„Sunt absolut conștientă că nicio altă activitate nu ar avea același rezultat cum are clubul de dezbateri. Acesta este cel mai important lucru pe care pot să-l fac pentru elevii mei”, spune profesoara de istorie și directorul adjunct al Colegiului Național Iași, Mihaela Țurcănașu. Edupedu.ro a stat de vorbă cu fondatoarea clubului de debate “CN Dezbate” din cadrul Colegiului Național, în contextul în care societatea se află într-o perioadă dificilă pe plan politic, în care în special în mediul online dialogul civilizat este tot mai rar întâlnit, iar replici dure și atacuri la persoană între români par să fie la îndemâna oricui. Două eleve care participă la clubul extrașcolar spun că această activitate le ajută să distingă ușor informații false, să se documenteze, dar și să asculte opinia celuilalt, fără atacuri la persoană.
- Clubul de dezbateri al Colegiului Național Iași a ajuns anul acesta la Olimpiada Națională de dezbateri cu juniori, finala de la Olimpiada județeană s-a ținut între două echipe din același club al Colegiului și la olimpiadă au luat premiul I la juniori (gimnaziu) și locul al II-lea la avansați (elevii de clasele XI-XII).
„Dezvoltarea gândirii critice, încrederea în propria persoană și abilități de vorbire în public, capacitatea de a analiza sistematic sursele, lucrul în echipă – toate sunt beneficii pe care mișcarea de debate le construiește. Sunt conștientă că acest club este cea mai importantă direcție, că acesta este cel mai important lucru pe care pot să-l fac pentru elevii mei, că asta face diferența. Până la urmă, de ce sunt profesor, dacă nu fac diferența? Dacă nu aduc o schimbare reală, dacă nu construiesc cu adevărat? Pot, desigur, să predau ani, nume, dar sunt conștientă după 29 de ani de vechime că acestea rămân în memoria copiilor mai mult sau mai puțin”, spune într-un interviu acordat Edupedu.ro profesoara de istorie și directorul adjunct al Colegiului Național Iași, Mihaela Țurcănașu.
La Colegiul Național Iași, profesoara Mihaela Țurcănașu a înființat în urmă cu câțiva ani clubul de dezbateri ca activitatea extrașcolară. Momentan, peste 40 de elevi de la clase de gimnaziu până la clasa a XII-a vin o dată pe săptămână la activitățile clubului, activitatea durând cam o oră și jumătate.
În prezent se derulează al doilea proiect Erasmus+ ce se bazează pe activitatea de dezbateri academice – Young People Matter, la Colegiul Național Iași, prin care este sprijinită această metodă de învățare care dezvoltă gândirea critică, competențele de public speaking și de management al emoțiilor.
„Elevii dezbat moțiuni, învață să susțină puncte de vedere cu care poate nu sunt de acord, dar învață abilități pentru viață, iar modalitatea este mult mai eficientă decât a-i pune să învețe niște ani și nume”, spune profesoara.
„Astăzi îi dau nota 10 unui elev pentru că a știut toți anii și toate numele și peste 2 săptămâni, dacă îl întreb, nu sunt foarte sigură că mai știe. În schimb, dacă a fost la dezbateri și a avut de exemplu moțiunea: Acest Parlament consideră că migrația populației în Europa are un rol negativ, o parte va trebui să spună că migranții pot cauza probleme (dezechilibru cultural, economic), iar cealaltă parte, opoziția, ar trebui să vadă că diversitatea înseamnă progres, că acești oameni aduc diversitate care contribuie și la dezvoltarea economică, că în anumite regiuni această forță de muncă a migranților este indispensabilă muncă”, explică aceasta.
Profesoara de istorie Mihaela Țurcănașu subliniază că este greu pentru elevi să rămână după ore, în cadrul clubului, chiar și pentru o oră pe săptămână, pentru că nu este asigurată masa caldă. „Deși activitățile extrașcolare ne sunt recomandate, totuși se fac pe timpul și banii elevilor și al profesorilor. E un efort foarte mare să stai până la ora 16:00 în școală fără să ai asigurată o masă caldă pentru elevi”, spune profesoara.
Copiii sunt încurajați spre activism civic și dialoguri civilizate fără atacuri la persoană
„Noi nu ne propunem să facem sub nicio formă politică, dar încurajăm un activism civic. Sub nicio formă nu facem niciun fel de referiri la partide politice din România sau opțiuni. Activismul civic este cu totul altceva: dorința tinerilor și necesitatea societății ca ei să fie implicați, ca ei să înțeleagă activ care sunt consecințele unor alegeri, care sunt realitățile”, mai spune Mihaela Țurcănașu. „De altfel, aceasta este și frumusețea dezbaterii și anume că uneori ești pus în situația de a susține argumente pe o temă pe care de fapt nu o susții tu, ca persoană. În acest mod elevii sunt încurajați să își înțeleagă mai bine oponenții, să devină empatici”.
Acest mod de gândire în care să înțelegi și partea adversarului, să înțelegi și ce este pro și ce este contra, de ce poate fi logic ce spune cel din fața ta, cum îl poți combate cu argumente reale și nu ridicând tonul și spunând că doar tu ai dreptate pe pământ, așa s-ar putea dezvolta o societate bazată pe dialog. Deci îi sprijinim să aibă o gândire critică asupra societății și dezbatem teme actuale.
Primul nostru atu este că lucrăm cu copii care își doresc să cunoască. Dar trebuie noi, ca educatori, noi, ca persoane care suntem aici în sprijinul tinerilor, să le oferim aceste oportunități. În momentul în care nu deschidem această ușă, nu încercăm să ajungem la această curiozitate, dându-le acele instrumente care să-i ajute să gândească corect, nu avem dreptul, după aceea să-i judecăm că nu au luat deciziile potrivite, dacă noi nu i-am sprijinit în a-și face o opinie în cunoștință de cauză, în a analiza informațiile corect”, spune directoarea adjunctă.
Pe măsură ce avansează, elevii devin la rândul lor traineri pentru cei nou veniți, de gimnaziu. Este și cazul Mariei Oglinzanu care are 16 ani și este în clubul de dezbateri din clasa a VI-a.
„În club am învățat să vorbesc liber, un lucru care mi se pare foarte important, mai ales în contextul în lumea în care ne aflăm. Multe persoane nu prea mai știu să comunice. Și dezbaterile ajută foarte mult la exprimarea clară a ideilor, la întreținerea unor relații cu cei din jur și raportarea unor conversații coerente. În momentul în care, spre exemplu, ai o moțiune și trebuie să faci foarte multă documentare pe baza ei, înveți să deosebești site-urile suspecte de cele care îți oferă niște informații adevărate, motiv pentru care în viața de zi cu zi nu mai cazi pradă fake news-urilor”, spune eleva.
„În mediul online există mult hate și mi se pare că în momentul în care ești o persoană care a făcut dezbateri la viață, o persoană care a învățat să comunice clar și să-și exprime opiniile consecvent, cu siguranță nu vei deveni acel agresor și vei face față mult mai ușor acestor comentarii, pentru că știi că la baza lor se află o persoană care nu știe ce înseamnă cu adevărat dialogul”, remarcă Maria Oglinzanu.
Deși ea nu petrece mult timp online, eleva de clasa a X-a spune că discută cu colegii ei despre surse de informare și a observat „cu părere de rău că unii dintre ei nu-și iau informațiile din surse viabile, adică foarte multe sunt luate de pe rețele sociale. Și, desigur, pot exista conturi care să-ți ofere informații adevărate, anumite site-uri de știri, poate, dar multe dintre ele sunt conturi de spam și am observat că într-adevăr există o lipsă de informare destul de des întâlnită”, spune eleva.
Cum se pregătesc elevii pentru o dezbatere
Profesoara de istorie Mihaela Țurcănașu spune că primul lucru când iei o informație este să verifici care este sursa informației, să analizezi dacă mai sunt și alte persoane care susțin acest lucru. „Dumneavoastră, ca jurnalist, știți foarte bine că orice informație are minimum trei surse. În momentul în care dezbați, prima etapă a dezbaterii este informarea. research. Dar partea aceasta de informare este primul pas. Nu te duci la dezbatere doar așa… am venit.
Argumentele la dezbateri trebuie să aibă o structură de tip statement, explanation, examplification și impact. Deci: mai întâi afirmi, apoi explici ce ai afirmat, apoi arăți exemple care sprijină afirmația ta și arăți ce impact are schimbarea pe care o propui.
În momentul în care nu există argument fără exemple – de exemplu noi spunem că vrem să scoatem examenul de clasa a VIII-a – înseamnă că eu trebuie să arăt un sistem de educație în care nu există examen de evaluare națională și care funcționează foarte bine. Acesta înseamnă un exemplu. Deci trebuie să mă duc să studiez sistemul educațional dintr-un alt stat care nu are astfel de examen, dar stă mult mai bine decât România, de exemplu, la evaluările PISA, la rezultatele obținute de elevi. Ca să pot să justific de ce vreau să scot și să arăt că da, într-adevăr, există exemple care îmi susțin mie argumentul”.
Unul dintre punctele forte ale acestui tip de activitate este faptul că înveți să asculți fără să lansezi atacuri la persoană și înveți lucrul în echipă.
„Lucru în echipă este foarte important, la fel și faptul că trebuie să îl asculți pe celălalt. Echipele la dezbateri sunt formate din trei vorbitori care se susțin reciproc. Fiecare dintre vorbitor, vorbitorul unu vine cu definirea termenilor cu un argument propriu. Cel care este vorbitorul doi de la echipa lui trebuie să asculte foarte atent nu doar ce a spus adversarul ca să atace argumentele respective, ci să-și asculte coechipier-ul să vadă dacă nu cumva el a scăpat ceva, pentru că trebuie să facă și resusținere. Deci se lucrează în echipă, se lucrează doar pe valori argumentate. Nu avem voie să facem atac persoană, nu avem voie să facem referiri xenofobe sau rasiste, adică tot ceea ce înseamnă dezbatere academică de nivel academic și dacă există scăpări, acestea vor fi sancționate de arbitrii.
Considerăm că dezbaterile academice ar trebui să fie o disciplină promovată în sistemul de învățământ românesc datorită beneficiilor sale care nu pot fi contestate. Mulți dintre copiii noștri, în acest moment, au capacitate limitată de a fi atenți la detalii, la profunzimea unor fenomene. Există această tendință de a lua argumente fără să le analizeze în ce măsură aceste argumente sunt reale, în ce măsură au surse pe care te poți baza. Inclusiv asta le spunem copiilor și îi învățăm la dezbateri. Uitați-vă la sursă.Căutăm cea mai credibilă sursă pentru a ne informa.
Dezvoltarea gândirii critice, încrederea în propria persoană și abilități de vorbire în public, capacitatea de a analiza sistematic sursele, lucrul în echipă – toate sunt beneficii pe care mișcarea de debate le construiește.
Există și o competitivitate, dar sperăm că această competitivitate poate fi folosită constructiv în formarea tinerilor. În mod normal, când te duci la o competiție, rareori te duci cu gândul ”mă duc ca să văd cum e”, de cele mai multe ori speri că vei câștiga. Aici intervenim noi, profesorii, încercând să insistăm pe aspectele pozitive ale competițiilor de dezbateri, pe rolul lor educațional”.
Maria Sfecliș are 17 ani și este de 2 ani în clubul extrașcolar de debate. Printre beneficiile pe care imte că i le-a adus acest club ar fi faptul că „sunt mai sigură pe mine atunci când iau o decizie, pentru că pot să am cumva încredere că dezbaterile m-au ajutat să privesc, am toate părțile, toate fațadele unei unei probleme și să iau în considerare toate datele pe care le am și apoi se iau o decizie rațională. Mi-a crescut încrederea în mine când vine vorba de alegerile pe care le fac, sfaturile pe care le dau în general, ceea ce vorbești. Cred că asta este un beneficiu net al dezbaterilor”.
La început i-a fost greu să-și depășească tracul de a vorbi în public, spune eleva.
Cred că e cel mai mare obstacol pe care îl întâlnește oricine care se apucă de dezbateri, frica de a vorbi în public. Mai întâi să găsești cuvintele și să ai curajul să vorbești în fața celorlalți. Și odată ce depășești acest lucru începi să prinzi cu adevărul la gustul dezbaterilor. Al doilea lucru care chiar a fost important pentru mine a fost că la dezbateri priceperea nu este dovedită neapărat de cât de multe meciuri câștigi sau de rata ta de succes ci de cum reușești să internalizezi informațiile folosite și să înveți ceva nou, să dezvolți anumite abilități. A fost ceva care chiar mi-a schimbat perspectiva asupra întregii activități”, a spus Maria Sfecliș.
Întrebată dacă e dificil să susțină o cauză în care nu crede personal, eleva a spus că da, mai ales când sunt teme foarte sensibile. „Am avut dezbateri despre comunism, despre regimuri extremiste, despre actori politici care comit diverse crime împotriva societății și a unor minorități. Îmi place foarte mult să încerc să privesc problema în ansamblu și să nu fiu părtinașă a unei singure idei.
La comunism, de exemplu, am avut o moțiune foarte riscantă. Ceva de genul: acest Parlament consideră că motivul pentru care a căzut regimul comunist în România este cultul personalității soților Ceaușescu. Și eu trebuia să argumentez împotriva acestei teze, spunând pe de o parte că exista o tendință geopolitică europeană pentru care comunismul cădea în fiecare țară și atunci România a urmat această tendință și pe de altă parte că erau niște probleme foarte grave, mult mai grave decât cultul personalități în țara noastră, precum problemele economice, sociale și așa mai departe, care au determinat românii să se revolte”, a explicat Maria.
Citește și:
Domnica Petrovai: Extremismul dintre noi
Mii de tineri și studenți, în stradă vineri seară la Iași, Timișoara și Botoșani, de Ziua Europei 2025: „România spune «nu» extremismului” / „Vrem progres, nu dictatură. Fără frică, fără ură”
INTERVIU Ce este extremismul? Profesoara de istorie Iuliana Căplescu: Unii părinți le spun copiilor să-și întrebe profesorii diriginți sau pe noi, cei de istorie. Ne onorează încrederea / Extremismul nu poate aduce pacea. Este un fapt, nu o opinie
Refuzați impostura, extremismul, agresivitatea socială, lipsa de bun simț. Refuzați patriotismul semidoct. Este un demers de pseudopatriotism și este antiromânesc – mesajul ministrului Educației de Ziua Națională a Tineretului
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
C.I.
Mircea Miclea
Raluca Pantazi
Ramona Florea
2 comments
Nu exista nicaieri disciplina asta. Debate nu e o disciplina. Dar se poate face debate la orice ora la scoala, dupa scoala sau la o scoala de vara.
Foarte util și corect articolul doamnei profesoare. Există disciplina opțională ,,Dezbatere, oratorie și retorică”. Deocamdată aceasta poate fi introdusă doar la liceele teoretice. Gândirea critică și argumentarea logică, bazată pe dovezi trebuie învățate și stimulate în toate școlile. Susțin inițiativa doamnei profesoare pentru promovarea acestei discipline în învățământ.