Cel puțin o oră de Istorie pe săptămână, la toate profilurile și specializările de liceu, propun profesorii și studenții din Societatea de Științe Istorice, pentru planurile-cadru: Lucrurile s-au agravat, iar cauza este reducerea numărului de ore din 1999 încoace

1.803 vizualizări
Foto: © Akarawut Lohacharoenvanich | Dreamstime.com
Număr mai mic de ore de Istorie la liceu în planurile-cadru înseamnă programă scurtată care nu satisface nevoile societății de azi, în care avem un „deficit democratic”, reclamă profesorii, studenții, cercetătorii și muzeografii din Societatea de Științe Istorice din România, într-o scrisoare către ministrul Educației și Cercetării (MEC), Daniel David.

Societatea de Științe Istorice din România (SȘIR) atrage atenția că reducerea orelor de Istorie în planurile-cadru propuse va avea consecințe negative asupra formării cetățenilor și a înțelegerii trecutului național și european. „SȘIR își exprimă neîncrederea că Istoria își poate atinge obiectivele în doar doi ani de școlaritate, mai ales că discutăm de competențe care au un grad ridicat de complexitate (cunoștințe factuale, procedurale, valori și atitudini) și care cer o durată mai lungă pentru a fi asimilate”. Reprezentanții societății subliniază că reducerea timpului destinat acestei discipline limitează semnificativ posibilitatea de aprofundare a cunoștințelor, afectând atât înțelegerea trecutului, cât și dezvoltarea unei gândiri critice în rândul elevilor.

În plus, SȘIR consideră că argumentul Ministerului Educației și Cercetării conform căruia școlile vor avea libertatea de a decide numărul de ore nu este sustenabil în practică. „Argumentul Ministerului Educației și Cercetării că școlile vor avea oportunitatea de a decide asupra numărului de ore nu este fezabil și omite dependența acestora de resursele locale și, într-un final, va duce la distorsiuni și limitări masive, mai ales la nivelul unor comunități mai mici”. Societatea avertizează că această abordare va crea inegalități între unitățile de învățământ, lăsând elevii din zonele defavorizate cu un acces redus la educația istorică și la dezvoltarea unei perspective echilibrate asupra trecutului.

Ca soluție, SȘIR propune un echilibru în alocarea timpului destinat Istoriei în liceu, astfel încât să se asigure o formare solidă a elevilor. „Considerăm că este necesar ca planurile-cadru să fie fundamentate pe ideea de echilibru epistemic, de egalitate de șanse și de interese de durată ale societății românești, iar acestea trebuie să cuprindă pentru disciplina Istorie […] cel puțin 1 oră/săptămână la toate profilurile și specializările (cu un minimum de 2 ore și o medie de 3 ore/săptămână pentru științe sociale)”. Societatea subliniază că timpul alocat unei discipline este o resursă critică și că limitarea acestuia poate avea efecte negative asupra cunoștințelor și valorilor asumate de elevi, afectând astfel pe termen lung cultura democratică a societății.

Redăm integral mai jos „poziția Societății de Științe Istorice din România (SȘIR) cu privire la planurile cadru puse în dezbatere publică de către Ministerul Educației și Cercetării”:

În atenția domnului prof. univ. dr. Daniel David, Ministru al Educației și Cercetării

Stimate Domnule Ministru,

Societatea de Științe Istorice din România, cea mai reprezentativă organizație profesională din domeniul producerii și transmiterii cunoașterii istorice, care grupează în rândurile sale profesori, cercetători, arhiviști, muzeografi, studenți și alți iubitori ai istoriei, vă supune atenției punctul său de vedere privind planurile-cadru pentru învățământul liceal pe care Ministerul Educației și Cercetării le-a pus în consultare și dezbatere.

Societatea de Știinte Istorice din România consideră că propunerea planurilor-cadru pentru învățământul liceal este de neacceptat în actuala sa versiune și contribuie, pe termen lung, la amplificarea deficitului democratic în țara noastră și la îndepărtarea noilor generații de principiile și valorile euro-atlantice pe care România și le-a asumat după 1989. SȘIR își exprimă neîncrederea că Istoria își poate atinge obiectivele în doar doi ani de școlaritate, mai ales că discutăm de competențe care au un grad ridicat de complexitate (cunoștințe factuale, procedurale, valori și atitudini) și care cer o durată mai lungă pentru a fi asimilate; în plus, numărul de ore/săptămână afectează cel mai mult producerea programelor (în cazul istoriei, autorii programei vor fi puși în fața unor opțiuni nesustenabile atât în raport cu domeniul academic, cât mai ales în raport cu societatea și așteptările acesteia față de disciplina școlară). Argumentul Ministerului Educației și Cercetării că școlile vor avea oportunitatea de a decide asupra numărului de ore nu este fezabil și omite dependența acestora de resursele locale și, într-un final, va duce la distorsiuni și limitări masive, mai ales la nivelul unor comunități mai mici. Ca istorici ne putem aduce aminte de faptul că societățile dau și ele examene; spre deosebire de testările internaționale, reușita societăților în fața acestor examene depinde de echilibrul dintre mai multe discipline, de la limbile clasice la istorie, de la geografie la științele care au marcat modernitatea și construcția societăților de tip occidental.

SȘIR este de acord cu diagnosticul dumneavoastră că starea actuală a cunoașterii istorice de către elevi este nesatisfăcătoare, că lucrurile s-au agravat în ultimele decenii, subminând direct orice șansă de succes educațional chiar și în cazul celor mai competenți și dedicați profesori de istorie. Cauza identificată de noi este una sistemică: reducerea numărului de ore de istorie începând cu anul 1999.

Pe baza acestei stări de fapt, considerăm că este necesar ca planurile-cadru să fie fundamentate pe ideea de echilibru epistemic, de egalitate de șanse și de interese de durată ale societății românești, iar acestea trebuie să cuprindă pentru disciplina Istorie (ce fel de Istorie urmează a fi predată și învățată nu este o problemă ce trebuie rezolvată prin planurile cadru, căci deturnează discuția de fond) cel puțin 1 oră/săptămână la toate profilurile și specializările (cu un minimum de 2 ore și o medie de 3 ore/săptămână pentru științe sociale). Dincolo de resursele tehnice, timpul alocat unei discipline rămâne resursa critică (în cazul Istoriei și al altor discipline ce rămân blocate la sfârșitul clasei a X-a, media pe tot liceul, care nu mai are ciclu inferior și superior, este de 0,5 ore/săptămână). De asemenea, demersul nostru este în consonanță și solidar cu punctele de vedere exprimate în cuprinsul Memoriului Facultăților de Istorie din România.

Societatea de Științe Istorice din România apreciază receptivitatea pentru dialog a conducerii Ministerului Educației și Cercetării și își exprimă disponibilitatea de a fi un partener onest, de a oferi expertiză de specialitate, dar și de a participa la acest efort de găsire a celei mai bune viziuni asupra locului și rolului istoriei în noile planuri-cadru. Putem colabora cu oameni și idei noi la revizuirea programelor școlare și la elaborarea diverselor unități de învățare, ca și la pregătirea profesorilor pentru a putea preda noile conținuturi la clasă.

În actualul context global și național, considerăm că Ministerul Educației și Cercetării, în integralitatea sa, are o responsabilitate majoră în consolidarea și apărarea valorilor și fundamentelor democratice pe care statul român și societatea românească se întemeiază. De modul în care vor fi structurate noile planuri-cadru, de locul pe care disciplina Istorie îl va ocupa în cuprinsul acestora, depind atât asimilarea corectă a cunoașterii istorice, cât și interiorizarea și asumarea valorilor democratice, cetățenia participativă, precum și competențele cheie oferite de Istorie fiecărui cetățean”.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Foto: © Akarawut Lohacharoenvanich | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. și eu propun cel puțin 2 ore de algoritmi la toate clasele de la 5 la 12.
    e mai important ca și matematica , dezvolta gândirea logică.
    Lucrurile s-au agravat.
    știți de ce se dă la poliție din examen din Istorie și nu matematica/logică că și în altă parte? pentru că polițiștii nu trebuie sa fie deștepți, ci doar să poată învăța papagalicește.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DESCARCĂ Resurse educaționale utile pentru profesorii care predau anul acesta disciplina obligatorie „Istoria evreilor. Holocaustul”, publicate de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu a publicat un document cu materiale și link-uri utile pentru profesorii care predau „Istoria evreilor. Holocaustul”, care include manual în limba română, recomandări privind predarea și…
Vezi articolul

Prioritățile europene în educație, pentru următorul deceniu: digitalul, tranziția verde, recuperarea post-pandemie – oficiali ai Comisiei și ai Parlamentului European, la Summitul Educației

Transformarea digitală și tranziția verde au fost principalii piloni ai descrierilor oferite de reprezentanții forurilor europene pentru schimbările prin care va trece educația pe continent în următorul deceniu, conform prezentărilor…
Vezi articolul

Reprezentantul elevilor, la dezbaterea de la Iași despre planurile-cadru: Ne dorim introducerea „Educației pentru sănătate” și „Educației media” în oferta națională de opționale / Istoria Holocaustului și istoria comunismului să fie incluse sub forma săptămânii pare-impare

Elevii își doresc introducerea unor materii precum Educația pentru sănătate și Educația media într-o ofertă națională de opționale, a afirmat reprezentantul elevilor, Teodor Giurcanu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, în…
Vezi articolul
Contestațiile la Evaluarea Națională

Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a “au fost făcute de nespecialiști în evaluare educațională”. Nu ai nevoie de inspectorate să-ți facă propuneri de îmbunătățire a performanțelor elevilor – analiza cercetătorului Dacian Dolean

“Plătitorul de taxe din România plătește un preț foarte scump pentru lipsa de competență în domeniul științelor educației”, avertizează cercetătorul Dacian Dolean, după ce Ministerul Educației a publicat rezultatele Evaluărilor…
Vezi articolul