anul acesta, în alte țări Monitorul notează măsuri sistematice de creștere a salariilor: Lituania și Republica Cehă – creștere de 130% în ultimii ani, Bulgaria – creștere de 125%, Estonia – de 120%. 

În cazul Bulgariei, raportul arată că salariile de debut în profesie au crescut cu peste 100% în ultimii șase ani, cea mai mare creștere per interval de timp semnalată în Monitor (comparativ, cele din Lituania au crescut cu 70% în patru ani, cele din Letonia – cu 60% în 7 ani).

În ce condiții au loc intervențiile din Bulgaria? Monitorul de țară arată că, în această țară, se simte acut problema îmbătrânirii profesorilor: circa jumătate dintre ei au vârste de peste 50 de ani, ceea ce înseamnă că, în următorii zece ani, jumătate dintre cadrele didactice ale Bulgariei ar urma să se pensioneze. Situația se resimte deja în anumite cicluri de învățământ, în special școala primară, precum și în cazul unor materii – știință și tehnologie, inginerie, matematică, limba engleză, limba bulgară.

Potrivit aceluiași document, salariile pentru profesorii bulgari au crescut peste creșterile medii salariale la nivel național. În plus, Monitorul de țară consemnează o serie de acțiuni suplimentare: au fost eliminate tarifele pentru programele de formare a profesorilor, au fost introduse burse și trasee alternative de acces în profesia didactică, precum și obligativitatea de participare la programe de formare continuă. 

  • Raportul arată că, în prezent, „interesul pentru programele de formare a profesorilor este ridicat și a crescut în mod notabil, dar nivelul de acces în profesie este mai degrabă scăzut și retenția profesorilor tineri este dificilă”. În acest sens, între 2018 și 2022 numărul de studenți în programe de licență legate de educație a crescut cu 25%, iar la nivel de master – cu 40%. Numărul studenților la programe de educație – nivel licență a crescut de la 10% din totalul studenților bulgari la 13% din total în cinci ani, iar la nivel de master – de la 8% din totalul studenților la 13% din total. Și aceasta, în condițiile în care, potrivit unor date ale Băncii Mondiale din 2020, circa 40% dintre absolvenții de programe pedagogice și 65% din programe conexe nu devin profesori. 

În aceste condiții, scrie Monitorul european, în Bulgaria sunt deja simțite schimbări: a se face simțită o creștere a proporției profesorilor cu vârste 35 de ani, cu câteva puncte procentuale în câțiva ani. Pe de altă parte, se resimte în continuare un dezinteres al absolvenților de liceu cu rezultate bune față de programele de formare a profesorilor și față de cele din domeniile STEM.

Domeniul Educație – cea mai mare creștere a numărului de studenți în Bulgaria / Sursa: Monitorul Educației și Formării

Tot Monitorul de țară pentru Bulgaria sintetizează grafic un efect al schimbărilor din domeniu: Educația este domeniul cu cea mai mare creștere a numărului de studenți, în programe de licență, între 2018-2019 și 2022-2023 – o creștere de circa 25%, considerabil peste celelalte domenii care înregistrează creșteri (matematică, IT&C, Arte, sănătate, cu procente între 10 și 20%).

Amintim că România și Bulgaria au fost țările UE cu cele mai slabe rezultate la evaluările PISA 2018: România – clasată pe locul 49 general, cu o medie de 328 de puncte, iar Bulgaria – pe locul 50, cu o medie de 426,7 puncte. Rezultatele pentru noul val PISA – 2022 urmează să fie publicate marți, 5 decembrie.

Citește și:
România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ

8 comments
  1. hmmm.cum adică se face mărire fără reforme…pai,de 25 de de când sunt eu in sistem tot reforme facem și tot salarii mici avem…că așa cum spun și colegii in comentarii,astea nu sunt măriri,ci mai degrabă indexări…

  2. Măririle de salarii au fost de fapt o reactualizare cu rata inflației, salariile sunt în continuare mici. Inflația generează o scăderea puteri de cumpărare “scăderea salariului”. Nu am văzut sa se pună problema cresterii salarilor condiționate de reforme in sistemul sanitar. În continuare venitul unui profesor de gradul 1 sunt sub veniturile unei asistente medicale ce lucrează în sistemul public.

    1. Pot confirma: Ca profesor titular cu 16 ani vechime am salariul sub o infirmiera. Daca vreti sa contestati acest lucru, luati grila de salarizare care este publica si un fluturas de infirmiera(il gasiti pe net). Confruntati-le si va veti convinge.

  3. Legile făcute pe genunchi, fără finalitate( a se vedea, cel puțin, desființarea ISJ), alintarea elevilor/ jocul de- a școala, evitarea dialogului cu profesorii, nu cu sindicaliștii burdujiți de bani, afiliați politic e prea puțin din bătaia de joc la adresa învățământului românesc.

  4. păi no, deca a facut reformă , a trimis asistentii universitari la psihiatru.

    p.s. ca să nu li se mai para mic salariul de 2800 de ron/ luna

    case closed.

    1. Da, da. Faceau pe nebunii…Salariul de 2800 lei de fapt nu e asa mic. La psihiatru vor fi convinsi ca de fapt sunt milionari, eventual ca sunt toti Napoleon si ca locuintele le sunt palate. E de ras, stiu. Daca nu ar fi de plans.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Malta a făcut în mai puțin de un an o platformă online cu lecții “la cerere” pentru toate materiile și toți anii de studiu – Proiectul Teleskola / România așteaptă de zece ani o bibliotecă virtuală similară

Ministerul Educației din Malta a decis, la începutul anului școlar 2020-2021, în plină pandemie, să realizeze o bancă de lecții înregistrate, așa încât materia să fie accesibilă online pentru toți…
Vezi articolul

Doi din cinci copii care intrau în clasa pregătitoare în urmă cu 9 ani nu au mai ajuns la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a sau au luat sub media 5 la acest examen / Situația lor era semnalată în rapoartele Ministerului Educației de cel puțin doi ani, fără niciun efect în politicile sau comunicările publice ale instituției

Elevii care au terminat clasa a VIII-a în iunie 2023 și care au susținut Evaluarea Națională au intrat în clasa pregătitoare în anul școlar 2014-2015, după cum am scris în…
Vezi articolul