Senatele universităților din România ar urma să poată înființa noi funcții de conducere a instituțiilor de învățământ superior, pe lângă funcțiile de rector, prorector, director administrativ, decan, prodecan, director de departament și de filială, prevede proiectul Legii educației Deca obținut de Edupedu.ro. Potrivit surselor noastre, aceste noi funcții de conducere a universităților ar putea fi create special pentru rectorii care nu vor mai prinde un nou mandat, pe “modelul Marga” care în 2004, după 11 ani la conducerea UBB, a devenit președintele unui organism numit “Consiliul Academic al UBB”, după cum reiese din CV-ul său, poziție din care era numit de presă, la acea vreme, “rectorul de facto al universității”.
- Edupedu.ro a semnalat că proiectul Legii Deca resetează jocul în ceea ce-i privește pe rectori, dându-le posibilitatea să conducă universitățile timp de 2 mandate (8 ani) tuturor candidaților la șefia instituțiilor de învățământ superior, indiferent dacă au mai avut deja mandate în trecut sau nu.
- Acum, prin noile funcții de conducere pe care senatele universitare le-ar putea crea, proiectul Legii Deca vine cu “soluția” și pentru rectorii care nu mai vor să se expună printr-un al treilea sau al patrulea mandat de rector, dar care vor să își mențină puterea asupra universității.
Proiectul Legii învățământului superior realizat de ministrul Ligia Deca și consultat de Edupedu.ro introduce la capitolul Conducerea instituțiilor de învățământ superior, la articolul 130, aliniatul 2, pe lângă funcțiile de conducere existente în prezent în cadrul unei universități, și “alte funcții stabilite prin carta universitară a instituției de învățământ superior‚ în concordanță cu prevederile legale”. Carta universitară este la rândul său elaborată de senatul universitar, potrivit aceluiași proiect de lege.
Pentru comparație, actuala Lege a educației în vigoare din 2011 listează explicit toate funcțiile existente în universități și nu lasă senatelor universitare portița de a-și crea propriile poziții cu regulamente și atribuții proprii care ar putea controla inclusiv rectorul.
Proiectul Legii învățământului superior Ligia Deca – SURSE:
Art. 130
(1) Structurile de conducere în instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar şi consiliul de administraţie‚ la nivelul instituţiei de învăţământ superior;
b) consiliul facultăţii;
c) consiliul departamentului.
(2) Funcţiile de conducere sunt următoarele:
a) rectorul‚ prorectorii‚ directorul general administrativ‚ directorul general adjunct administrativ‚ la nivelul instituţiei de învăţământ superior;
b) decanul‚ prodecanii‚ la nivelul facultăţii;
c) directorul de departament‚ la nivelul departamentului;
d) directorul de filială a instituţiei de învăţământ superior;
e) alte funcţii stabilite prin carta universitară a instituţiei de învăţământ superior‚ în concordanţă cu prevederile legale.
(3) Procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ superior‚ al facultăţilor şi departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativităţii pe facultăţi‚ departamente‚ linii de predare‚ programe de studii‚ după caz‚ şi se stabileşte prin carta universitară.
Art. 136
(1) Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul instituției de învățământ superior.
(2) Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele:
(…)
c) elaborează şi adoptă‚ în urma dezbaterii cu comunitatea universitară‚ carta universitară;
FOTO Articolul 130 din Proiectul legii Deca – surse Edupedu.ro:
Actuala Lege a educației, Legea nr. 1/2011 în vigoare și astăzi, deși cu multiple modificări:
“Capitolul XI Conducerea universităților
Secţiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 207
(1) Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul universității;
b) consiliul facultății;
c) consiliul departamentului.
(2) Funcțiile de conducere sunt următoarele:
a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ, la nivelul universității;
b) decanul, prodecanii, la nivelul facultății;
c) directorul de departament, la nivelul departamentului.
d) directorul de extensie, la nivelul extensiei universitare.
FOTO DOCUMENT Legea educației, în prezent:
Potrivit surselor Edupedu.ro, acest articol introdus de Ligia Deca în proiectul său de Lege, care creează portița pentru apariția unor noi funcții de conducere a universităților, ar putea întâmpina probleme de avizare din partea Ministerului Muncii. Concret, universitățile ar urma să înființeze funcții care nu sunt însă în prezent în Legea salarizării, deci nu este definit legal conform cărei grile de salarizare vor fi plătite persoanele care le vor ocupa.
Precedentul Marga
Conform surselor Edupedu.ro, portița din proiectul legii Deca urmează “modelul Marga”. Rector al Universității Babeș-Bolyai din 1993 și până în 2004, fostul ministru Andrei Marga a ocupat din 2004 până în 2008 funcția de președinte al Consiliului Academic al Universității Babeș-Bolyai, potrivit CV-ului său publicat de Universitatea din București.
Acest Consiliul Academic al UBB a fost un “organism creat după expirarea celui de-al doilea mandat de rector” deținut de Marga, conform unui articol de presă din Ziare.com.
“Profesorul universitar [Andrei Marga – N. Red.] este președintele Consiliului Academic al UBB, o funcție despre care se spune că ar fi fost înființată special pentru el după ce și-a epuizat numărul de mandate ca rector și nu avea cum să fie reales în această funcție”, relata în 2005 publicația România liberă citată de HotNews.ro.
După 11 ani ca rector al UBB, poziție ocupată timp de două mandate consecutive încheiate în 2004, Andrei Marga a devenit tot în 2004 președintele organismului Consiliul Academic al UBB, deși a continuat să fie “rectorul de facto al universității” conduse oficial de Nicolae Bocșan, “recunoscut ca „secundul” lui Andrei Marga de aproape 20 de ani”, scria în 2007 Foaia Transilvana preluată de HotNews.ro.
Dovadă a influenței pe care a continuat să o exercite asupra universității și din funcția de președinte al organismului numit Consiliul Academic al UBB, Andrei Marga a devenit din nou rector al Universității în 2008-2012, pentru un al treilea mandat.
- De ce este important dacă aceleași persoane conduc zeci de ani universitățile? Așa cum am notat în repetate rânduri, realitatea societății românești arată că o persoană care deține timp de mai multe mandate șefia unei universități riscă să devină un “baron al educației”, cu legături în politică și în mediul de afaceri care transformă universitățile mai degrabă în instituții de negocieri și trocuri politice și financiare. Calitatea educației, miza de a avea studenți și doctori bine pregătiți pot cădea în plan secund, pe lângă potențialul universității de a-i servi “rectorului veșnic” și apropiaților săi drept sursă de beneficii personale. Amintim numărul semnificativ de rectori care cumulează deja, în prezent, cele mai multe mandate grație unui tertip juridic și legăturile lor strânse cu politica: Mihnea Costoiu a fost ministru PSD pe învățământ superior în 2014 și a fost senator 2012-2020, Remus Pricopie a fost ministru în guvernul Ponta, Valentin Popa a fost ministru PSD al Educației în 2018, Daniel Breaz a fost senator PSD, Leonard Azamfirei este senator PSD, Sorin Cîmpeanu a fost deputat care a funcționat în grupul parlamentar ALDE, apoi Pro România, iar acum este senator și vicepreședinte PNL, Marilen Pirtea este deputat PNL, consilier al premierului Ciucă, și rector la al doilea mandat.