Subraportarea Covid-19 în România: Centrul britanic de modelare matematică a bolilor infecțioase estimează că doar 9-17% din totalul cazurilor simptomatice de coronavirus ar fi confirmate și raportate / Plus: Cifre la nivel global

46.227 de vizualizări
Estimarile CMMID privind subraportarea cazurilor de Covid-19 / Sursa: cmmid.github.io/
În România ar fi confirmate și raportate între 8,9% și 17% dintre cazurile simptomatice de infecții cu noul coronavirus, potrivit unor estimări actualizate făcute de un grup de epidemiologi britanici. Aceștia încearcă să evalueze nivelul de subraportare al cazurilor simptomatice la nivel global, printr-un studiu care se derulează continuu de peste 10 zile, dar care nu a fost verificat, încă, de experți în domeniu.

Estimările, inițiate pe 22 martie și care sunt actualizate zilnic, sunt efectuate de Centrul de Modelare Matematică a Bolilor Infecțioase (CMMID) din Marea Britanie și sunt publicate pe platforma Github. CMMID, care face parte din London School of Hygiene&Tropical Medicine, este format din epidemiologi, matematicieni, economiști, statisticieni și clinicieni.

Scopul cercetării este să stabilească nivelul de subraportare al cazurilor de COVID-19 în multe țări din lume, folosind numărul de decese anunțate oficial, raportat la numărul de cazuri confirmate anunțate în fiecare țară și corectând rezultatele în funcție de timpul care trece între momentul confirmării cazului și deces. Autorii arată – între altele, prin acest articol din The Guardian – că estimările de acest fel, inclusiv ale CMMID, sunt brute și dependente de cifrele oficiale care, în multe cazuri, prezintă probleme.

Datele oferite de analiză suferă modificări substanțiale, în funcție de informațiile oficiale raportate de autorități cu privire la numărul de infecții și de decese asociate Covid-19. Astfel, acum 2 zile, studiul CMMID estima pentru România că între 11% și 42% dintre cazurile simptomatice ar fi fost raportate, dar estimările se bazau pe un număr mic de decese (sub 15, puțin peste pragul minim de 10 decese la nivel național luat în considerare de analiza citată) și doar câteva sute de infecții raportate, cifre care erau deja mult depășite în acel moment.

Actualele estimări cu privire la România (între 8,9 și 17% dintre totalul real al de cazuri simptomatice ar fi raportate) sunt aferente zilei de 1 aprilie și se bazează pe valori mai apropiate de numărul actual anunțat de autorități: estimarea are în vedere un număr de referință de 69 de decese și 2.245 de cazuri confirmate.

Conform analizei, nivelul de subraportare a cazurilor simptomatice de Covid-19 din România, la 1 aprilie, ar fi similar cu cel din Iran, Brazilia și alte țări sud-americane, Serbia sau Ungaria.

Pentru țările lovite puternic de epidemie, cifrele sunt extrem de mici:

  • Italia: doar 5,1-6,5% dintre cazuri simptomatice ar fi raportate
  • Spania: doar 4,7-6,1% dintre cazuri
  • Franța: doar 6-7,9% dintre cazuri
  • SUA: doar 14-19% dintre cazuri
  • Marea Britanie: doar 4,6%-6,2% dintre cazuri

Procente foarte mici, de sub 20%, sunt estimate și pentru țări ca India, Mexic, Olanda, Suedia, Turcia sau Ucraina.

Pe de altă parte, țări ca Germania, Austria sau Finlanda s-ar apropia 50%. Iar în Asia, în timp ce pentru China este estimată o rată de raportare de 29-38%, în Coreea de Sud, țară cu testări masive în rândul populației, estimarea indică o rată de raportare de 53-90%.

  • Raportare totală (100%) este estimată, pe baza cifrelor oficiale, în Australia, Israel și Norvegia.

De notat că analiza apare în contextul în care în țările lumii nu există date statistice la nivelul întregii populații, care să dea o imagine despre proporțiile reale ale epidemiei, iar astfel de cercetări încearcă să suplinească lipsa unor cercetări directe, bazate pe testări extinse și aleatorii în rândul populației.

Le Figaro scria, în februarie, că numeroase instituții științifice internaționale, laboratoare și reviste științifice au cerut să fie lăsate deoparte procedurile obișnuite aplicate înainte de publicarea articolelor științifice, pentru a facilita accesul la noi cercetări. Printre aceste proceduri se numără și verificarea studiilor de către experți în domeniul respectiv.

  • Acest lucru este valabil și pentru studiul CMMID, un studiu realizat “în timp real” și care precizează de la bun început că, încă, nu a fost verificat de experți în domeniu.

6 comentarii
  1. cercetatorii britanici au relevat fara echivoc ca barbatii urati saraci si prosti nu au succes la femei.
    ma, plecati cu statistica asta … ce cauta manipulatorii din rusia la 80 la suta si romania la 10%, care nu face teste rapide, care au eficienta de 20%

  2. Suna ca un fel de “backtracking statistics”:
    Pornind de la mortalitate (procent si numar cazuri), calculezi 100% (nr cazuri infectati).

    Ma intreb daca studiul ia in calcul si suprasaturarea spitalelor, care cresc mortalitatea.

    De exemplu mortaliatatea = 1% cu asistenta medicala, dar daca 5% sunt bolnavi gravi si nu au locuri in spitale, atunci mortaliatatea devine 5%.

    Daca se mai includ si numarul suplimentar de decese cauzate de alte boli/accidente in combinatie cu lipsa asistentei medicale, mortalitatea poate sa creasca la 10%, chiar daca acestia nu sunt neaparat infectati cu coronavirus.

  3. deci italia are 5 % din cazuri asta insemna ca 20 si ceva de milioane de italieni sunt infectati ? Deci la ei deja au imunitate de turma. Cred ca cercetatorii britanici au uitat sa si verifice numerele cu realitatea

    1. Nu stiu cum ai ajuns tu la 2 mil. Dintr-un calcul simplu rezulta 2.25 milioane maxim. Verificam si noi metodele de calcul inainte sa scriem prostii?

    2. Le incurcati…
      Azi, 3 aprilie 2020, ora 09.35, ora GMT, Italia raporteaza un numar de 115.242 de cazuri, asta inseamna ca, daca luam de bun ce zic oamenii astia in articol, numarul real de persoane infectate e de 2.304.840, la o populatie totala de 60 000 000, adica ochiometric, ca nu mai stau sa calculez exact, undeva pe la 2.5% din totalul populatiei.
      Imunitatea de turma apare la 60-70% populatie infectata, deci…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorul Răzvan Cherecheș, despre deschiderea noului an școlar: „Suntem la fel de prost pregătiți ca anul trecut, dar avem un dușman mai redutabil, și anume Tulpina Delta”

Expertul în sănătate publică și profesorul universitar Răzvan Cherecheș a criticat Ministerul Educației pentru măsurile luate, spunând că acestea sunt insuficiente, având în vedere că doar tinerii de peste 12…
Vezi articolul

Carieră: Mulți elevi nu se așteaptă să urmeze studii înalte, deși au rezultate foarte bune / Școlile îi pot ghida pe tineri cum să-și finanțeze educația – raport OECD

Elevii, mai ales cei care provin din medii dezavantajate, trebuie încurajați să-și stabilească ținte cât mai înalte, dar realiste pentru traseul lor prin școală, pentru că pe măsură ce tehnologiile…
Vezi articolul

“Găselnița aceasta – să îi admitem fără Bacalaureat și după aceea mai vedem dacă iau BAC-ul – nu mi se pare în regulă” – avertizează rectorul Universității din București. Marian Preda: Nu am raportul integral “România Educată”, nu știu unde este

Colegiile non-universitare care să introducă în universități absolvenți de liceu fără Bacalaureat, pentru a primi o diplomă postliceală, sunt o “găselniță”, spune rectorul Marian Preda, după consultările de la Cotroceni…
Vezi articolul

Când poeții înșiși vor fi abilitați științific, vor avea mai mult curaj să folosească “comoara pe care stau” acum fără să știe cât valorează pentru ceilalți – scriitoarea Nina Vasile

Așteptam de mult un început în cercetarea științifică a fenomenului poetic la nivelul creierului, al conștiinței, al psihicului uman. Mă bucur că există. Sper din tot sufletul să confirme ceea…
Vezi articolul