Un curriculum “de secol 21”. Rețeta galeză pentru reforma predării, așa încât la elevi să ajungă “lucrurile care contează”

2.112 vizualizări
Foto: 71522913 © Dreamstime.com
Țara Galilor este în curs de adoptare a unui nou curriculum pentru învățământul preuniversitar, bazat pe un filon central pe care fiecare școală construiește după propriile nevoi. Acesta are drept scop să contribuie la un plan mai amplu de reformă masivă a învățământului. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD), care a oferit consultanță guvernului galez în elaborarea reformei, apreciază că proiectul, dacă va reuși, va rezona cu ceea ce s-a întâmplat în locuri precum Estonia, Finlanda sau alte țări și teritorii care s-au aflat în vârful clasamentului PISA 2018, în care Țara Galilor a avut un scor sub medie. De ce are nevoie Țara Galilor de reformă și ce spune planul acestei națiuni?
  • OECD notează, separat, că guvernul galez și-a actualizat strategia de implementare a noului curriculum sub impactul pandemiei, folosind investițiile și măsurile de sprijin pentru școli, luate în actuala stare de criză – de la tehnologie și conectivitatea școlilor, la resursele pentru profesori – pentru a finaliza introducerea noului curriculum în septembrie 2022.
Referința PISA: Deși mult peste România, galezii nu stăteau deloc bine

OECD îl descrie într-un amplu raport dat recent publicității, pe marginea discuțiilor avute cu autoritățile de la Cardiff. În document, actualul sistem de învățământ și curriculumul folosit sunt descrise drept depășite și incapabile să garanteze o calitate a experienței de învățare în linie cu nevoile actuale și de viitor, ale studenților și ale pieței muncii. 

Țara Galilor este pe ultimul loc între națiunile Regatului Unit, din punct de vedere al prestației la PISA 2018, cu 487 de puncte. Ultimele teste PISA au marcat o apropiere a scorului galez față de media OECD, dar organizația notează că aceasta s-a datorat și scăderii mediei OECD în general.

  • Comparativ cu România (428 de puncte), scorul este, totuși, mult mai mare. 

Diverse studii arătau, totodată, că în această națiune:

  • exista un grad pronunțat de inechitate, din punctul de vedere al performanței elevilor
  • exista percepția generală că modul de predare și evaluare nu mai reflectă realitatea
  • curriculumul actual e considerat prea strict, limitând posibilitățile profesorilor de a adapta predarea la nevoile elevilor
  • evaluările erau considerate mai mult o activitate contabilă.
Ce spune planul de transformare a curriculumului

Curriculumul este reformat în linie cu o serie de alte schimbări în sistemul de învățământ galez, ce include evaluarea elevilor, accentul pe bunăstare, pe îmbunătățirea actului de predare și echitate. 

Reforma definește 4 mari obiective-cheie concentrate pe evoluția elevilor așa încât aceștia să devină: capabili, ambițioși, dornici să învețe pe parcursul vieții; întreprinzători, creativi, gata să se implice activ; cetățeni informați, cu respect față de valorile etice; indivizi sănătoși, încrezători. 

Pentru fiecare dintre aceste obiective sunt definite „lucrurile care contează”, ce descriu marile idei ale învățării, anume lucrurile esențiale pe care elevii trebuie să le învețe. Predarea se depărtează de modelul materiilor stricte și se apropie de abordarea cuprinzătoare, în care sunt definite șase „zone de învățare și experiență”, care se combină între ele, în actul predării, în funcție de trei competențe-cheie: alfabetizarea, competențele de calcul și competențele digitale.

Sunt avute în vizor patru competențe „integrale”:

  • creativitatea și inovarea
  • gândirea critică și capacitatea de rezolvare a problemelor
  • eficiența personală,
  • planificarea și organizarea.

Cele șase zone de învățare, cu câte un exemplu de „lucru care contează” pentru fiecare:

  • Artele expresive: „explorarea artelor expresive este esențială pentru dezvoltarea abilităților artistice și a cunoștințelor, îi ajută pe elevi să devină indivizi curioși și creativi”
  • Sănătate și bunăstare: „Dezvoltarea sănătății fizice și a bunăstării are beneficii pe viață”.
  • Științe umaniste: „Întrebările, explorarea și investigația inspiră curiozitate despre lume, despre trecut, prezent și viitor”
  • Limbă, alfabetizare și comunicare: „Exprimarea sinelui prin diverse limbi este un element-cheie pentru comunicare”
  • Matematică și capacitate de calcul: „Sistemul numeric este folosit pentru a reprezenta și compara relații între numere și cantități”
  • Știință și tehnologie: „Curiozitatea, căutarea unor răspunsuri sunt esențiale pentru înțelegerea și prezicerea unor fenomene”.

Reforma curriculară prevede ca Țara Galilor să aibă un trunchi curricular format din elemente esențiale de învățare, dar mare parte din curriculum să fie decis la nivel local, de școală, în funcție de nevoile elevilor și ale comunității. Schimbările la nivel de școală ar trebuie să țină cont și de obiectivele guvernului de a crește nivelul de echitate, pe baza promisiuni unui acces egal pentru toți copiii, inclusiv cei cu nevoi speciale, la o educație echilibrată, de înaltă calitate.

Provocări în adoptarea noului curriculum în Țara Galilor

Pe baza colaborării cu autoritățile din Cardiff, OECD marchează, în raportul său, câteva provocări pentru planul de reformă. Printre acestea:

  • În teritoriu există un acord de principiu pentru viziunea autorităților, dar e nevoie ca acesta să se transforme într-un sprijin real
  • trebuie să fie abordată complet diferit și evaluarea învățării
  • e nevoie de un echilibru între elementele centrale și cele locale ale curriculumului, mai ales că unitățile de învățământ nu au experiența elaborării unui curriculum propriu, chiar dacă știu mai bine nevoile elevilor.
  • Totul depinde de capacitatea profesorilor și școlilor de a se adapta efectiv la noua structură.
  • E nevoie de acțiuni multe și punctuale pentru ca sistemul de învățământ să se asigure că, în noul cadru, principiul echității va fi cu adevărat respectat. Aceasta determină și greutăți în stabilirea unui calendar și a resurselor necesare pentru școli, așa încât acestea să se poată adapta.

Raportul OECD pe tema reformei curriculare din Țara Galilor poate fi consultat în întregime aici

Citește și:

Cazul “straniu” al școlii online care a entuziasmat o comunitate. Predarea creativă, accesul la tehnologie și adaptarea la un nou curriculum- lecția unei municipalități din Norvegia

Daniel David, rector UBB: Avem o arhitectură comunistoidă a mediului academic / Învățământul preuniversitar să se orienteze pe redefinirea curriculumului și a metodelor de predare și evaluare a elevilor

Photo 71522913 © Monkey Business ImagesDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Transparență: Regulile redeschiderii, explicate clar și din timp părinților de către conducerea unor școli din Anglia sau Belgia. Asigurări pentru părinții care se tem să-și trimită copiii la clasă

Părinții din țările vest-europene unde școlile și-au redeschis porțile săptămâna trecută, pentru noul an, au primit în multe cazuri scrisori de la conducerea unităților de învățământ, înaintea primei zile de…
Vezi articolul

Raport CE: Finanțare eficientă, eliminarea fragmentării din sistem și canalizarea banilor către institutele performante – printre recomandările experților europeni pentru cercetarea românească, prinsă într-un “cerc vicios” al incoerenței, inerției, fondurilor puține cheltuite prost / Ce mesaje au reținut autoritățile române

Cercetarea românească nu funcționează coerent, este prea fragmentată, este erodată la nivel de guvernanță, capital uman și interacțiuni public-privat și puținii bani care există în acest sector sunt cheltuiți prost…
Vezi articolul

Mihaela Țurcănașu, profesoară de istorie și fondatoarea clubului de debate al Colegiului Național Iași: Dezbaterea academică ar trebui să fie o disciplină promovată în sistemul de învățământ românesc pentru că îi sprijină pe elevi să aibă gândire critică / Maria Oglinzanu, elevă: Dacă ai făcut dezbateri, cu siguranță nu vei avea discurs agresiv și vei ști să deosebești informația reală de fake news

„Sunt absolut conștientă că nicio altă activitate nu ar avea același rezultat cum are clubul de dezbateri. Acesta este cel mai important lucru pe care pot să-l fac pentru elevii…
Vezi articolul