Subiecte Evaluare Națională 2024 – Limba și literatura română: Texte suport din Constantin Chiriţă – „Cireșarii” și din Cella Delavrancea – „Portret”. La subiectul al II-lea, elevii au avut de făcut o compunere în care să caracterizeze un personaj

263.750 de vizualizări
Subiectele primite de elevii de clasa a VIII-a la proba scrisă de la Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2024 au avut două texte suport: primul din Constantin Chiriţă – „Cireșarii” și al doilea din Cella Delavrancea – „Portret”. Pe baza acestor texte, elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul al II-lea, elevii au avut o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizeze pe Tic, personajul din textul lui Constantin Chiriță.

UPDATE: Baremul de corectare pentru proba de Limba Română de la Evaluarea Națională 2024 a fost publicat. Descarcă subiectele și fișele de evaluare

Subiectele au fost sub formă de broșură cu 10 pagini, ultimele două fiind pagini goale, pentru rezolvarea cerințelor. Broșurile au fost împărțite după ora 9:00, iar proba durează până la ora 11:00, elevii cu cerințe speciale putând să lucreze până la ora 12:00.

Ministerul Educației va publica baremele de la proba scrisă la ora 15:00. Peste 160.400 de absolvenți ai clasei a VIII-a au fost înscriși la sesiunea actuală a Evaluării Naționale.

Iată textele suport:

Textul 1

— Tombi dragă… începu el să se tânguie. Mi se pare că ne-am rătăcit prin pădure…

Și în clipa aceea prichindelul înțelese cât de rău și-ar fi făcut dacă ar fi gonit cățelul acasă cu tot dinadinsul.

Tombi simți neliniștea stăpânului și i se gudură viu la picioare și începu să-și frece botișorul umed si cald de nişte gambe reci. Înaintau încet printre copaci spre nord, și ciufuliciul izbuti să-şi mențină curajul până când umbrele copacilor prinseră a se lungi, iar desişul pădurii deveni mai întunecos. […]

Un fâlfâit greu și cald se apropia de ei și țipete sinistre ca niște bocete răsunară undeva aproape. O aripă moale lovi pieptul prichindelului și câinele, schelălăind, îi scăpă din brațe si o luă la goană aiurea.

Singur, fără niciun suflet bun alături, ciufuliciul, atât de vesel și de neastâmpărat altădată, închise ochii așteptând ceva rău, și parcă devenea de piatră, și parcă începea să înghete… Se răzvrăti cu ultimele puteri, cu ultimele dorinţe, cu ceea ce mai rămăsese cald şi lumină într-însul. Protejându-şi mersul speriat cu mâinile, făcu pas după pas, pas după pas… și deodată auzi, aproape, un scheunat prietenos și simți la glezne o răsuflare bună. Era o geană de lumină în aer, oare de unde? și Tombi îşi lipise botul de un loc bătătorit, cu iarbă scurtă, răvășită. Regăsise poteca!… Dar încotro s-o apuce? Unde era nordul?… În dreapta!… În stânga? [..]

Prichindelul avusese o licărire de luciditate în groaza lui. Amintindu-şi că muşchiul copacilor arată cam întotdeauna nordul, îşi învinsese spaima și pipăi cu mâinile scoarţa câtorva arbori. După ce simți pe alocuri, în vârful degetelor, porțiuni mătăsoase, reveni apoi pe cărarea în care păzea ca o santinelă Tombi cel iarăși curajos, si astfel ghici direcţia peșterii. […]

Mergeau încet nenorociții, Tombi în frunte, prichindelul în urma lui, ținându-i coada într-un gest prelung, nesfârşit, de mângâiere și recunoştinţă, amenințați de toate spaimele nopții, de toate duşmăniile pădurii, dar cu un mic bob de speranță în suflet… Un bobuleț care începu să se agite când ciufuliciul, multă vreme neciufulit de pieptenul fricii, zari, în depărtare, o tresărire luminoasă, și care explodă de-a binelea când auzi strigăte și nume cunoscute. Erau cireșarii! Fiecare își rostea numele. Oare când si unde dispăruseră spaima și groaza și gheaţa? Oare existaseră vreodată? Atras de jocul cireșarilor, începu și el să strige cât îl țineau puterile:

— Tic! Tic!

— Ursu! Ursu! se auzea de undeva de departe.

— Lucia! Dan! răsuna undeva în fata lui.

— Victor! Maria! Maria! Maria! […]

Un singur lucru ştia: lumina pe care-o văzuse tresărind și care creştea mereu era un foc. Parcă-i simţea si fumul în ochi. Acolo trebuia să ajungă. Strigându-şi din când în când numele, porni în goană, cu Tombi după el, spre lumină. Și deodată se trezi în fata focului! Vesel, curajos, ce mai: Tic! Bine i-ar fi prins curajul și veselia care-l cotropiseră definitiv, cu un ceas înainte, în pădure! Uitase totul prichindelul cârn si iarăși ciufulit. Sosirea lui nu fusese simțită. Dar el vedea spatele cuiva și vedea cum se reped vreascurile în vâlvătaie.

— Scuzaţi, vă rog. […] Aici a poposit expediţia cireşarilor?

lonel se întoarse uimit și speriat și năucit spre vocea nevăzută:

— Tic!

— În carne și oase! Ba chiar și cu Tombi lângă el!

— Cum ai ajuns aici, prăpăditule?… […]

— M-am luat după semnalul tău, după foc. Bravo!

— Mare isteţ mai eşti, îl alintă lonel. […]

— Aoleu, ce foame mi-e! Aş mânca și foc!… Dar ceilalți unde-s? N-au terminat joaca?

— Aoleu! se văită lonel la rândul lui. Am uitat să dau semnalul. Şi ei te caută. Am organizat o expediție în regulă ca să te găsim. Stai puţin

Îşi făcu mâinile pâlnie și începu să strige din toate puterile către toate direcţiile:

— luuuuu! lonel… luuuuu! lonell… luuuuu! lonel! luuuuu! lonel!

Din pădure i se răspunse cu chiote. Toţi știau că prichindelul se afla la foc, lângă lonel. […]

lonel îi oferi cârnului cu ochii numai neastâmpăr tot felul de bunătăți și-i povesti pe scurt, în timp ce ascultătorul înfuleca de zor, cum decursese prima zi a expeditiei. Tic dădea mereu din cap, dar nu uita să rupă în două tot ce ducea la gură și să-l blagoslovească astfel pe Tombi cu cel mai îmbelșugat ospăț din viața lui… meritat cu prisosință.

— Grozavă friptură, Tombișorule, nu?… Lasă, nu te mai preface modest! O meritam amândoi.

— Poate vrei un ceai cald? îl întrebă lonel.

— Mai întrebi? răspunse pustiul, uitându-se însă cu ochi de pisică spre niște pete albe.

Constantin Chiriţă, Cireșarii 

Textul 2

Despre tatăl meu, Barbu Delavrancea, scriu multi[…]. Dar în fiinţa lui mai era o altă latură, puțin cunoscută de lumea care-l socotea, ironic, cu luciri sfredelitoare în privire. Era omul duios, cu lacrimi în ochii verzi când citea din poezia populară, din Eminescu, sau când asculta simfoniile lui Beethoven, era omul care iubea toate manifestările artei şi ale naturii, tainic legat de pământ, de copaci, de tot ce durează în scurgerea mileniilor.

La ţară, la nepoții de frate, se trezea înainte de răsăritul soarelui. Pleca, cu pasul lui ritmat si suplu, în grădină. Se aşeza la o masă sub un imens salcâm japonez, cu caietele în care scria ca un şcolar silitor. Îl învăluia tăcerea, îi încreţea părul roua. Când țâșneau primele raze ale soarelui se oprea, privea în jurul lui, sta pe gânduri, trezit ca dintr-un vis de Dik, setterul, de Năluca, foxterierul, sosiți într-o goană să se gudure pe lângă el. Dupa trei ceasuri de lucru se bucura să bea cafeaua cu lapte cu noi toţi, pe cerdacul umbrit de viță. […]

Mi-aduc aminte însă de altă pădure, a primei copilării, la Mănăstirea Agapia, cu brazi îndesați unii într-alţii ca într-o tapiserie medievală şi aroma de legende care cobora până la căsuţele noastre. Petreceam vacantele cu poetul Alexandru Vlahuţă şi cu cele două fetițe ale lui. În plimbările noastre prin pădure, tata o necăjea pe mama, care era fricoasă: „Auzi un foșnet?” […] Vlahuţă, mimând groaza, exclama: „O fi un lup, hai să fugim!”. Grupul de fetite se repezea pe potecă cu mama, în râsul major al tatii și cel în trepte și grav al poetului.

Era epoca farselor. Cei doi prieteni erau tineri, familiile adunate la masă în casa surorii lui Vlahuţă deveneau victime sigure ale glumelor celor doi. […]

Tot în Moldova, lângă Bacău, la tara, într-o casă bătrânească cu ziduri de cetate, îl văd pe tata într-o sală mare, frământând în covată aluatul de pâine. Părul lui creţ era numai cute din cauza căldurii, eu îi ștergeam fața cu o batistă, el, cu mânecile suflecate până sus, plesnea aluatul de se scutura podeaua. Pâinea făcută de el avea gustul vrăjit al poveştilor.

Cella Delavrancea, Portret 

Subiectele pe care le-au avut de rezolvat elevii de clasa a VIII-a:


27 comments
  1. Jenant, aceleași subiecte ca în 2023. Cei care emit subiectele vor fi evaluați, ca merita? Luați salarii degeaba. Nu vreți decât sa creați panica printre elevi, și sa destabilizati aceasta generație. Rușine

    1. dom’ne, nu stiu ce scoala ai facut tu, dar poti extrage cel putin 2-3 trasaturi fizice si 4 trasaturi morale, din fiecare mod de caracterizare.

  2. Subiectele au fost bine alcătuite , potrivit materiei studiate la clasă. Ne așteptăm la note mari. Felicitări celor implicați !

  3. Evaluarea se face pe ceea ce s-a predat in cursul anului școlar. textele au fost bine alese. Felicitări comisiei ! Toți elevii ar trebui să obțină note mari.

  4. Bă, din cauza voastră mă fac cizmar. Altceva decât Cireșarii nu puteați pune? Sau decât aiureala aia de CARACTERIZARE A PERSONAJULUI! MĂ DAU CU CAPU DE PEREȚI 😠😠!! NU MAI POT!! ACUM CE FAC? MERG LA CIZMĂRIE ȘI LE SPUN CĂ VREAU SĂ MĂ ANGAJEZ? Și cum poți face tu verbu a vrea să fie atribut??? Mereu va fi predicat verbal 😠😠😠😠😠 Sper ca la mate să vă fi descurcat mai bine😤

    1. Simplu
      Sa tinem minte ca atributul raspunde in general la întrebările “care?” ,”ce fel de?”
      Dar cel mai des la întrebarea “care” , asta in acuzativ
      Si astfel putem obtine
      Dorinta de a avea …
      -Care dorința?de a avea
      Ex ,
      Dorința de a avea o noua bicicleta s a îndeplinit
      Si asa avem si un enunt . Daca era o propoziție ,era posibil sa fie depunctare
      Cu plăcere de informare

  5. Nu mai cereți dragi copii. Nu le au. Nici nu este normal să le aibă până la ora 15, când le publică CNPEE

      1. Dar pe acestea cum le aveți? Nu credeți că se comite o ilegalitate și din partea presei nu numai din partea celor din centrele de examen? La 15 le puneți pentru că le luați de pe subiecte.edu.ro și nu că sunteți voi îndreptățiți să le puneți la 15. Asta nu spuneți

  6. Ăsta-i examen la literatură sau test pentru a intra secretar la primăria din Gurguieți ? Dumnezeule Mare!!!

    1. Domnule Radu.C., cel cu nume anonimizat incorect și intenționat neasumat! Vi s-a părut greu sau ușor? Vă întreb întrucât nu am înțeles comparația dintre Primăria (cu P mare) din Gurguieți și testul ”pentru a intra secretar la…”. Cum, de altfel, nu am înțeles nici expresia ulterioară particulei ”Dumnezeu”, care nu se scrie cu literă mare, ci cu literă mică (”Mare”). De altfel, nu era examen la literatură, ci la ”Limba și literatura română”. Prin urmare, poate ar fi fost mai bine să vă abțineți, nu de alta, dar competențele dvs. lasă de dorit! Inclusiv pentru testul la Primăria din Gurguieți 🙂

    2. Corect,iar timpul pare a fi insuficient pentru o așa grozăvie de subiecte, care la un examen de limba și literatura română lasă pe mulți repetenti

    1. Am fost Profesor univ.dr., 42 de ani si imi permit sa-mi spun parerea, numai la LR!!! “GRILELE” propuse au fost “intimidant de usoare”, nu numai pentru un ELEV supermotivat, ci si pentru orice Elev implicat si matur, care a mers la Cursuri si a fist atent la explicatii!! Imi permit sa spun ca, nici de “Meditator” nu era nevoie!!! La LR, ” pretentioase” au fost 2 ” Grile”: 1. cu ” Diftongii”, dar cine stia ” Regulile grupurilor <>, alegea varianta corecta; 2.” Modelul de limba”, de la ” Grila 8″, cel cu <>! Aici,sunt, si Profesori, care, necunoscand rigorile <> ” Virgulei”, nu rezolvau corect!!! Absenta Virgulei, necesita acordul in cazul Genitiv, la fel ca la ” vulpii”!!! Prezenta ” Virgulei, anula acordul in caz( G.)!!! Concluzie: un Elev constiincios poate lua lejer un Punctaj aproape de ” maxim”, daca greseste numai acest acord!! Felicit, de data aceasta, “Echipa ministeriala”, care a propus ” GRILE” clare, nu “un coada se peste” ca in alte dati( vezi EN 2012)

    1. Stimati administratori !
      subiectele primite de elevii minoritatiilor sunt la fel de asteptate! Multumim!

      1. Vă rog frumos, publicați și subiectele pentru elevii care au studiat în clasele cu limba de predare maghiară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Testele grilă la examene - Subiectele grilă la BAC

Fenomenul Brașov – Petru Apostoaia, Consiliul Național al Elevilor: pentru a nu supăra directori cu influență, inspectorii școlari nu cer eliminarea prevederilor aberante din regulamente

Obligarea părinților de către școală să-și transfere copiii în timpul gimnaziului, dacă nu obțin o anumită medie stabilită de instituția de învățământ, este “o formă voalată de exmatriculare a unor…
Vezi articolul