SURSE Proiectul Legii Deca, măsuri de contrareformă în educație: Noi funcții de conducere a universităților ar urma să poată fi create de senate, pe “modelul Marga”, pentru “parcarea” rectorilor care vor să-și mențină influența fără să se mai expună unui nou mandat

8.460 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Senatele universităților din România ar urma să poată înființa noi funcții de conducere a instituțiilor de învățământ superior, pe lângă funcțiile de rector, prorector, director administrativ, decan, prodecan, director de departament și de filială, prevede proiectul Legii educației Deca obținut de Edupedu.ro. Potrivit surselor noastre, aceste noi funcții de conducere a universităților ar putea fi create special pentru rectorii care nu vor mai prinde un nou mandat, pe “modelul Marga” care în 2004, după 11 ani la conducerea UBB, a devenit președintele unui organism numit “Consiliul Academic al UBB”, după cum reiese din CV-ul său, poziție din care era numit de presă, la acea vreme, “rectorul de facto al universității”.
  • Edupedu.ro a semnalat că proiectul Legii Deca resetează jocul în ceea ce-i privește pe rectori, dându-le posibilitatea să conducă universitățile timp de 2 mandate (8 ani) tuturor candidaților la șefia instituțiilor de învățământ superior, indiferent dacă au mai avut deja mandate în trecut sau nu.
  • Acum, prin noile funcții de conducere pe care senatele universitare le-ar putea crea, proiectul Legii Deca vine cu “soluția” și pentru rectorii care nu mai vor să se expună printr-un al treilea sau al patrulea mandat de rector, dar care vor să își mențină puterea asupra universității.

Proiectul Legii învățământului superior realizat de ministrul Ligia Deca și consultat de Edupedu.ro introduce la capitolul Conducerea instituțiilor de învățământ superior, la articolul 130, aliniatul 2, pe lângă funcțiile de conducere existente în prezent în cadrul unei universități, și “alte funcții stabilite prin carta universitară a instituției de învățământ superior‚ în concordanță cu prevederile legale”. Carta universitară este la rândul său elaborată de senatul universitar, potrivit aceluiași proiect de lege.

Pentru comparație, actuala Lege a educației în vigoare din 2011 listează explicit toate funcțiile existente în universități și nu lasă senatelor universitare portița de a-și crea propriile poziții cu regulamente și atribuții proprii care ar putea controla inclusiv rectorul.

Proiectul Legii învățământului superior Ligia Deca – SURSE:

Art. 130
(1) Structurile de conducere în instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar şi consiliul de administraţie‚ la nivelul instituţiei de învăţământ superior;
b) consiliul facultăţii;
c) consiliul departamentului.
(2) Funcţiile de conducere sunt următoarele:
a) rectorul‚ prorectorii‚ directorul general administrativ‚ directorul general adjunct administrativ‚ la nivelul instituţiei de învăţământ superior;
b) decanul‚ prodecanii‚ la nivelul facultăţii;
c) directorul de departament‚ la nivelul departamentului;
d) directorul de filială a instituţiei de învăţământ superior;
e) alte funcţii stabilite prin carta universitară a instituţiei de învăţământ superior‚ în concordanţă cu prevederile legale.
(3) Procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ superior‚ al facultăţilor şi departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativităţii pe facultăţi‚ departamente‚ linii de predare‚ programe de studii‚ după caz‚ şi se stabileşte prin carta universitară.

Art. 136
(1) Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul instituției de învățământ superior.
(2) Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele:
(…)
c) elaborează şi adoptă‚ în urma dezbaterii cu comunitatea universitară‚ carta universitară;

FOTO Articolul 130 din Proiectul legii Deca – surse Edupedu.ro:

Foto: captură – Fragment din Proiectul Legii învățământului superior Ligia Deca – Surse Edupedu.ro
Actuala Lege a educației, Legea nr. 1/2011 în vigoare și astăzi, deși cu multiple modificări:

“Capitolul XI Conducerea universităților

Secţiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 207
(1) Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul universității;
b) consiliul facultății;
c) consiliul departamentului.
(2) Funcțiile de conducere sunt următoarele:
a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ, la nivelul universității;
b) decanul, prodecanii, la nivelul facultății;
c) directorul de departament, la nivelul departamentului.
d) directorul de extensie, la nivelul extensiei universitare.

FOTO DOCUMENT Legea educației, în prezent:
Legea educației în vigoare în prezent / Foto: captură – legislatie.just.ro

Potrivit surselor Edupedu.ro, acest articol introdus de Ligia Deca în proiectul său de Lege, care creează portița pentru apariția unor noi funcții de conducere a universităților, ar putea întâmpina probleme de avizare din partea Ministerului Muncii. Concret, universitățile ar urma să înființeze funcții care nu sunt însă în prezent în Legea salarizării, deci nu este definit legal conform cărei grile de salarizare vor fi plătite persoanele care le vor ocupa.

Precedentul Marga

Conform surselor Edupedu.ro, portița din proiectul legii Deca urmează “modelul Marga”. Rector al Universității Babeș-Bolyai din 1993 și până în 2004, fostul ministru Andrei Marga a ocupat din 2004 până în 2008 funcția de președinte al Consiliului Academic al Universității Babeș-Bolyai, potrivit CV-ului său publicat de Universitatea din București.

Acest Consiliul Academic al UBB a fost un “organism creat după expirarea celui de-al doilea mandat de rector” deținut de Marga, conform unui articol de presă din Ziare.com.

“Profesorul universitar [Andrei Marga – N. Red.] este președintele Consiliului Academic al UBB, o funcție despre care se spune că ar fi fost înființată special pentru el după ce și-a epuizat numărul de mandate ca rector și nu avea cum să fie reales în această funcție”, relata în 2005 publicația România liberă citată de HotNews.ro.

După 11 ani ca rector al UBB, poziție ocupată timp de două mandate consecutive încheiate în 2004, Andrei Marga a devenit tot în 2004 președintele organismului Consiliul Academic al UBB, deși a continuat să fie “rectorul de facto al universității” conduse oficial de Nicolae Bocșan, “recunoscut ca „secundul” lui Andrei Marga de aproape 20 de ani”, scria în 2007 Foaia Transilvana preluată de HotNews.ro.

Dovadă a influenței pe care a continuat să o exercite asupra universității și din funcția de președinte al organismului numit Consiliul Academic al UBB, Andrei Marga a devenit din nou rector al Universității în 2008-2012, pentru un al treilea mandat.

  • De ce este important dacă aceleași persoane conduc zeci de ani universitățile? Așa cum am notat în repetate rânduri, realitatea societății românești arată că o persoană care deține timp de mai multe mandate șefia unei universități riscă să devină un “baron al educației”, cu legături în politică și în mediul de afaceri care transformă universitățile mai degrabă în instituții de negocieri și trocuri politice și financiare. Calitatea educației, miza de a avea studenți și doctori bine pregătiți pot cădea în plan secund, pe lângă potențialul universității de a-i servi “rectorului veșnic” și apropiaților săi drept sursă de beneficii personale. Amintim numărul semnificativ de rectori care cumulează deja, în prezent, cele mai multe mandate grație unui tertip juridic și legăturile lor strânse cu politica: Mihnea Costoiu a fost ministru PSD pe învățământ superior în 2014 și a fost senator 2012-2020, Remus Pricopie a fost ministru în guvernul Ponta, Valentin Popa a fost ministru PSD al Educației în 2018, Daniel Breaz a fost senator PSD, Leonard Azamfirei este senator PSD, Sorin Cîmpeanu a fost deputat care a funcționat în grupul parlamentar ALDE, apoi Pro România, iar acum este senator și vicepreședinte PNL, Marilen Pirtea este deputat PNL, consilier al premierului Ciucă, și rector la al doilea mandat.
Citește și:
SURSE Rectori timp de 20 de ani. Legea Educației Deca le deschide rectorilor calea pentru încă 2 mandate în fruntea universităților, indiferent de câte au avut până acum: Proiectul resetează numărătoarea mandatelor pentru actualii rectori
Calificativele la Sport, Muzică și Desen au fost eliminate din proiectul de lege, varianta Deca – surse
SURSE Evaluarea tuturor elevilor se va face pe baza unor standarde naționale. Profesorii vor fi sancționați dacă evaluează fără respectarea standardelor, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar
Demisie la Ministerul Educației. Purtătoarea de cuvânt a ministrului Ligia Deca, Corina Popa: I-am înaintat doamnei ministru intenția de a mă retrage din activitatea de la Ministerul Educației
Proiectele legilor Educației, criticate din interiorul Coaliției de guvernare: Modificarea referitoare la transportul elevilor, “decontare” în loc de “gratuitate”, din proiectele legilor Educației, varianta Deca, “îngrădește dreptul la educație pentru toți elevii și va crește abandonul școlar”, spune un deputat PSD
USR îi cere ministrului Ligia Deca să publice de urgență proiectele “de modificare a legilor Educației”: “Cum să îți permiți să ascunzi societății tocmai proiectele ce urmează să modeleze viitorul copiilor acestei țări?”
Mihnea Costoiu, Vasile Dîncu, Natalia Intotero, Florian Lixandru și Aura Danielescu, cei cinci experți ai PSD care vor „corecta” legile Deca – surse
Sorin Cîmpeanu, Monica Anisie și Marilen Pirtea, cei trei experți ai PNL care vor „corecta” legile Deca – surse
Ligia Deca s-a răzgândit: Va face publice legile Educației când vor intra în proces de avizare interministerială, pentru a fi aprobate de către Guvern / Inițial anunțase că legile vor fi “repuse în transparență după dezbaterea publică”
SURSE: UDMR a cerut ca Legile educației Deca să treacă prin asumarea răspunderii Guvernului, propunere respinsă de premierul Nicolae Ciucă / Calendarul adoptării noilor proiecte ale educației
Școlile ar putea angaja persoane necalificate să fie profesori, pentru cel mult un an școlar, dacă au studii superioare, în lipsă de personal calificat. Statutul lor va fi de cadru didactic asociat, potrivit proiectului de Lege Deca – surse
Elevii care învață în altă localitate decât în cea de domiciliu nu mai au transport gratuit, ci doar decont, și nu mai primesc nici suma forfetară abia introdusă de Ministerul Educației, decât cu o condiție, potrivit proiectului Deca al Legii Educației
Surse: Disciplina “Educație pentru Viață” propusă de Sorin Cîmpeanu nu se mai regăsește în varianta proiectelor de lege propuse de Ligia Deca
Ligia Deca, despre acuzațiile că un examen în plus de admitere la liceu ar încuraja și mai mult meditațiile: Nu facem altceva decât să reușim să testăm potrivirea mai bună a candidaților cu profilul pe care ei și-l doresc
SURSE Admiterea la clasa a V-a nu mai este interzisă în noul proiect de lege, varianta Deca. Abia din 2028, înscrierile se vor face în baza portofoliului educațional
Posibilitatea de a renunța unilateral la titlul de doctor și înlăturarea răspunderii pentru plagiate după 3 ani, forme de amnistiere a plagiatorilor în proiectul Legii învățământului superior propus de Cîmpeanu, nu mai apar în versiunea Ligia Deca
SURSE Dubla specializare pentru profesori ar urma să fie introdusă și la licență, împreună cu o bursă cât salariul unui cadru didactic debutant pentru cei care aleg această formare. Prevederile apar în proiectul Deca al Legii învățământului superior
Surse: Universitățile vor da titlurile de doctor și tot ele vor verifica plagiatele. Instanțele capătă rol-cheie în cazurile de plagiat, în timp ce CNATDCU e retrogradat și transformat în comisie controlată de o direcție din Minister condusă de 6 ani de o apropiată a lui Sorin Cîmpeanu – Proiectul Deca al Legii învățământului superior

2 comments
  1. Din pacate, adevarat. Este suficient sa urmaresti traseul echipelor de conducere ale universitatilor cu rectori stabiliti cam din 2012. Cu mici variatiuni, de regula sunt aceleasi persoane. Si, tot asa, cu mici variatiuni, calitatea Universitatilor in cauza a stagnat sau a scazut.
    Legea 1/2011 isi dorea un progres. Dupa mai mult de 11 ani de aplicare, se constata un regres in masa. Trist. Proasta aplicare, sau o lege proasta?

  2. Poate știe cineva cum se va face evaluarea elevilor de la luceu seral , care absentează în proporție de 90 % din totalul orelor de curs (serviciul fiind pe primul loc )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Abandonul școlar în universitate: proporțiile fenomenului invocat pentru a contesta decizia de întoarcere din online în sălile de curs / Care era situația înaintea pandemiei Covid-19 și cum stau lucrurile acum

Decizia Ministerului Educației ca universitățile să reia cât mai rapid predarea cu prezență fizică, după încetarea stării de alertă, a adus în discuția publică o chestiune evitată, în bună măsură,…
Vezi articolul
Inspecțiile școlare, norma profesorilor

Problema pensionării profesorilor, în prag de început de an școlar: 18.000 de cadre didactice sunt în categoria de peste 60 de ani. Este o realitate pensionarea în contextul pandemiei – Marius Nistor, lider sindical

Pensionarea profesorilor de peste 60 de ani, de teama îmbolnăvirii sau din cauza necesității adaptării la predarea online, “este o realitate”. “Am colegi care au cerut pensionarea anticipată, pentru că…
Vezi articolul