Țara înjurăturii groase

380 de vizualizări
Dan Tăpălagă / Foto: Arhiva personală
România este, probabil, prima țară cu un președinte în funcție și un fost președinte sancționați simultan de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru derapaje de limbaj împotriva unei minorități. Klaus Iohannis pentru declarațiile despre unguri, Traian Băsescu pentru afirmații jignitoare despre romi.

Nu comentez aici justețea deciziei în cazul Iohannis. Constat doar că atunci când același CNCD, cu aceeași majoritate, i-a sancționat în 2018 pe Vâlcov și Pop din cauză că l-au comparat pe președinte cu Hitler, decizia n-a mai fost politică.

Mai constat că aceeași majoritate pesedist-udemeristă criticată de liberali din cauza sancțiunii aplicate lui Iohannis a decis că utilizarea sintagmei ”ciuma roșie” de către premierul Orban și de către europarlamentarul Rareș Bogdan nu reprezintă discriminare.

Decizia i-a revoltat pe cei din PSD, iar fostul premier Adrian Năstase le-a cerut public socoteală celor trei pesediști din cei patru care au votat în CNCD pentru că au acceptat utilizarea sintagmei ”ciuma roșie”. Repet, însă: justețea deciziilor se va măsura în instanță, Klaus Iohannis a anunțat deja că va ataca sancțiunea.

 


1 comment
  1. https://www.edupedu.ro/andreas-schleicher-oecd-despre-scoala-din-romania-asa-cum-o-autoritate-nu-i-zice-unui-doctor-cum-sa-opereze-nici-profesorului-sa-nu-i-zica-modul-cum-sa-predea/

    Noi vrem calitate în educatie, la standarde europene, cu veniturile nete ale profesorilor la limita excluziunii sociale?

    Vrem calitate în educatie cand profesorul era nevoit să “ceara acordul părintelui pentru nota obtinuta” de elev? Pentru ce se obținea acordul?- pentru nota?? (“Sunteti de acord sa ii dau copilului dvs 3 ca nu a participat la ore?”- părintele nu poate fi constrâns să răspundă, poate si el da ignore profesorului, ca si elevul, pentru că modele comportamentele ale elevilor nu se invata exclusiv la școală ci inclusiv în societate, implicit in familie…). Practica de 10 ani mi-a arătat că, în cele mai multe cazuri, elevii de 8-10 au părinți de nota 10!!!!

    Calitate în educatie cand nu oferi resurse (medicii nu au vrut să lucreze până nu au primit măști- nu mai vorbesc de plicul 500 euro, toate acestea la venituri de 12000 lei- 20 000 lei cu sporuri de 85% la ATI, UPU, laboratoare, psihiatrie, pediatrie, chirurgiei…), profesorii lucrează pe resursele luate de ei, pe salarii de 2000-4000 lei cu sporuri de 5-15% calculate nu din salariu de baza cum prevede legea educației și Statutul Personalului Didactic ci o sumă derizorie de…)…

    Mai mult, perfecționarea continua a profesorilor pe banii lor?- variantele concretă sunt programele de licență, master si doctorat care costa infernal si pe care profesorii le plătesc din veniturile lor legale de mizerie. (In ceea ce priveste profesorii evazionisti care fac meditatii, sa fie zburati din sistem conform legii- sunt infractori!!!

    Concret, oamenii sunt diferiri: unii părinți, elevi și dascăli dau dovadă de seriozitate, responsabilitate, cooperare: gasesc soluții și respectă legislatia; altii, si dintr-o tabără si alta, se victimizeza (generația “fulg de nea” nu vrea examene de frica COVID, dar nici masca nu vrea sa poate ca e greu, daca se poate trece examenul cu notele de la sport si religie este super fain- dat purtau masca cate 5 ore în lunile de iarnă…) iar altora nici nu le pasa… dar tipa “educatia calitativă la standarde europene”…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Cât de mulți elevi sunt într-o clasă?

EXCLUSIV Cât de mulți elevi sunt într-o clasă? Statisticile cu care lucrează Ministerul Educației: În medie, la nivel național sunt aproape 22 de elevi per clasă. Cifre foarte mari pentru preșcolar și mari în primar și liceu

Cât de mulți elevi sunt într-o clasă? O problemă acută a învățământului românesc a fost adusă în prim-plan de criza Covid-19 și de imposibilitatea de a asigura distanțarea între elevi,…
Vezi articolul

România – în urma mediei OCDE la mai toți indicatorii-cheie, de la salariile profesorilor și timpul petrecut în școală la studiile tinerilor și rata de înscriere în învățământul preșcolar / Primele date comparative pentru educația românească, în raportul internațional “Education at a Glance 2023”

Rezultatele sistemului de învățământ din România sunt constant în urma mediei înregistrate la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),  la care România dorește să adere, la cea mai…
Vezi articolul

Elevii din cele mai sărace regiuni ale României au cele mai multe medii sub 5 la Evaluarea Naţională 2023/ Organizația Salvaţi Copiii cere autorităţilor să ia măsuri

Rezultatele elevilor la Evaluarea Naţională reflectă “disparităţile şi inegalităţile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României”, potrivit unei analize a Salvaţi Copiii România. Astfel, cele mai multe medii sub 5…
Vezi articolul

Prăpastia între colegiile de elită, cu medii mari, și celelalte școli, cu multe medii sub 5, se menține și după pandemie, arată rezultatele testării inițiale din județul Iași, ediția 2022-2023 – Un raport relevant pentru școala fără teze, care se pregătește pentru examene de admitere la liceele de top

Decalajele majore între mediul rural și cel urban și între unitățile de învățământ de elită și celelalte, semnalate în pandemie prin prima testare inițială standardizată extinsă, cea organizată în județul…
Vezi articolul