Cazul “straniu” al școlii online care a entuziasmat o comunitate. Predarea creativă, accesul la tehnologie și adaptarea la un nou curriculum- lecția unei municipalități din Norvegia

3.433 de vizualizări
Foto: Gustavo Fring -Pexels
Când școlile au trecut online, în primăvară, din cauza pandemiei Covid-19, majoritatea covârșitoare a studiilor din țările lumii au arătat provocările, dificultățile și neajunsurile de care s-au lovit elevii, profesorii și părinții. Un studiu publicat recent arată că nu peste tot a fost așa: dificilă la început, predarea online a fost foarte bine primită, în cele din urmă, de toată lumea dintr-o comunitate mică din Norvegia, chiar preferată școlii tradiționale, din unele puncte de vedere, potrivit unui studiu dat recent publicității. De ce? Pentru că instituțiile de învățământ au oferit cam tot ceea ce în alte părți s-a spus că lipsește, de la acces la tehnologie la sprijin pentru copiii defavorizați și de la creativitatea lecțiilor – care au inclus acțiuni în natură – la mai multă libertate pentru elevi.
  • Conducerea școlilor din acea municipalitate norvegiană dorește, acum, să aplice schimbări în școli, pe baza experienței învățării la distanță prin care au fost nevoiți toți să treacă, în timpul perioadei de izolare, arată studiul realizat de Sara Bubb și Mari-Ana Jones, publicat inițial în septembrie și semnalat zilele trecute de Institutul pentru Educație al University College London. Cercetarea nu menționează municipalitatea unde s-a derulat, dar face trimitere repetată la un alt raport, cu aceleași autoare, care menționează municipalitatea Tysvær din zona fiordurilor norvegiene. 
  • Studiul amintește că Norvegia este a doua țară din lume din punct de vedere al cheltuielilor pentru educație, dar se află în categoria de mijloc a clasamentului PISA 2018.

Localitatea unde a fost efectuată cercetarea este una mică, având doar cinci școli primare, un gimnaziu și două școli generale. Aceasta a permis consultarea largă a tuturor părților implicate în procesul de educație: chestionarul a fost completat de marea majoritate a profesorilor, părinților și a celor peste 1.000 de elevi. 

“Moștenire” bună, dar insuficientă

Școlile de acolo au beneficiat de pe urma contextului existent, dar acesta nu a fost suficient, reiese din studiul citat. Pe de o parte, municipalitatea investise, deja, masiv în tehnologie, iar toate școlile foloseau deja, într-o măsură mai mică sau mai mare, instrumente digitale pentru învățare. Toți elevii aveau tabletă sau laptop și erau obișnuiți să le folosească. Profesorii aveau laptopuri și fuseseră instruiți să apeleze la resurse digitale.

În același timp, școlile începuseră deja să se adapteze pentru noul curriculum, ce avea să fie introdus în vară, curriculum concentrat pe interdisciplinaritate și care pune accent pe creativitate, participare și un rol mai activ pentru elevi în actul de educație. În plus, lucrau deja pe bază de proiect, în cadrul unui program menit să schimbe sistemul de predare concentrat pe manuale și pe supremația profesorului la clasă.

Autoarele cercetării arată că, în pofida faptului că nu au plecat de la zero în timpul școlii online, începutul a fost dificil, mai ales pentru profesorii care erau bombardați cu soluții și nevoiți să se instruiască rapid și amănunțit. În cele din urmă, experiența a fost una pozitivă pentru toată lumea, iar autoritățile școlare și municipale doresc să adapteze multe dintre soluțiile de predare folosite atunci. De ce?

Tehnologia

Faptul că aveau acces la dispozitive nu a fost nici pe departe suficient, mai ales pentru profesori. Dar, după cursurile urmate rapid și experiența căpătată, majoritatea afirmă că au devenit mai buni în folosirea instrumentelor digitale.

La aceasta a contribuit și municipalitatea, care a intervenit cu echipamente suplimentare, așa încât, în scurt timp, erau posibile nu doar orele online, ci și contactele directe profesor-elev și ședințele obișnuite ale profesorilor, pentru care mediul online e considerat mult mai potrivit și eficient.

  • Acum, directorii școlilor vor să continue folosirea instrumentelor digitale pentru: întâlniri și ședințe cu personalul școlar, părinții, terțe părți; feedback de la elevi; diversificarea predării; pentru elevii din medii vulnerabile și pentru cei care nu pot veni în persoană la școală.
Predarea creativă

Mai bine de două treimi dintre elevi au fost de acord că, în timpul predării la distanță, au primit mai multe teme creative decât în timpul școlii normale. Activitățile creative nu au fost doar online: printre cele mai apreciate au fost atât cele digitale de tip “escape room” (folosirea logicii și a altor instrumente pentru a atinge o țintă), cât și cele în care au fost puși să fotografieze păsări migratoare sau să facă experimente științifice. Printre progresele apreciate de copii – că au învățat să gătească sau lucruri noi despre flori și insecte.

  • Este dat, între altele, exemplul unei teme interdisciplinare apreciate de elevi, în care aceștia au fost puși să traseze, afară, conturul unei case din Epoca Bronzului, să marcheze unde era vatra și să trimită clasei fotografii cu ce au realizat.

Profesorii spun că au putut da astfel de teme mult mai ușor, pentru că, după cum este citat unul dintre ei, au avut mai mult timp pentru planificare și pentru feedback, pentru că petrecea mai puțin timp cu treburile clasei.

Acum, responsabilii școlari spun că vor apela mai mult la teme și proiecte creative și practice, la toate materiile, că vor folosi metode de predare exploratorii și vor folosi mai mult spațiile exterioare. Înaintea perioadei de izolare, doar o treime dintre profesori spuneau că apelează la mediul exterior în procesul de predare.

Feedback

Marea majoritate a elevilor de gimnaziu și liceu (care au fost întrebați) au spus că au primit feedback de la profesori, la materii cheie, într-o manieră în care i-a ajutat mai mult ca de obicei. Mulți au spus că au simțit că profesorii au mai mult timp pentru feedback. Este citat un elev potrivit căruia “profesorii apucă să vadă cât de buni sunt toți elevii, nu doar cei care ridică mâna la clasă”.

Peste jumătate dintre profesori au apreciat că au oferit mai mult feedback față de cât obișnuiau înainte.

Progresul în învățare și grija pentru elevii vulnerabili

Marea majoritate a elevilor, atât de școală primară, cât și din clasele mai mari apreciază, în studiu, că au progresat și au învățat lucruri noi în perioada școlii la distanță. Doar o treime dintre elevii mari au apreciat că învățătura a fost mai degrabă limitată și repetitivă.

  • Unii dintre elevi au apreciat că au avut mai mult de lucru, alții au apreciat că făceau mai multe la școală. Potrivit profesorilor, volumul de muncă pentru elevi a variat în funcție de sprijinul acordat de părinți.

Majoritatea covârșitoare (90%) a profesorilor consideră că au avut grijă în mod aparte de copiii din medii vulnerabile. Potrivit mărturiilor din chestionar, unii elevi au avut parte de întâniri video chiar de câteva ori pe zi, când un copil nu participa era contactat prompt, cei cu părinți vorbitori de alte limbi primeau mesaje audio zilnic. Potrivit unui profesor, copiii vulnerabili “nu au mai primit o astfel de atenție niciodată”. Părinții și profesorii au apreciat că elevii vuilnerabili au avut performanțe mai bune acasă, decât la școală, unde atenția le era distrasă de alte lucrurile.

Independența elevilor și rolul părinților

Aproape două treimi dintre elevii mai mari au apreciat că au avut mai multă influență asupra procesului de învățare, în școala online: au avut mai multă libertate în felul cum își organizează sarcinile.

Cei mai multi părinți, profesori și elevi au fost de acord că elevii au devenit mai independenți în timpul școlii online. Ei au descris experiența drept una care le-a întărit elevilor motivația, făcându-i să-și asume responsabilitatea pentru învățare și pentru rutina de lucru.

Implicarea părinților a crescut, de asemenea. Ei au căpătat mai multă informație despre modul cum învață copiii, posibilitatea să discute în cunoștință de cauză despre teme și să îi ajute să obțină rezultate mai bune.

Marea majoritate a profesorilor consideră că, în școala online, relația lor cu părinții s-a îmbunătățit.

Consultă studiul integral aici   

Citește și: Piața edtech din Norvegia, prin ochii unei antreprenoare românce: Cum se poate întări tehnologia pentru școală sub presiunea pandemiei și a schimbărilor de curriculum
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Roxana Rusin, profesor de Istorie: Subiectul de la bacalaureat mi-a părut o teză semestrială. Cum ar fi să îl includeți pe Lucian Boia în lista surselor pentru subiecte măcar pe jumătate față de cât îl promovați pe Ioan Aurel Pop?

“Subiectul de la proba de istorie a bacalaureatului din acest an mi-a părut o teză semestrială. Nici nu sunt departe de adevăr, dat fiind că materia rămasă pentru examen a…
Vezi articolul

Educația și “demența digitală”, teme-cheie în discursul susținut la Ateneu de un specialist în neuroștiințe tradiționalist. Exercițiu de media literacy cu un contestatar al alfabetizării media – cercetătorul german Manfred Spitzer

“Mediile digitale dăunează educației, iar de nivelul educației depinde măsura în care te va afecta demența” în sensul medical al termenului, acela de declin al capacității mintale, pe măsură ce…
Vezi articolul