Teama de dependența copiilor de telefoane și de lipsa de pregătire digitală a profesorilor, printre marile bariere în calea digitalizării școlii percepute de români – studiu Ipsos/Edge Institute

904 vizualizări
Foto: Edupedu.ro
Digitalizarea este considerată de români un proces benefic, dar când vine vorba de școală apar temeri și frici consistente. Un studiu de percepție făcut de Ipsos făcut pentru Edge Institute – o organizație de tip „think tank” care și-a propus să schimbe poziția României în clasamentul DESI de pe ultimul loc la un loc peste media europeană în următorul deceniu – arată că dependența de dispozitive (35%) și distragerea elevilor de la obiectivele educaționale (35%) sunt principalele motive de îngrijorare. Printre barierele identificate de respondenți este și lipsa echipamentelor și a internetului (33%) în școli și teama de alienare prin reducerea interacțiunii profesor–elev (33%).
  • Cercetarea realizată de Ipsos pentru Edge Institute, a fost realizată în iulie 2025, potrivit metdologiei studiului, pe un eșantion național reprezentativ de 1.500 de respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani. Au fost folosite chestionare față în față, cu timp de aplicare de circa 25 de minute. Eșantionul a avut cote prestabilite pentru vârstă, educație, venit și mediu de rezidență. Studiul este unul de percepție și a combinat metodologia clasică (scale de evaluare 1–5/7) cu o metoda inovativă (DUEL), bazată pe alegeri rapide între afirmații și măsurarea timpului de reacție.

În privința profesorilor, percepția publică descrisă de cercetare arată că mai mult de un sfert dintre români cred că nu au competențe digitale suficiente, iar procentul este chiar mai mare în rândul elevilor și al tinerilor din Generația Z, care au așteptări mai ridicate, potrivit studiului.

Screenshot

Barierelor psihologice li se adaugă și diferențele de context social. În mediul rural și în gospodăriile cu venituri mici, lipsa de echipamente și accesul la internet rămân principalele piedici. Aproape jumătate dintre respondenții din rural spun că acestea sunt obstacolele esențiale, comparativ cu doar un sfert dintre bucureșteni. În schimb, în urbanul mare și în familiile cu venituri ridicate, temerile se mută către alte zone: cyberbullying și furtul de date personale ale copiilor. Aceste temeri sunt semnalate de 40% dintre bucureșteni și 37% dintre gospodăriile cu venituri mari.

Generația X se declară mai îngrijorată de alienarea elevilor și de faptul că profesorii ar putea fi supraîncărcați de noile cerințe digitale. Părinții sunt și ei o categorie paradoxală: prezența copiilor în gospodărie le stimulează interesul pentru digitalizare, dar totodată mulți români consideră că părinții nu au abilitățile digitale necesare pentru a-și ghida copiii, iar această percepție îi face vulnerabili în procesul de schimbare.

Ritmul digitalizării școlilor, perceput de 45% dintre respondenți, este „așa cum trebuie”, utilizarea mai intensă fiind considerată „un lucru bun și foarte bun” de 72%.

Generațiile au, de asemenea, viziuni diferite. GenX se declară mai îngrijorată de alienarea elevilor (34%) și de încărcarea suplimentară a profesorilor (29%). Părinții sunt percepuți ca insuficient pregătiți digital: 28% dintre respondenți consideră că lipsa competențelor părinților pentru a ghida copiii este o barieră

Concluzia Edge Institute este că există o sumă de obstacole diferite, fiecare cu specificul său, în privința digitalizării Educației. În mediul rural e nevoie de echipamente și internet, în mediul urban de măsuri pentru siguranța online, iar la nivelul profesorilor de programe de formare digitală. În plus, Ministerul Educației ar trebui să preia așteptările mari și să le gestioneze.


2 comments
  1. țările cu apa calda au scos ecranele din ecuația educației.
    producătorii de tehnologie se îndreaptă acum spre țările din lumea a treia . urmează „digitizarea’ Africii.

  2. pai da, pentru că în România „digitalizare” înseamnă să pui pe grupul de WhatsApp tema la mate și să joci Kahoot la religie. normal că le este oamenilor teamă de dependență. Sunt scoli în București în care dulapul cu telefoane e o glumă. Dirigintele primește mesaje de la elevi in timpul orelor, și le răspunde. in pauze, nu mai vorbesc ce fac copiii (spoiler, NU gălăgie și alergat prin clasă).
    și nu e ca și când ai vreun sprijin. pentru profesori e mai simplu așa, multi părinți sunt idioți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesoara Nina Vasile: Argumentul filosofului pentru a vota. Să nu rămânem blocați în complexul „bolii resemnării, pasivității sau complicității” cu situații, valori și persoane care nu îi reprezintă nici pe români, nici pe oricine

Nu sunt politician și nu voi scrie aici nici ca politolog sau analist politic, chiar dacă se întâmplă să predau Politica, cel mai extins capitol și „cel mai puțin” filosofic,…
Vezi articolul

Sistemul românesc de sprijin pentru elevii olimpici și rezultatele lor excelente în contrast cu restul școlii de la noi, din perspectiva unui cercetător controversat care susține că România ar trebui să fie model pentru alții

Cum se face că România, țară cu performanță consistent slabă la testările internaționale de tipul PISA sau TIMSS și printre ultimele din Europa la asemenea testări, are, totuși, rezultate remarcabile…
Vezi articolul

Cum funcționează o „sală de detenție” în școlile din SUA și ce ar trebui să știe profesorii, directorii, inspectorii și reprezentații Ministerului Educației înainte de a lua decizii pe această temă – Cercetătorul Dacian Dolean

Măsura propusă în proiectul Ministerului Educației privind statutul elevului de a permite profesorului să trimită elevii care au un comportament disruptiv la ore într-o sală în care să desfășoare studiu…
Vezi articolul
Inspecția specială

Este potrivită evaluarea profesorilor de către elevi? Poate să submineze autoritatea profesorului feedback-ul elevilor asupra activității la clasă? – Dragoș Iliescu, psiholog expert în testare educațională

Elevii vor da feedback cu privire la activitatea profesorilor la ore, începând de anul școlar viitor, potrivit unui ordin semnat de ministrul educației și care așteaptă publicarea în Monitorul Oficial.…
Vezi articolul