Academicienii Nicolae Zamfir, Wilhelm Dancă și Gabriela Marinoschi au fost aleși astăzi în funcțiile de vicepreședinți ai Academiei Române. Nicolae Zamfir a fost ales cu 136 voturi pentru al doilea mandat de vicepreședinte, Wilhelm Dancă a fost ales cu 117 voturi și Gabriela Marinoschi cu 114 voturi pentru primele mandate în această poziție.
Un post de vicepreședinte a rămas vacant, întrucât niciunul dintre candidații rămași în cursă nu a întrunit numărul de voturi necesar în al doilea tur, a anunțat Academia Română într-un comunicat remis Edupedu.ro.
„Pentru ocuparea celui de-al patrulea loc de vicepreședinte al Academiei Române se va organiza o nouă sesiune de alegeri, după un calendar care urmează a fi stabilit. Mandatul vicepreședinților, asemenea mandatului de președinte al Academiei Române, are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori”, precizează instituția.
În alegerile de astăzi, 29 aprilie 2026, pentru cele 4 poziții de vicepreședinte al Academiei au candidat academicienii Nicolae Zamfir, Wilhelm Dancă, Victor Voicu, Ioan Dumitrache, Gabriela Marinoschi și Dumitru Murariu.
Comunicatul integral al Academiei Române:
„Academia Română a organizat astăzi, 29 aprilie 2026, alegeri pentru ocuparea celor patru funcții de vicepreședinte. Adunarea Generală întrunită în Aula Academiei Române a ales prin vot secret, cu un cvorum de 153 de membri prezenți (titulari, corespondenți și de onoare), următorii trei vicepreședinți:
- acad. Gabriela Marinoschi: 114 voturi;
- acad. Wilhelm Dancă: 117 voturi;
- acad. Nicolae-Victor Zamfir: 136 voturi.
Cei trei vicepreședinți au fost aleși în primul tur de scrutin. Un post de vicepreședinte a rămas vacant, întrucât niciunul dintre candidații rămași în cursă nu a întrunit numărul de voturi necesar în al doilea tur. Pentru ocuparea celui de-al patrulea loc de vicepreședinte al Academiei Române se va organiza o nouă sesiune de alegeri, după un calendar care urmează a fi stabilit. Mandatul vicepreședinților, asemenea mandatului de președinte al Academiei Române, are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori.
Academician Gabriela Marinoschi este licențiată a Facultății de Matematică, Universitatea din București (1979). A urmat apoi o specializare în mecanica fluidelor, iar în 1989 a obținut titlul de doctor cu o teză referitoare la studiul propagării undelor în fluide.
Și-a început cariera profesională ca matematician și cercetător științific la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie din București, între 1980-1990. În perioada 1981-1984 a fost cadru didactic al Facultății de Matematică, Universitatea din București, și al Universității Politehnica din București.
Începând cu anul 1991 a fost cercetător științific la Institutul de Matematică Aplicată al Academiei Române, devenit în 2001 Institutul de Statisticǎ Matematicǎ şi Matematicǎ Aplicatǎ „Gheorghe Mihoc-Caius Iacob“ al Academiei Române. Din anul 2020 este directorul acestui institut.
Începând cu 2004 este conducător de doctorat la școala doctorală a Academiei Române, iar din 2017 este membru în consiliul școlii doctorale de matematică a Universității din București. Tot în anul 2017 a fost aleasă membru corespondent al Academiei, devenind în 2022, membru titular al înaltului for. În prezent este președinta Fundației Familiei Menachem H. Elias. Acad. Gabriela Marinoschi a coordonat proiecte de cercetare internaţionale în colaborare cu specialiști din Germania şi Italia. A fost visiting professor la Universitǎţile din Bologna, Trento, Pavia, Bari, Fondazione „Bruno Kessler“, CIRM din Italia, Wuhan din China, cercetǎtor la Forschungszentrum Jülich, Germania; a fost bursier NATO la Universitatea din Atena, Grecia. Între anii 2001-2016 a fost secretar al Secţiei Române a Gesselschaft für Angewandte Mathematik und Mechanik.
Pentru rezultatele activității sale a primit premiul „Spiru Haret“ al Academiei Române (1992) și Distincţia culturalǎ a Academiei (2002).
Academicianul Wilhelm Dancă, profesor de teologie și filosofie, este membru al Academiei Române din anul 2013. Licențiat al Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași (1986) și doctor în filosofie la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma (1996), cu o teză despre Mircea Eliade, și-a început cariera didactică la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași. În perioada 2001-2011 a fost rector al Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași, iar între anii 2012-2018, rector la Institutul Teologic Romano-Catolic din București. Între 2012-2024 profesorul Dancă a fost ales decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București.
Cariera didactică cuprinde implicarea în proiecte internaționale și colaborări ca visiting research professor la Universitatea Pontificală din Lateran, Roma, și la Universitatea Catolică a Americii, Washington D.C. Ca recunoaștere a prestigioasei activități profesionale în anul 2008 a fost ales membru al Union Mondiale des Sociétés Catholiques de Philosophie (Canada) și al Council for Research in Values and Philosophy din Washington, iar în anul 2024 a fost ales membru în Societatea Italiană de Istoria Religiilor și în comitetul director al Federației Internaționale a Societăților de Filosofie; în prezent este membru titular al Academiei Europene pentru Științe și Arte din Salzburg, Austria. În anul 2020 Sanctitatea Sa Papa Francisc i-a conferit Crucea Pro Ecclesia et Pontefice.
Academicianul Nicolae-Victor Zamfir a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, în 1976, cu diplomă de merit. A fost cercetător științific în cadrul Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și profesor-cercetător la Universitatea Yale, SUA.
Profesorul Nicolae-Victor Zamfir, membru al Academiei Române din anul 2006, este considerat unul dintre cei mai prestigioși fizicieni români. Activitatea sa profesională a fost centrată pe studiul nucleului atomic. Cele peste 300 de lucrări ştiinţifice realizate au fost publicate în reviste de specialitate cotate internațional (ISI), citate de peste 10.000 de ori.
Cercetările sale acoperă o gamă largă, de la introducerea de noi metode şi instrumente în fizica nucleară experimentală, până la contribuţii la dezvoltarea modelelor de structură nucleară. Rezultatele obținute au contribuit la descifrarea unor structuri intime ale materiei, demonstrând o nouă evoluţie a acesteia.
A fost directorul general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (2004-2020) și a condus proiectul major de infrastructură de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI-NP), care a furnizat, în 2020, cel mai puternic fascicol laser din lume, de 2×10 PW.
Pentru realizările sale i-au fost acordate numeroase distincții și premii: Honorable Doctor al Institutului de Cercetări Nucleare de la Dubna, Fellow, European Physical Society, Premiul „D.
Hurmuzescu” al Academiei Române. În cadrul Academiei Române a fost președinte al Secției de științe fizice între anii 2012-2020 și vicepreședinte al instituției în perioada 2022-2026”.
Citește și:
Alegeri în Academia Română 2026: academicienii își aleg astăzi vicepreședinții, funcție la care candidează Nicolae Zamfir, Wilhelm Dancă, Victor Voicu, Ioan Dumitrache, Gabriela Marinoschi și Dumitru Murariu – SURSE
INTERVIU Conducătorii de doctorate trebuie sancționați pentru plagiat în egală măsură cu studentul. Academia Română va cere modificarea legii – anunță noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh: „Se poate relua ofensivă împotriva imposturii în cercetare și în doctorat”
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”
ULTIMA ORĂ Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române. Chimistul a câștigat astăzi alegerile la conducerea Academiei, în fața filosofului Mircea Dumitru
Ziua alegerilor în Academia Română: academicienii își aleg astăzi noul președinte, pentru următorii 4 ani. Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la conducerea Academiei
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Redacția
Diana Ghimiși