Studiu PWC: Educația, pe locul doi în topul domeniilor din România în care se vor crea cele mai multe locuri de muncă bazate pe noile tehnologii

Cele mai multe joburi vor fi create în sănătate și educație, potrivit celui mai recent raport publicat de compania de consultanţă PriceWaterhouseCoopers, care analizează impactul noilor tehnologii asupra pieței forței de muncă din România în următorii 10 ani. De partea cealaltă, domenii ca industria manufacturieră, agricultura și utilitățile au locurile de muncă ce prezintă cea mai mare probabilitate de a fi înlocuite sau automatizate, mai arată studiul.

Aproximativ 275 de mii de joburi pot fi pierdute în următorii 10 ani, prin automatizare sau din cauza inadaptării/nefolosirii în domeniile respective a noilor tehnologii, avertizează autorii analizei.

Educația, pe de altă parte, este în topul domeniilor în care vor fi create în total 325.000 de noi locuri de muncă, în următorul deceniu, alături de Sănătate, Financiar, HoReCa, sectorul Minier sau al Informațiilor. Raportul arată o majorare cu 17 procente în Educație, mai mult decât dublă față de următorul domeniu clasat – Financiar (+7%). Sănătatea este pe primul loc, cu un potențial de creștere de aproape 23%.

SURSA: PWC

Este esențial să găsim oamenii potriviți care să ocupe aceste 325 de mii de noi joburi, pentru că în mod cateoric sistemul de educație formală din prezent nu poate crea oamenii potriviți pentru aceste locuri de muncă. Unii dintre ei sunt deja pe piața muncii, alții vor intra pe piața muncii pentru că sunt încă la școală, așa că provocările cele mai mari sunt să îi formăm pe acești oameni în aşa fel încât economia să îşi atingă potențialul”, a declarat Oana Munteanu, Senior Manager PwC România, la evenimentul de lansare a PwC’s Workforce Disruption Index.

În total, aproximativ 600.000 de locuri de muncă vor fi afectate, în bine sau în rău, de introducerea noilor tehnologii. Asta înseamnă aproape 10% din populația ocupată a României. Aceste noi tehnologii și joburile nou create pot aduce o contribuție la creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României de 66 miliarde dolari, până în anul 2029, arată estimările specialiştilor.

SURSA: PWC

România cheltuieşte la nivel guvernamental cel mai puțin pe Educație din toată Uniunea Europeană, doar 2,8%, potrivit Eurostat. Aproape jumătate în comparație cu media UE de 4,6% și de trei ori mai puțin ca țările nordice.

Dezvoltarea abilităților digitale ale angajaților devine vitală și, totodată, trebuie încurajate parteneriatele cu instituțiile guvernamentale pentru a căuta zone de interes comun, cum ar fi infrastructura, educația sau sănătatea, în care e nevoie de investiții pentru a stimula adoptarea noilor tehnologii. În lipsa investițiilor, nu pot apărea noi locuri de muncă în sectoare esențiale. Mai mult, în cazul economiilor vulnerabile la automatizare și la schimbarea modelelor de afaceri, există riscul destul de mare ca unele locuri de muncă să dispară. Prin urmare, preocuparea pentru educație și recalificare, inclusiv a guvernelor, poate să atenueze presiunea asupra persoanelor cu abilități care vor fi tot mai puțin cerute pe piața muncii în viitor”, a declarat la evenimentul de prezentare a raportului Ionuț Sas, Partener PwC România.

FOTO: School photo created by freepik – www.freepik.com

Total
101
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Apel al Inspectoratului Școlar București, înainte de începerea școlii: Părinții “să nu se implice în activități complexe de igienizare și de reabilitare a spațiilor școlare”, este responsabilitatea primăriilor

Inspectorul școlar general din București și reprezentantul părinților din Capitală au transmis oficial un mesaj către asociațiile și comitetele de părinți, cu o lună înainte de începerea școlii: “să nu…
Vezi articolul

CNCD se autosesizează după ce Ministerul Educației a menținut pentru minoritari examenul de română la admiterea la facultate. Asztalos: În cazul câtor etnici români în funcții publice reflectă BAC-ul nivelul de stăpânire a limbii române?

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se autosesizează în problema examenului de limba română pe care Ministerul Educației le permite universităților să îl organizeze pentru absolvenții minoritari care vor să dea…
Vezi articolul